2rh-18/21 — achitarea indemnizatiei unice, a venitului ratat și repararea prejudiciului moral

2rh-18/21 — achitarea indemnizatiei unice, a venitului ratat și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-18/21

Î N C H E I E R E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de Direcția de Învățământ Soroca,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrbea Iulia

împotriva Direcției de Învățământ Soroca, intervenienți accesorii Consiliul raional

Soroca și Catruc Vasile cu privire la constatarea vinovăției civil delictuale a pârâtului

în producerea accidentului de muncă, obligarea pârâtului la achitarea indemnizației

unice pentru reducerea capacității de muncă, repararea venitului ratat prin

compensare viageră și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2021 prin care

s-a admis recursul declarat de Gîrbea Iulia, reprezentată de avocatul Codreanu

Dumitru, s-a casat decizia Curții de Apel Bălți din 18 iunie 2020 și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 17 octombrie 2019,

c o n s t a t ă :

La 09 aprilie 2019, Gîrbea Iulia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției de Învățământ Soroca, intervenienți accesorii Consiliul raional

Soroca, Catruc Vasile, solicitând constatarea vinovăției civil delictuale a pârâtei în

producerea accidentului de muncă, obligarea pârâtei la achitarea indemnizației unice

pentru reducerea capacității de muncă, repararea venitului ratat prin compensație

viageră, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată.

În motivare, a invocat că la 13 octombrie 2017, fiind salariata Direcției de

Învățământ Soroca, în calitate de însoțitor a elevilor, a suferit un accident de muncă

grav în urma căruia a fost încadrată în grad mediu de dizabilitate cu constatarea

reducerii capacității de muncă cu 55% pierdute.

Conform constatărilor procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă

și a sentinței Judecătoriei Soroca, din 14 mai 2018, rezultă că la 13 octombrie 2017

șoferul Catruc Vasile și el angajat al DÎ Soroca, deși a văzut că autobuzul care îl

conducea și în care se afla reclamanta, are probleme tehnice legate de portieră și frână

totuși a pornit în cursă.

La un moment dat a spus că i-a dispărut frâna și nu poate opri autobuzul.

1

Reclamanta a indicat că, în încercarea de a se salva a sărit din autobuz,

lovindu-se, astfel a primit traume grave în urma cărora și-a pierdut 55% din

capacitatea de muncă cu încadrarea în gradul mediu de dizabilitate.

Reclamanta solicită constatarea vinovăției civil-delictuale a Direcției de

Învățământ Soroca pentru producerea accidentului de muncă grav produs cu

reclamanta; încasarea indemnizație unice pentru accidentul de muncă în sumă de 308

000 lei; încasarea compensației lunare viagere pentru reducerea capacității de muncă

în sumă de 1995,56 lei, sumă ce urmează a fi achitată din luna a X-a anul 2017;

repararea prejudiciului moral prin încasarea sumei de 250000 lei; restituirea

cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate și încasarea taxei de stat din contul

pârâtului.

Prin hotărârea judecătoriei Soroca, sediul Florești, din 17 octombrie 2019, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gîrbea Iulia.

S-a încasat de la Direcția de Învățământ Soroca în beneficiul lui Gîrbea Iulia

indemnizația unică pentru accident de muncă în sumă de 308000 lei.

S-a încasat de la Direcția de Învățământ Soroca în beneficiul lui Gîrbea Iulia

compensația viageră pentru reducerea capacității de muncă în sumă de 1995,56 lei,

lunar, începând cu 13 octombrie 2017 până la schimbarea situației.

S-a încasat de la Direcția de Învățământ Soroca în beneficiul lui Gîrbea Iulia

prejudiciu moral în sumă de 150 000 lei.

În rest, cererea de chemare în judecată înaintată de Gîrbea Iulia, a fost respinsă.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 13 noiembrie 2019 Direcția de

Învățământ Soroca a declarat apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Soroca,

sediul Florești din 17 octombrie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să

fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 iunie 2020, a fost admis apelul declarat

de Direcția de Învățământ Soroca.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 17 octombrie 2019

și s-a emis o hotărâre nouă prin care, cererea de chemare în judecată înaintată de

Gîrbea Iulia către Direcția de Învățământ Soroca, intervenienți accesorii: Consiliul

raional Soroca și Catruc Vasile, cu privire la constatarea vinovăției civil delictuale a

pârâtului în producerea accidentului de muncă, obligarea pârâtului la achitarea

indemnizației unice pentru reducerea capacității de muncă, repararea venitului ratat

prin compensare viageră și repararea prejudiciului moral, s-a respins.

