3ra-165/21 — contestarea actelor administrative si obligarea stabilirii, calcularii si achitarii pensiei

3ra-165/21 — contestarea actelor administrative si obligarea stabilirii, calcularii si achitarii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-165/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

17 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Guranda Svetlana împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actelor administrative, constatarea faptului și obligarea stabilirii,

calculării și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 iulie 2019, Guranda Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative, constatarea faptului și obligarea stabilirii, calculării și achitării

pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în calitate de funcționar public o

perioadă de 15 ani, fapt pentru care a solicitat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Șoldănești să-i fie stabilită și calculată pensia în calitatea sa de funcționar public,

prezentând în acest sens actele necesare.

A menționat că la data de 12 martie 2018, Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Șoldănești a emis decizia nr. 45/2018/11631 privind refuzul stabilirii pensiei sale,

decizii similare fiind emise și la 2 octombrie 2018 și la 11 iunie 2018, iar deciziile

enunțate nu i-au fost aduse la cunoștință sub semnătură.

În continuare, a accentuat că în vederea obținerii deciziilor contestate, la data

de 6 iunie 2019, a solicitat să-i fie expediate deciziile de refuz sau stabilire a pensiei

ca funcționar public.

La 7 iunie 2019, prin intermediul poștei electronice Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Șoldănești a adus la cunoștința avocatului său deciziile de refuz în

stabilire a pensiei de funcționar public.

1

A obiectat că nu este de acord cu deciziile enunțate, deoarece a realizat un

stagiu de cotizare mai mare de 30 ani, fapt ce rezultă din înscrierile efectuate în

carnetele de muncă.

În susținerea opiniei date, reclamanta a invocat că Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Șoldănești nu a luat în calcul perioada de angajare a ei în calitate de contabil-

șef la SRL ,,Favorit” în intervalul de timp 29 octombrie 2001-10 august 2003.

La capitolul dat, a afirmat că pe toată perioada de angajare, a plătit contribuțiile

de asigurări sociale, iar faptul că angajatorul nu și-a onorat obligațiile către stat nu îi

pot fi imputate și nu o pot priva de dreptul la pensie.

A punctat în acest sens că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Șoldănești nu

a întreprins măsurile necesare pentru a stabili cauza pentru care pentru perioada de

angajare la SRL ,,Favorit” nu a reflectat contribuțiile în sistemul public de asigurări

și în mod nejustificat a refuzat în stabilirea pensiei.

A relatat că la data de 10 iunie 2019, a depus cerere prealabilă la Casa Națională

de Asigurări Sociale, iar la data de 27 iunie 2019, prin intermediul serviciului poștal

a primit decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale în baza cererii prealabile, prin

care aceasta a fost respinsă ca tardivă.

A invocat că nu este de acord cu decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale,

deoarece nu a cunoscut despre deciziile anularea cărora se solicită până la data de

7 iunie 2019, când au fost recepționate de reprezentantul său.

În acest context, reclamanta a insistat că nu pot fi reținute argumentele Casei

Naționale de Asigurări Sociale precum că deciziile enunțate au fost expediate în

adresa sa pe 10 aprilie 2018 și pe 11 iunie 2019, dat fiind faptul că la materialele

dosarului administrativ nu există recipisa poștală care ar confirma recepționarea

scrisorilor enunțate de către dânsa.

A mai evidențiat că depunerea la posta a scrisorii nu probează recepționarea

actului administrativ, și că prin scrisoarea nr. 48 din 10 iulie 2019, Centru de

Posta a confirmat că aceste scrisori nu au fost recepționate.

Prin urmare, este de părere că Casa Națională de Asigurări Sociale în mod

nejustificat a respins cererea prealabilă ca tardivă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 44 din Legea privind pensiile

de asigurări sociale de stat (în vigoare la data de 1 ianuarie 2017), art. 196, 208, 209,

211, 212, 224 lit. a), b), d) Cod administrativ.

A solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Șoldănești

nr. 45/2018/12662 din 11 iunie 2018 privind respingerea solicitării de stabilire a

pensiei Svetlanei Guranda, ca fiind ilegală, anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Șoldănești nr. 45/2018/13631 din 18 octombrie 2018 privind

respingerea solicitării de stabilire a pensiei Svetlanei Guranda, ca fiind ilegală,

anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Șoldănești

nr. 45/2018/11631 din 4 aprilie 2018 privind respingerea solicitării de stabilire a

pensiei Svetlanei Guranda, ca fiind ilegală, constatarea faptul că, Guranda Svetlana

a realizat stagiul total de cotizare de 30 ani și 15 ani în serviciul public, anularea

deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-1385/19 din 25 iunie 2019 pe

marginea cererii prealabile, ca fiind ilegală și obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să emită un act administrativ individual cu privire la stabilirea, calcularea și

achitarea în folosul Svetlanei Guranda a pensiei de funcționar public.

