3ra-158/21 — contestarea actului administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei si achitarii diferentei de pensie

3ra-158/21 — contestarea actului administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei si achitarii diferentei de pensie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-158/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

17 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Proca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei și achitarea diferenței pensiei,

împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 mai 2019, Maria Proca, reprezentată de avocatul Angela Dolea, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ, obligarea de a restabili cuantumul pensiei și achitarea

diferenței pensiei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că până în anul 2017 a activat în cadrul

Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, având statut de ofițer de

informații și securitate, iar în iulie 2017, în scopul stabilirii pensiei pentru vechimea în

muncă, conform Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, a depus pachetul necesar

de documente la Casa Națională de Asigurări Sociale, fiindu-i calculată o pensie în

cuantum de 9094 de lei.

1

Reclamanta a indicat că după stabilirea pensiei de la Casa Națională de Asigurări

Sociale nu a parvenit nici o informare despre anumite circumstanțe sau neclarități, ce

ar viza pensia stabilită, iar la 03 ianuarie 2019, la momentul ridicării pensiei de pe

cardul bancar, a constatat că suma acesteia a fost diminuată până la 8281,69 de lei.

Necunoscând motivul modificării cuantumului pensiei, la data de 15 ianuarie 2019 s-a

adresat cu o scrisoare către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat

explicarea cauzelor diminuării cuantumului pensiei.

Reclamanta a menționat că primind un răspuns evaziv asupra chestiunii abordate,

fără a fi aduse la cunoștință actele administrative în temeiul cărora a fost calculat inițial

cuantumul pensiei acordate, precum și modificarea ulterioară a cuantumului pensiei, la

19 martie 2019, a depus o petiție în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale,

înregistrată cu nr.P-732/19, prin care a solicitat în ordine de urgență să-i fie eliberate

actele decizionale sau decizie, ordin, hotărâre inițial și ulterior, ce atestă calculul inițial

al pensiei și recalculul în baza căruia a fost diminuat cuantumului pensiei, pentru a face

cunoștință și a-și apăra dreptul încălcat. Răspunsul a fost primit abia la 26 aprilie 2019,

conform căruia temei legal pentru a satisface cerințele solicitate în cerere nu este, deși

prin adresarea către Casa Națională de Asigurări Sociale din 19 martie 2019 s-a solicitat

eliberarea actelor decizionale decizie, ordin, hotărâre inițial și ulterior, ce atestă

calculul inițial al pensiei și recalculul în baza căruia a fost diminuat cuantumului

pensiei, pentru a face cunoștință și a fi contestat în instanța de contencios administrativ,

însă Casa Națională de Asigurări Sociale nu a eliberat actele solicitate.

Reclamanta a relatat că la 15 aprilie 2019 a intervenit către Casa Națională de

Asigurări Sociale cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actului

administrativ al Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care dispune modificarea

cuantumului pensiei reclamantei și menținerea în vigoare a deciziei inițiale de calcul a

pensiei pentru vechimea în muncă, restabilirea cuantumului pensiei stabilit conform

deciziei inițiale din 2017, cu indexările ulterioare din anul 2018 și anul 2019,

recalcularea și achitarea diferenței de pensie care a fost reținută neîntemeiat începând

cu 01 ianuarie 2019, până la momentul restabilirii cuantumului integral al acesteia.

Reclamanta a notat că în ultimul an de activitate în calitate de ofițer de informații

și securitate, a fost salarizată în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire

la asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 253 din 23 decembrie 2012, iar conform pct. 11

din Regulamentul menționat pentru orele predate la Institutul Național de Informații și

Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”, fără a fi eliberați de la exercitarea

obligațiilor de bază, ofițerilor de informații și securitate li se achită salariul tarifar pe

unitate de timp, în mărimile prevăzute în anexa nr.16 la Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de salarizare a

personalului din unitățile bugetare în baza rețelei tarifare unice.

Astfel, deoarece reclamanta a predat ore la Institutul Național de Informații și

Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”,, conform fișei de post, a beneficiat de

salariu tarifar pe unitate de timp pentru acestea, iar în certificatul eliberat de către

Serviciul de Informații și Securitate, se menționau toate tipurile de drepturi bănești de

care a beneficiat în ultimul an și, astfel, inițial pârâta Casa Națională de Asigurări

Sociale a inclus aceste sume în media lunară a recompenselor primite în ultimul an de

2

serviciu care a fost luată la calcularea pensiei, iar ulterior, din motive neclare, a exclus

aceste sume din calcul, diminuând neîntemeiat pensia.

Reclamanta a relatat că conform explicațiilor prezentate de pârâta Casa Națională

de Asigurări Sociale, sumele respective ar constitui plăți compensatorii și, respectiv,

nu ar urma să fie incluse în calcul, interpretare ce este, în opinia reclamantei, subiectivă

și nu are la bază nici o prevedere legală, deoarece plata pentru orele predate la Institutul

Național de Informații și Securitate nu are caracter compensatoriu, deoarece nu

compensează nici o facilitate, iar conform pct. 11 din Regulamentul aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 253 din 23 decembrie 2012 și conform

anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 381/2006, pentru orele

predate la Institutul Național de Informații și Securitate se achită salariul tarifar.

