3ra-158/21 — contestarea actului administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei si achitarii diferentei de pensie

Dosarul nr. 3ra-158/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima) Î N C H E I E R E 17 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Proca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei și achitarea diferenței pensiei, împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 15 mai 2019, Maria Proca, reprezentată de avocatul Angela Dolea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei și achitarea diferenței pensiei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că până în anul 2017 a activat în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, având statut de ofițer de informații și securitate, iar în iulie 2017, în scopul stabilirii pensiei pentru vechimea în muncă, conform Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, a depus pachetul necesar de documente la Casa Națională de Asigurări Sociale, fiindu-i calculată o pensie în cuantum de 9094 de lei. 1 Reclamanta a indicat că după stabilirea pensiei de la Casa Națională de Asigurări Sociale nu a parvenit nici o informare despre anumite circumstanțe sau neclarități, ce ar viza pensia stabilită, iar la 03 ianuarie 2019, la momentul ridicării pensiei de pe cardul bancar, a constatat că suma acesteia a fost diminuată până la 8281,69 de lei.

Necunoscând motivul modificării cuantumului pensiei, la data de 15 ianuarie 2019 s-a adresat cu o scrisoare către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat explicarea cauzelor diminuării cuantumului pensiei. Reclamanta a menționat că primind un răspuns evaziv asupra chestiunii abordate, fără a fi aduse la cunoștință actele administrative în temeiul cărora a fost calculat inițial cuantumul pensiei acordate, precum și modificarea ulterioară a cuantumului pensiei, la 19 martie 2019, a depus o petiție în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, înregistrată cu nr.P-732/19, prin care a solicitat în ordine de urgență să-i fie eliberate actele decizionale sau decizie, ordin, hotărâre inițial și ulterior, ce atestă calculul inițial al pensiei și recalculul în baza căruia a fost diminuat cuantumului pensiei, pentru a face cunoștință și a-și apăra dreptul încălcat.

Răspunsul a fost primit abia la 26 aprilie 2019, conform căruia temei legal pentru a satisface cerințele solicitate în cerere nu este, deși prin adresarea către Casa Națională de Asigurări Sociale din 19 martie 2019 s-a solicitat eliberarea actelor decizionale decizie, ordin, hotărâre inițial și ulterior, ce atestă calculul inițial al pensiei și recalculul în baza căruia a fost diminuat cuantumului pensiei, pentru a face cunoștință și a fi contestat în instanța de contencios administrativ, însă Casa Națională de Asigurări Sociale nu a eliberat actele solicitate.

Reclamanta a relatat că la 15 aprilie 2019 a intervenit către Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actului administrativ al Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care dispune modificarea cuantumului pensiei reclamantei și menținerea în vigoare a deciziei inițiale de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă, restabilirea cuantumului pensiei stabilit conform deciziei inițiale din 2017, cu indexările ulterioare din anul 2018 și anul 2019, recalcularea și achitarea diferenței de pensie care a fost reținută neîntemeiat începând cu 01 ianuarie 2019, până la momentul restabilirii cuantumului integral al acesteia.

Reclamanta a notat că în ultimul an de activitate în calitate de ofițer de informații și securitate, a fost salarizată în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 253 din 23 decembrie 2012, iar conform pct. 11 din Regulamentul menționat pentru orele predate la Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”, fără a fi eliberați de la exercitarea obligațiilor de bază, ofițerilor de informații și securitate li se achită salariul tarifar pe unitate de timp, în mărimile prevăzute în anexa nr.16 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare în baza rețelei tarifare unice.

Astfel, deoarece reclamanta a predat ore la Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”,, conform fișei de post, a beneficiat de salariu tarifar pe unitate de timp pentru acestea, iar în certificatul eliberat de către Serviciul de Informații și Securitate, se menționau toate tipurile de drepturi bănești de care a beneficiat în ultimul an și, astfel, inițial pârâta Casa Națională de Asigurări Sociale a inclus aceste sume în media lunară a recompenselor primite în ultimul an de 2 serviciu care a fost luată la calcularea pensiei, iar ulterior, din motive neclare, a exclus aceste sume din calcul, diminuând neîntemeiat pensia.

