3ra-67/21 — contestarea actului administrativ

3ra-67/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-67/21

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (O. Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică Agenția Servicii

Publice,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Igor Aminov, reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă împotriva Instituției

Publice Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată hotărârea din 06 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o

nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La data de 25 septembrie 2019, Igor Aminov, reprezentat de avocatul Viorel

Chetrușcă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice Agenției

Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 02 august 2019, avocatul

Viorel Chetrușcă, care acționa în interesele sale, a înaintat Instituției Publice Agenției

Servicii Publice o cerere prealabilă, înregistrată cu nr. A-304/19, prin care a comunicat, că

adresând către Consulatul General al Republicii Moldova la Milano, Italia, o cerere privind

perfectarea unui pașaport al cetățeanului Republicii Moldova, Igor Aminov a aflat, că

Agenția Servicii Publice refuză perfectarea pașaportului solicitat, deoarece există interdicții

stabilite prin hotărârea din 28 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

1

prin încheierile executorului judecătoresc Olga Pascari, cu referire la titlul executoriu

nr. 2-7435/11 din 26 noiembrie 2012, procedura de executare nr. 080-272 din 28 noiembrie

2012.

Consideră că toate interdicțiile similare, de perfectare a actelor de stare civilă și a

actelor de identitate au fost ridicate, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională

a Hotărârii nr.17 din 10 mai 2017, privind declararea neconstituționalității art.22 alin.(1)

lit. v) din Codul de executare.

A indicat că Constituția Republicii Moldova consfințește egalitatea în drepturi a

cetățenilor și interdicția de discriminare.

Astfel, a afirmat că acțiunile menționate de către Agenția Servicii Publice sunt vădit

discriminatorii și ilegale, urmând a fi radiată de drept interdicția la eliberarea pașaportului

pe numele reclamantului, în temeiul Hotărârii Curții Constituționale din 10 mai 2017,

privind declararea neconstituționalității art. 22 alin. (1) lit. v) din Codul de executare.

A notat că este neîntemeiat răspunsul Agenției Servicii Publice, precum că urmează a

fi revizuite și organele implicate în procedurile de executare sunt obligate să întreprindă

toate acțiunile necesare, pentru revocarea interdicțiilor potrivit dispozițiilor legale declarate

neconstituționale, în condițiile art.449 lit.e1) din Codul de procedură civilă,.

A arătat că acest răspuns prejudiciază material și moral reclamantul, care este supus

astfel unui tratament formal, birocratic și discriminatoriu, întrucât consideră că în situația

reclamantului, după ce a fost adoptată Hotărârea Curții Constituționale din 10 mai 2017,

privind declararea neconstituționalității art.22 alin.(1) lit. v) din Codul de executare, de

drept nu se mai produc efectele art.22 alin.(1), lit. v) din Codul de executare.

A considerat că nu mai sunt necesare formalități pentru cei, ce urmează a fi repuși în

dreptul la libera circulație.

A indicat că potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 10 octombrie 2013, în

sensul articolului 140 din Constituția Republicii Moldovei, coroborat cu articolele 7 și 134

alin. (3) din Constituție, hotărârea prin care se declară neconstituționalitatea unor

norme/acte are nu numai putere de lege, ci și este obligatorie, prin considerentele pe care se

sprijină, pentru toate organele constituționale ale Republicii Moldova, astfel încât noi

norme/acte cu același conținut nu mai pot fi adoptate din nou; în cazul declarării

neconstituționalității unor norme/acte, până la operarea modificărilor de rigoare de către

autoritatea emitentă, urmează să se aplice normele/actele anterioare declarării

neconstituționalității, într-un mod conform considerentelor menționate în Hotărârile Curții

Constituționale. În cazul declarării neconstituționalității unor norme/acte, până la operarea

modificărilor de rigoare de către autoritatea emitentă, o mențiune corespunzătoare urmează

a fi operată în textul actului de bază, în sensul revigorării textului normelor/actelor

anterioare declarării neconstituționalității.

Reclamantul Igor Aminov, reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă a solicitat să fie

anulat actul administrativ individual defavorabil, de refuz în eliberarea cetățeanului

Republicii Moldova, a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova cu obligarea Instituției

Publice Agenției Servicii Publice să emită actul administrativ individual favorabil, privind

eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, Igor Arnold Aminov.

Prin hotărârea din 06 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

depusă de Igor Aminov reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă, a fost respinsă, ca fiind

neîntemeiată.

La 11 martie 2020, Igor Aminov reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă a depus

apel împotriva hotărîrii din 06 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 16

2

iulie 2020 a depus motivarea apelului, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea

din 06 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin

care s-a anulat actul administrativ individual defavorabil, de refuz în eliberarea cetățeanului

Republicii Moldova Igor Arnold Aminov, născut la 15 aprilie 1961, a pașaportului

cetățeanului Republicii Moldova. Instituția Publică Agenția Servicii Publice a fost obligată

să emită actul administrativ individual favorabil, privind eliberarea pașaportului

cetățeanului Republicii Moldova Igor Arnold Aminov, născut la 15 aprilie 1961.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind eronată concluzia primei instanțe privind netemeinicia acțiunii depuse de

către reclamantul Igor Aminov, având în vedere că acesta nu a prezentat probe, în dovedirea

faptului erorilor comise la emiterea actului administrativ contestat.