Conform art. 128 alin. (1) Codul muncii salariul reprezintă orice recompensă sau câștig

evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual

de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată, iar în conformitate cu

art. 2 din Legea nr. 847 din 14 februarie 2002 salarizării, salariul tarifar este

componența de bază a sistemului tarifar, ce determină mărimea salariului de bază al

salariatului pe unitate de timp (oră, zi).

Astfel, reclamanta a constatat că ofițerilor de informații, pentru orele predate la

Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”, fără

a fi eliberați de la exercitarea obligațiilor de bază, li se achită salariu tarifar și nicidecum

compensație. Sumele respective de bani constituie o plată salarială, ce constituie o

recompensă pentru munca prestată suplimentar, conform atribuțiilor de serviciu și

respectiv face parte din salariu, ce nu poate fi considerat o compensație.

Reclamanta consideră că urmează a ține cont de faptul că activitatea de formare

profesională a ofițerilor de informații este una planificată și continuă, ce cuprinde

întregul an și nicidecum nu este o activitate sporadică ori aleatorie și, astfel, predarea

orelor la Institutul Național de Informații și Securitate este o activitate planificată și nu

are caracter unic.

La 02 iulie 2019, reclamanta Maria Proca a depus cerere de concretizare a acțiunii,

în motivarea căreia a indicat că la 24 mai 2019, pârâta Casa Națională de Asigurări

Sociale a expediat în adresa sa o notificare cu nr. II-03/10-5065, prin care a fost

informată că în perioada 28 iunie 2017-31 decembrie 2018 i s-a achitat o supraplată la

pensia pentru vechime în muncă de 24778,15 de lei, ce s-a format în legătură cu

includerea sumei pentru orele Institutul Național de Informații și Securitate, plăți cu

caracter compensatoriu, în certificatul de salariu cu nr. 20/704 din 07 iulie 2017,

eliberat de Serviciul de Informații și Securitate și, respectiv, suma dată urmează să fie

reținută din pensie în rate lunare de 20 %, până la recuperarea integrală a sumei de

24778,15 de lei pe contul pârâtei Casei Naționale de Asigurări Sociale, începând cu

luna iunie curent. Notificarea conținea și o copie a procesului-verbal nr. 2 din 18 mai

2019 al ședinței comisiei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recuperarea

sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie și/sau alocație, în care se specifica doar

decizia luată, fără să fie reflectat motivul deciziei, motiv pentru care acesta a fost dedus

din conținutul notificării.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei privind stabilirea

pensiei nr. 94/2018/54237 nr.contului 3167326 din 12 decembrie 2018, emisă de Casa

3

Națională de Asigurări Sociale prin care dispune modificarea, recalcularea

cuantumului pensiei pentru vechimea în muncă stabilită reclamantei și menținerea în

vigoare a deciziei inițiale de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din

22 august 2017, obligarea pârâtei Casei Naționale de Asigurări Sociale de a restabili

cuantumul pensiei calculat conform deciziei de calcul a pensiei pentru vechimea în

muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017 în mărime de 9094,40 de lei, cu indexările

ulterioare din 2018, 2019 și eventual 2020, obligarea pârâtei Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a recalcula și achita în beneficiul reclamantei diferența de pensie,

care a fost reținută neîntemeiat începând cu 01 ianuarie 2019 cu indexarea din aprilie

2019, și eventual anul 2020, până la momentul restabilirii cuantumului integral al

acesteia, anularea procesului-verbal nr. 2 din 18 mai 2019 al ședinței comisiei Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu

de pensie și/sau alocație, prin care s-a decis recuperarea sumei de 24778,15 de lei pe

contul pârâtei Casei Naționale de Asigurări Sociale, a câte 20 % lunar din mărimea

pensiei recalculate pe numele reclamantei.

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea depusă de Maria Proca, s-a anulat decizia privind stabilirea pensiei nr.

94/2018/54237 din 12 decembrie 2018, emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale

prin care dispune modificarea recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în

muncă stabilită pentru Maria Proca și menținerea în vigoare a deciziei inițiale de calcul

a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017, s-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să restabilească cuantumul pensiei calculat conform

deciziei de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017

în mărime de 9094, 40 lei, cu indexările ulterioare, să recalculeze și să achite în

beneficiul Mariei Proca diferența de pensie ce a fost reținută începând cu 01 ianuarie

2019, cu indexația din aprilie 2019 și eventual 2020 până la momentul restabilirii

cuantumului integral al acesteia, s-a anulat procesul-verbal nr. 2 din 18 mai 2019 al

ședinței comisiei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recuperarea sumelor

plătite necuvenit cu titlu de pensie și/sau alocație, prin care s-a decis recuperarea sumei

de 24778, 15 lei pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, a câte 20 % lunar din

mărimea pensiei recalculate pe numele Mariei Proca.