La 19 august 2020, Gîrbea Iulia, reprezentantă de avocatul Codreanu Dumitru,

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 iunie 2020 solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței

de fond.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2021 s-a admis

recursul declarat de Gîrbea Iulia, reprezentată de avocatul Codreanu Dumitru, s-a

casat decizia Curții de Apel Bălți din 18 iunie 2020 și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 17 octombrie 2019.

La 05 ianuarie 2021, Direcția de Învățământ Soroca a declarat cerere de

revizuire prin care a solicitat casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 21

octombrie 2021, cu rejudecarea cauzei.

2

Cererea de revizuire a fost declarată în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

În motivarea cererii a indicat că, Gîrbea Iulia a indus în eroare atât instanța cât

și părțile la proces, privind procentul pierderii capacității de muncă 55%, deja în

cadrul examinării cauzei în instanța de apel aceasta cunoștea faptul că i-a fost stabilit

un alt procent al pierderii capacității de muncă, 45%, pentru perioada 11 ianuarie

2019-011 februarie 2020, dar a ascuns acest fapt, dovada fiind scrisoarea nr.926 din

02 decembrie 2020 a Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității și

Capacității de Muncă.

Revizuentul a indicat că, în luna noiembrie 2019, Consiliul Raional Soroca a

solicitat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Consiliului Național

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, verificarea corectitudinii

stabilirii gradului de dizabilitate și procentului pierderii capacității de muncă -55% ca

urmare a accidentului rutier, acordat Doamnei Gîrbea Iulia.

Potrivit răspunsului nr. 01/6896 din 06 decembrie 2019 a comunicat că va

întreprinde măsurile necesare pentru efectuarea controlului pe marginea cazului dat.

Astfel, la 17 decembrie 2019 dosarul Iuliei Gîrbea a fost examinat repetat în

mod de control de către Serviciul de control al determinării gradului de dizabilitate,

care a decis confirmarea gradului mediu de dizabilitate pentru perioada 11 ianuarie

2019 – 01 februarie 2020, procentul pierderii capacității de muncă însă a fost

schimbat din 55 în 45%, însă Consiliul Raional Soroca nu a fost înștiințat privind

stabilirea unui alt procent, cunoscând despre faptul dat abia la 02 decembrie 2020

când a solicitat din nou Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și

Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă,

verificarea corectitudinii stabilirii gradului de dizabilitate și procentului pierderii

capacității de muncă ca urmare a accidentului rutier, acordat doamnei Gîrbea Iulia.

Consiliul Raional Soroca s-a adresat și către Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Soroca în vederea obținerii informației privind stabilirea gradului de

dizabilitate și procentului pierderii capacității de muncă acordat doamnei Gîrbea

Iulia, însă nu a obținut informația solicitată, Casa Teritorială făcând referire la Legea

privind datelor cu caracter personal.

Revizuentul a indicat că, după emiterea deciziei din 21 octombrie 2020 a

constatat faptul că doamnei Gîrbea Iulia i s-a stabilit procentul pierderii capacității de

muncă 45%. Acest fapt descoperit se confirmă prin scrisoarea nr.926 din 02

decembrie 2020 a Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă.

Astfel, Gîrbea Iulia nu a avut procentul pierderii capacității de muncă 55 %

niciodată, fapt despre care cu bună știință a ascuns acest fapt în timpul examinării

dosarului, iar despre pierderea capacității de muncă de 45% a aflat la 02 decembrie

2020.

Analizând, argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul consideră

cererea de revizuire neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin

neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

3

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a

fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, unul din

aspectele fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor

juridice, care instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au

stabilit definitiv o chestiune, hotărârea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea

Brumărescu versus România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și

Roșca versus Moldova, nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Se impune respectarea principiul res judicata. Soluția definitivă a unei instanțe

judecătorești nu poate fi repusă în discuție ulterior, procesul soluționat definitiv nu

mai poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei (CtEDO,

Brumărescu c. României, 1999, para. 61, Roșca c. Moldovei, 2005, para. 24).

Acest principiu instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat, și simpla eventualitate

de existență a două opinii asupra subiectului nu constituie un temei pentru

reexaminare.

Ca circumstanță de revizuire revizuitul a învederat scrisoarea nr.926 din 02

decembrie 2020 a Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă prin care s-a constatat faptul că doamnei Gîrbea Iulia i s-a

stabilit procentul pierderii capacității de muncă 45%.

Astfel a invocat, în esență, că la examinarea cauzei în instanța de recurs Gîrbea

Iulia a ascuns procentul pierderii capacității de muncă, după accidentul de muncă,

produs la 13 octombrie 2017.

Instanța de recurs reiterează că, la data adoptării hotărârii primei instanțe, 17

octombrie 2019, potrivit certificatului privind procentul pierderii capacității de muncă

ca urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale eliberat la 31 ianuarie

2019, procentul pierderii capacității de muncă, era 55 %.