Reclamanta a relatat că conform explicațiilor prezentate de pârâta Casa Națională de Asigurări Sociale, sumele respective ar constitui plăți compensatorii și, respectiv, nu ar urma să fie incluse în calcul, interpretare ce este, în opinia reclamantei, subiectivă și nu are la bază nici o prevedere legală, deoarece plata pentru orele predate la Institutul Național de Informații și Securitate nu are caracter compensatoriu, deoarece nu compensează nici o facilitate, iar conform pct. 11 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 253 din 23 decembrie 2012 și conform anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 381/2006, pentru orele predate la Institutul Național de Informații și Securitate se achită salariul tarifar.

Conform art. 128 alin. (1) Codul muncii salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată, iar în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 847 din 14 februarie 2002 salarizării, salariul tarifar este componența de bază a sistemului tarifar, ce determină mărimea salariului de bază al salariatului pe unitate de timp (oră, zi). Astfel, reclamanta a constatat că ofițerilor de informații, pentru orele predate la Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”, fără a fi eliberați de la exercitarea obligațiilor de bază, li se achită salariu tarifar și nicidecum compensație.

Sumele respective de bani constituie o plată salarială, ce constituie o recompensă pentru munca prestată suplimentar, conform atribuțiilor de serviciu și respectiv face parte din salariu, ce nu poate fi considerat o compensație. Reclamanta consideră că urmează a ține cont de faptul că activitatea de formare profesională a ofițerilor de informații este una planificată și continuă, ce cuprinde întregul an și nicidecum nu este o activitate sporadică ori aleatorie și, astfel, predarea orelor la Institutul Național de Informații și Securitate este o activitate planificată și nu are caracter unic.

La 02 iulie 2019, reclamanta Maria Proca a depus cerere de concretizare a acțiunii, în motivarea căreia a indicat că la 24 mai 2019, pârâta Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat în adresa sa o notificare cu nr. II-03/10-5065, prin care a fost informată că în perioada 28 iunie 2017-31 decembrie 2018 i s-a achitat o supraplată la pensia pentru vechime în muncă de 24778,15 de lei, ce s-a format în legătură cu includerea sumei pentru orele Institutul Național de Informații și Securitate, plăți cu caracter compensatoriu, în certificatul de salariu cu nr. 20/704 din 07 iulie 2017, eliberat de Serviciul de Informații și Securitate și, respectiv, suma dată urmează să fie reținută din pensie în rate lunare de 20 %, până la recuperarea integrală a sumei de 24778,15 de lei pe contul pârâtei Casei Naționale de Asigurări Sociale, începând cu luna iunie curent.

Notificarea conținea și o copie a procesului-verbal nr. 2 din 18 mai 2019 al ședinței comisiei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie și/sau alocație, în care se specifica doar decizia luată, fără să fie reflectat motivul deciziei, motiv pentru care acesta a fost dedus din conținutul notificării.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei privind stabilirea pensiei nr. 94/2018/54237 nr.contului 3167326 din 12 decembrie 2018, emisă de Casa 3 Națională de Asigurări Sociale prin care dispune modificarea, recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în muncă stabilită reclamantei și menținerea în vigoare a deciziei inițiale de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017, obligarea pârâtei Casei Naționale de Asigurări Sociale de a restabili cuantumul pensiei calculat conform deciziei de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017 în mărime de 9094,40 de lei, cu indexările ulterioare din 2018, 2019 și eventual 2020, obligarea pârâtei Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și achita în beneficiul reclamantei diferența de pensie, care a fost reținută neîntemeiat începând cu 01 ianuarie 2019 cu indexarea din aprilie 2019, și eventual anul 2020, până la momentul restabilirii cuantumului integral al acesteia, anularea procesului-verbal nr. 2 din 18 mai 2019 al ședinței comisiei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie și/sau alocație, prin care s-a decis recuperarea sumei de 24778,15 de lei pe contul pârâtei Casei Naționale de Asigurări Sociale, a câte 20 % lunar din mărimea pensiei recalculate pe numele reclamantei.

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea depusă de Maria Proca, s-a anulat decizia privind stabilirea pensiei nr. 94/2018/54237 din 12 decembrie 2018, emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale prin care dispune modificarea recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în muncă stabilită pentru Maria Proca și menținerea în vigoare a deciziei inițiale de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să restabilească cuantumul pensiei calculat conform deciziei de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017 în mărime de 9094, 40 lei, cu indexările ulterioare, să recalculeze și să achite în beneficiul Mariei Proca diferența de pensie ce a fost reținută începând cu 01 ianuarie 2019, cu indexația din aprilie 2019 și eventual 2020 până la momentul restabilirii cuantumului integral al acesteia, s-a anulat procesul-verbal nr. 2 din 18 mai 2019 al ședinței comisiei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie și/sau alocație, prin care s-a decis recuperarea sumei de 24778, 15 lei pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, a câte 20 % lunar din mărimea pensiei recalculate pe numele Mariei Proca.