La 27 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar

07 iulie 2020 a depus prin intermediul poștei electronice, motivarea apelului, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii depuse de Maria Proca.

Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Proca împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea de

a restabili cuantumul pensiei și achitarea diferenței pensiei.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având

4

în vedere că plățile efectuate în beneficiul intimatei Mariei Proca, pentru orele de

activitate în cadrul Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan

Întemeietorul Moldovei” nu poartă un carcater compensatoriu, deoarece acestea nu au

fost efectuate întru compensarea vreunei facilități, astfel încât sumele respective se

atribuie la categoria drepturilor salariale în interpretarea oferită de art. 128 alin. (1)

Codul muncii și art. 2 al Legii nr. 847 din 14 februarie 2002 salarizării, constituind

salariu tarifar pe unitate de timp.

Subsecvent, se constată că plățile efectuate intimatei pentru orele predate la

Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei” fară a

fi eliberată de la exercitarea obligațiilor de bază, constituie salariu tarifar și, astfel, nu

constituie o compensație, motiv pentru care, deoarece pensia intimatei se calculează,

conform exigențelor legale, din solda acesteia, în care se includ, conform legislației

pertinente, și alte plăți salariale ce țin de onorarea obligațiunilor funcționale, specifice

ofițerului care se pensionează, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată poziția

procedurală a apelantei, aceasta fiind axată pe interpretarea și aplicarea eronată a

cadrului normativ, ce reglementează raportul juridic dedus judecării.

Din aceste motive, instanța de apel a constatat că Casa Națională de Asigurări

Sociale eronat a efectat recalcularea cuantumului pensiei intimatei contrar exigențelor

legale și, astfel, eronat a dispus reținerea din pensia acesteia a sumelor apreciate greșit

ca fiind supraplăți, constatare ce denotă ilegalitatea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind stabilirea pensiei nr. 94/2018/54237 din 12 decembrie 2018,

prin care dispune modificarea, recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în

muncă stabilită pentru Maria Proca și, astfel, menținerea în vigoare a deciziei inițiale

de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din 22 august 2017, urmând

ca Casa Națională de Asigurări Sociale să restabilească cuantumul pensiei calculat

conform deciziei de calcul a pensiei pentru vechimea în muncă nr. 21794-1 din

22 august 2017 în mărime de 9094,40 de lei, cu indexările ulterioare, să recalculeze și

să achite în beneficiul intimatei Mariei Proca diferența de pensie, ce a fost reținută

începând cu 01 ianuarie 2019, cu indexația din aprilie 2019, și eventual 2020 până la

momentul restabilirii cuantumului integral al acesteia, subsecvent urmând a fi anulat și

procesul-verbal nr. 2 din 18 mai 2019 al ședinței comisiei Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie și/sau alocație,

prin care s-a decis recuperarea sumei de 24778,15 de lei pe contul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, a câte 20 % lunar din mărimea pensiei recalculate pe numele Mariei

Proca.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

30 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

decizii.

Ulterior la data de 26 decembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus prin intermediul oficiului poștal, motivarea recursului.

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat dezacordul

cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost

încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate

și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

5

Recurenta a declarat că potrivit legislației pertinente plățile efectuate intimatei în

legătură cu exercitarea prin cumul a funcției de lector al Institutului Național de

Informații și Securitate „Bogdan Întemeitorul Moldovei”, sunt plăți achitate pentru

orele suplimentare pentru munca exercitată în afara atribuțiilor funcționale și care nu

sunt acordate permanent conform prevederilor legale, motiv pentru care consideră că

intimata a interpretat eronat sintagma din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, în care este stipulat că în media lunară a recompenselor,

plăților, sporurilor și suplimentelor se includ în recompensele, plățile, sporurile și

suplimentele care, conform legislației în vigoare, sunt acordate permanent, deoarece

munca pentru ore sunt plăți achitate suplimentar pentru munca exercitată în afara

atribuțiilor funcționale și care nu este acordată permanent, motiv pentru care includerea

venitului pentru cumulul funcției pentru orele predate în cadrul instituției de

învățământ nu corespund normelor legale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 octombrie 2020, fiind

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul oficiului poștal, la data

de 04 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d.164). Astfel, recursul depus la 30 octombrie 2020 și motivarea recursului

depusă la 26 decembrie 2021, sînt depuse în termen.

La 22 decembrie 2020 în adresa intimatei Maria Proca și avocatului Angela Dolea

a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d. 167, 137).

La 18 ianuarie 2021 Maria Proca, reprezentată de avocatul Angela Dolea a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

6

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

7

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8