Faptul că, la 17 decembrie 2019, s-a decis confirmarea gardului mediu de

dizabilitate pentru perioada 11 ianuarie 2019-01 decembrie 2020, procentul pierderii

capacității de muncă de 45%, această informație nu poate avea efect pentru situația

constată la data pronunțării hotărârii judecătorești.

Or, faptele stabilite prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie

2021, se răsfrâng asupra principiului puterii lucrului judecat, iar revizuirea hotărârii

duce la încălcarea acestui principiu.

La caz, prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă nu este temei de

revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 octombrie 2012.

4

Revizuirea este o cale de atac care urmărește înlăturarea unor erori judiciare și

poate fi promovată exclusiv în situațiile în care s-au descoperit fapte sau împrejurări

noi și necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

Din analiza acestor condiții de admisibilitate rezultă că, sfera de aplicare a

revizuirii pentru înscrisuri noi este foarte limitată.

Scrisoarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă nr.926 din 02 decembrie 2020 prin care s-a constatat faptul că doamnei

Gîrbea Iulia i s-a stabilit procentul pierderii capacității de muncă 45%, nu este o

circumstanță care nu a putut fi descoperită în timpul judecării cauzei, aceasta fiind

emisă ulterior judecării prezentei cauzei civile.

Din probele anexate la dosar instanța a reținut că, la momentul examinării

procentul pierderii capacității de muncă a Iuliei Gîrbea era de 55%.

În speță, nu sunt întrunite cumulativ celelalte condiții de admisibilitate a

revizuirii impuse de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, dar și de

jurisprudența CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în

puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte fundamentale” ale

hotărârii, care au devenit cunoscute instanței numai după terminarea procesului.

CEDO a apreciat că, reprezintă defect fundamental, care justifică revizuirea unei

hotărâri intrate în puterea lucrului judecat, numai „circumstanțele nou descoperite”,

iar nu „circumstanțele noi”.

Circumstanțele care au legătură cu cazul, existaseră în cursul procesului și nu

fuseseră dezvăluite judecătorului, devenind cunoscute numai după terminarea

procesului, sunt „nou descoperite”, în timp ce circumstanțele care privesc cazul dar

au luat naștere după proces sunt „noi”.

Astfel, Scrisoarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă nr.926 din 02 decembrie 2020, nu reprezentă un asemenea

defect fundamental și nu justifică desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în

puterea lucrului judecat și nici circumstanțele nou descoperite, dar circumstanțele noi

care au luat naștere după finalizarea procesului de judecată.

Colegiul reține că, la judecarea cauzei în fond pârâtul a avut posibilitatea de a

obține probe noi cu privire la procentul capacității de muncă a Iuliei Gîrbea, iar

dovada efectuării unor diligențe pentru obținerea acestor probe și nici a faptului că pe

toată această perioadă a fost împiedicat dintr-o cauză mai presus de voința sa, să le

obțină în soluționarea recursului, lipsa unui comportament diligent nefiind imputabilă

instanței de recurs sau părții adverse.

Competența Curții Supreme este de a corecta lacunele în drept și omisiunile

justiției și nici într-un caz de a efectua o reexaminare.

Potrivit par. 64 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 01 martie 2016

privind excepția de neconstituționalitate a punctului 118 al Art. I din Legea nr. 155

din 5 iulie 2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al

Republicii Moldova, a conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca

statul să depună diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și

să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași

problemă.

În Hotărârea nr.16 din 25 iunie 2013, Curtea Constituțională a statuat că

problema esențială în reglementarea corectă a căilor de atac extraordinare constă în

găsirea unor ”ipoteze de mijloc”, care să împace ambele cerințe, pe de o parte,

5

principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte, necesitatea pronunțării unei

hotărâri judecătorești legale și întemeiate.

Așadar, este necesară identificarea unor ipoteze mediane care să asigure

respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor

juridice.

În speță, argumentele din cererea de revizuire se referă la dezacordul cu soluția

pronunțată de către instanța de recurs, după pronunțarea altei hotărâri judecătorești și

nicidecum nu relevă prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă temeiuri legale

ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o

reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc

decât în cazurile și condițiile prevăzute în mod expres de lege, respectiv art.449 din

Codul de procedură civilă.

Astfel, Colegiul remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar

contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Având în vedere că, nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a deciziei

Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2020, cererea de revizuire depusă de

Direcția de Învățământ Soroca urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Colegiului Civil Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Direcția de

Învățământ Soroca împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie

2020.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

Dumitru Mardari

6

7