La 27 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar 07 iulie 2020 a depus prin intermediul poștei electronice, motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Maria Proca. Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Proca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei și achitarea diferenței pensiei.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având 4 în vedere că plățile efectuate în beneficiul intimatei Mariei Proca, pentru orele de activitate în cadrul Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei” nu poartă un carcater compensatoriu, deoarece acestea nu au fost efectuate întru compensarea vreunei facilități, astfel încât sumele respective se atribuie la categoria drepturilor salariale în interpretarea oferită de art. 128 alin. (1) Codul muncii și art. 2 al Legii nr. 847 din 14 februarie 2002 salarizării, constituind salariu tarifar pe unitate de timp.

Subsecvent, se constată că plățile efectuate intimatei pentru orele predate la Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei” fară a fi eliberată de la exercitarea obligațiilor de bază, constituie salariu tarifar și, astfel, nu constituie o compensație, motiv pentru care, deoarece pensia intimatei se calculează, conform exigențelor legale, din solda acesteia, în care se includ, conform legislației pertinente, și alte plăți salariale ce țin de onorarea obligațiunilor funcționale, specifice ofițerului care se pensionează, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată poziția procedurală a apelantei, aceasta fiind axată pe interpretarea și aplicarea eronată a cadrului normativ, ce reglementează raportul juridic dedus judecării.

Din aceste motive, instanța de apel a constatat că Casa Națională de Asigurări Sociale eronat a efectat recalcularea cuantumului pensiei intimatei contrar exigențelor legale și, astfel, eronat a dispus reținerea din pensia acesteia a sumelor apreciate greșit ca fiind supraplăți, constatare ce denotă ilegalitatea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind stabilirea pensiei nr. 94/2018/54237 din 12 decembrie 2018, prin care dispune modificarea, recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în muncă stabilită pentru Maria Proca și, astfel, menținerea în vigoare a deciziei inițiale de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017, urmând ca Casa Națională de Asigurări Sociale să restabilească cuantumul pensiei calculat conform deciziei de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017 în mărime de 9094,40 de lei, cu indexările ulterioare, să recalculeze și să achite în beneficiul intimatei Mariei Proca diferența de pensie, ce a fost reținută începând cu 01 ianuarie 2019, cu indexația din aprilie 2019, și eventual 2020 până la momentul restabilirii cuantumului integral al acesteia, subsecvent urmând a fi anulat și procesul-verbal nr. 2 din 18 mai 2019 al ședinței comisiei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie și/sau alocație,

prin care s-a decis recuperarea sumei de 24778,15 de lei pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, a câte 20 % lunar din mărimea pensiei recalculate pe numele Mariei Proca. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 30 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii. Ulterior la data de 26 decembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus prin intermediul oficiului poștal, motivarea recursului. În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

5 Recurenta a declarat că potrivit legislației pertinente plățile efectuate intimatei în legătură cu exercitarea prin cumul a funcției de lector al Institutului Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeitorul Moldovei”, sunt plăți achitate pentru orele suplimentare pentru munca exercitată în afara atribuțiilor funcționale și care nu sunt acordate permanent conform prevederilor legale, motiv pentru care consideră că intimata a interpretat eronat sintagma din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, în care este stipulat că în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și suplimentelor se includ în recompensele, plățile, sporurile și suplimentele care, conform legislației în vigoare, sunt acordate permanent, deoarece munca pentru ore sunt plăți achitate suplimentar pentru munca exercitată în afara atribuțiilor funcționale și care nu este acordată permanent,

motiv pentru care includerea venitului pentru cumulul funcției pentru orele predate în cadrul instituției de învățământ nu corespund normelor legale. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 octombrie 2020, fiind notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul oficiului poștal, la data de 04 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.164). Astfel, recursul depus la 30 octombrie 2020 și motivarea recursului depusă la 26 decembrie 2021, sînt depuse în termen. La 22 decembrie 2020 în adresa intimatei Maria Proca și avocatului Angela Dolea a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 167, 137). La 18 ianuarie 2021 Maria Proca, reprezentată de avocatul Angela Dolea a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea 6 recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform 7 jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8