2

Prin hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Șoldănești nr. 45/2018/12662 din 11 iunie 2018 privind respingerea solicitării de

stabilire a pensiei Svetlanei Guranda, ca fiind ilegală. A fost anulată decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Șoldănești nr. 45/2018/13631 din 18 octombrie

2018 privind respingerea solicitării de stabilire a pensiei Svetlanei Guranda, ca fiind

ilegală. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Șoldănești

nr. 45/2018/11631 din 4 aprilie 2018 privind respingerea solicitării de stabilire a

pensiei Svetlanei Guranda, ca fiind ilegală. A fost constatat faptul că, Guranda

Svetlana a realizat stagiul total de cotizare de 30 ani și 15 ani în serviciul public. A

fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-1385/19 din 25 iunie

2019 pe marginea cererii prealabile, ca fiind ilegală. A fost obligată Casa Naționala

de Asigurări Sociale să emită un act administrativ individual cu privire la stabilirea,

calcularea și achitarea în folosul Svetlanei Guranda a pensiei de funcționar public.

La 5 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de

20 iulie 2020 a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 14,

16 din Legea contenciosului administrativ (în vigoare până la 1 aprilie 2019), art. 44

din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998

(în vigoare până la 1 ianuarie 2017), care reglementează aspecte ce țin de cererea

prealabilă, depunerea cererii de chemare în instanța de contencios administrativ,

condițiile de stabilire a pensiilor pentru funcționarii publici.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de

apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia

acțiunii, având în vedere că la stabilirea stagiului de cotizare a Svetlanei Guranda nu

a fost luată în calcul perioada de angajare în unitatea militară nr. 75382 de 28 august

1987-16 martie 1992, și perioada din 29 octombrie 2001-10 august 2003 în care a

activat în calitate de contabil-șef la SRL ,,Favorit”, achitând contribuții de asigurări

sociale, din care motiv această perioadă urmează a fi inclusă în stagiul de cotizare.

Iar, faptul că angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege pentru

angajații întreprinderii de a prezenta darea de seamă privind calcularea, utilizarea și

achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat nu pot fi imputate Svetlanei

Guranda, în situația în care Casa Națională de Asigurări Sociale a avut suficiente

pârghii pentru a disciplina întreprinderea pentru neprezentarea declarației în termen

potrivit.

În același timp, Curtea de Apel Chișinău nu a reținut argumentul apelantului cu

privire la faptul că acțiunea urmează a fi respinsă ca tardivă pe motiv că a fost

încălcat termenul legal prevăzut de lege pentru înaintarea cererii prealabile, deoarece

prima instanță just a constatat că deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Șoldănești privind refuzul de stabilire a pensie reclamantei Guranda Svetlana au fost

aduse la cunoștința reprezentantului acesteia, avocatului Țurcan-Donțu Arina, prin

intermediul poștei electronice, abia la data de 7 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin

extras din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

3

Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond întemeiat a dispus

anularea deciziilor Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Șoldănești nr.

45/2018/12662 din 11 iunie 2018, nr. 45/2018/13631 din 18 octombrie 2018 și nr.

45/2018/11631 din 4 aprilie 2018 privind respingerea solicitării de stabilire a pensiei

Svetlanei Guranda, ca fiind ilegale, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale să

emită un act administrativ individual cu privire la stabilirea, calcularea și achitarea

în beneficiul Svetlanei Guranda a pensiei de funcționar public.

La 9 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, prin faptul că instanța de apel a interpretat eronat starea

de fapt și a aplicat eronat legislația.

A susținut că nu pot fi reținute constatările instanțelor precum că deciziile de

refuz în stabilirea pensiei au devenit cunoscute abia la data de 7 iunie 2019, deoarece

reclamanta anterior a luat cunoștință cu deciziile contestate.

În contextul dat, a obiectat că acțiunea urmează a fi respinsă ca tardivă pe motiv

că a fost încălcat termenul legal prevăzut de lege pentru înaintarea cererii prealabile.

A accentuat că ținerea evidenței stagiului de cotizare și plății contribuțiilor de

asigurări sociale se face pe baza declarațiilor privind calcularea și utilizarea

contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, forma 4 BASS, cât și conform

declarațiilor persoanelor asigurate pentru toți angajații întreprinderii, forma -REV 5.

Astfel, a remarcat că potrivit datelor din registrul de stat al evidenței individuale

în sistemul public de asigurări sociale, perioada 29 octombrie 2001-10 august 2003,

realizat de Guranda Svetlana la SRL ,,Favorit”, nu figurează, deoarece angajatorul

nu și-a onorat obligațiile impuse de lege de a prezenta către organul de asigurări

sociale Declarațiile REV 5, iar declarațiile prezentate ulterior nu pot fi acceptate.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 4 noiembrie

la adresa de e-mail, în data de 16 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul

din poșta electronică (f. d. 223, vol. I).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul la 9 noiembrie 2020 și respectiv

motivarea recursului la 26 decembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod

administrativ.

4

Prin referință depusă la data de 1 februarie 2021, Guranda Svetlana,

reprezentată de avocatul Țurcan-Donțu Arina a solicitat respingerea recursului depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6