Instanța de apel a specificat că cererea pentru eliberarea pașaportului sau a

documentului de călătorie se respinge și în cazurile în care solicitantului i se suspendă

dreptul la libera circulație în străinătate și anume, în cazul în care solicitantul prezintă

pericol pentru securitatea națională; solicitantul execută o pedeapsă penală privată de

libertate în temeiul unei hotărîri a instanței de judecată a Republicii Moldova; în cadrul unui

proces de urmărire penală sau de judecare a cauzei penale pe teritoriul Republicii Moldova,

solicitantul este anunțat în căutare de către organul abilitat, sau are aplicată una din măsurile

preventive conform Codului de procedură penală, după cum urmează: obligarea de a nu

părăsi localitatea; obligarea de a nu părăsi țara; transmiterea sub supraveghere a militarului;

transmiterea sub supraveghere a minorului; arestul la domiciliu; arestul preventiv;

eliberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, cu obligația de a nu părăsi

localitatea; solicitantului i-au fost aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical, în

condițiile legii penale; solicitantul are interdicție de a părăsi țara în temeiul unei încheieri a

instanței de judecată, conform Codului de executare.

De asemenea, instanța de apel a menționat că autoritatea publică competentă poate

refuza eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova doar în baza temeiurilor

stabilite la art. 4 alin. (16 ) din Legea nr.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de

identitate din sistemul național de pașapoarte, iar refuzul în eliberarea pașaportului urmează

a fi motivat în fapt și în drept.

A reiterat că, Agenția Servicii Publice a refuzat să-i elibereze lui Igor Aminov

pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, întemeindu-și refuzul pe prevederile art. 4 alin.

(16 ) lit. e) din Legea nr.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din

sistemul național de pașapoarte, care stabilesc că cererea pentru eliberarea pașaportului sau

a documentului de călătorie se respinge și în cazurile în care solicitantului i se suspendă

dreptul la libera circulație în străinătate și anume în cazul, în care solicitantul are interdicție

de a părăsi țara în temeiul unei încheieri a instanței de judecată, conform Codului de

executare.

Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat că la materialele cauzei nu a fost anexată

o încheiere a instanței de judecată, prin care în privința solicitantului Igor Aminov ar fi fost

aplicată interdicția de a părăsi țara, motive din care a dedus că refuzul Instituției Publice

Agenției Servicii Publice în eliberarea actului de identitate, este ilegal și neîntemeiat.

Instanța de apel a enunțat că disputa litigioasă s-a axat pe poziția divergentă a

participanților la proces referitor la efectele Hotărârii Curții Constituționale nr. 17 din

3

10 mai 2017, situație ce impune o analiză a efectelor Hotărârii respective asupra obiectului

litigiului.

Astfel, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 17 din 10 mai 2017 privind excepția

de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 22 alin. (1) lit. v) din Codul de

executare, s-a declarat neconstituțional textul „Interdicția privind eliberarea documentelor

de stare civilă, a actelor de identitate sau a permiselor de conducere se aplică exclusiv de

către instanța de judecată” din articolul 22 alin. (1) lit. v) din Codul de executare al

Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004.

Conform dispozițiilor art. 140 din Constituția Republicii Moldova, legile și alte acte

normative sau unele părți ale acestora devin nule, din momentul adoptării Hotărîrii

corespunzătoare a Curții Constituționale. Hotărîrile Curții Constituționale sînt definitive și

nu pot fi atacate.

Potrivit art.28 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, actele Curții

Constituționale sînt acte oficiale și executorii, pe întreg teritoriul țării, pentru toate

autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice. Actele normative sau unele

părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se aplică din momentul

adoptării hotărîrii respective a Curții Constituționale.

Consecințele juridice ale actului normativ sau ale unor părți ale acestuia declarate

neconstituționale sînt înlăturate conform legislației în vigoare.

Referitor la efectele Hotărârilor Curții Constituționale, Înalta Curte s-a expus prin

Hotărârea nr. 33 din 10 octombrie 2013 privind interpretarea articolului 140 din Constituție,

statuând, că în sensul articolului 140 din Constituție coroborat cu articolele 7 și 134 alin. (3)

din Constituție, hotărârea prin care se declară neconstituționalitatea unor norme/acte are nu

numai putere de lege, ci și este obligatorie, prin considerentele pe care se sprijină, pentru

toate organele constituționale ale Republicii Moldova, astfel încât noi norme/acte cu același

conținut nu mai pot fi adoptate din nou; în cazul declarării neconstituționalității unor

norme/acte, până la operarea modificărilor de rigoare de către autoritatea emitentă, urmează

să se aplice normele/actele anterioare declarării neconstituționalității, într-un mod conform

considerentelor menționate în Hotărârile Curții Constituționale.

În cazul declarării neconstituționalității unor norme/acte, până la operarea

modificărilor de rigoare de către autoritatea emitentă, o mențiune corespunzătoare urmează

a fi operată în textul actului de bază, în sensul revigorării textului normelor/actelor

anterioare declarării neconstituționalității.

Instanța de apel a enunțat că Hotărârile Curții Constituționale, prin care se declară

neconstituțional un text de lege, produc efecte doar pentru viitor, urmând ca până la

operarea modificărilor de rigoare de către autoritatea emitentă, urmează să se aplice

normele/actele anterioare declarării neconstituționalității, într-un mod conform

considerentelor menționate în Hotărârile Curții Constituționale.

A reținut, că la data depunerii de către Igor Aminov a cererii de eliberare a

pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, normele legale care reglementau interdicția

de eliberare a actelor de stare civilă în privința debitorilor procedurilor de executare, erau

declarate neconstituționale.

Corespunzător, instanța de apel a dedus că la examinarea cererii lui Igor Aminov,

Agenția Servicii Publice nu era în drept să refuze eliberarea pașaportului în temeiul unor

considerente întemeiate pe texte de lege declarate neconstituționale, așa cum, Hotărârea

Curții Constituționale nr. 17 din 10 mai 2017, este obligatorie pentru executare tuturor

subiecților de drept, inclusiv, urmând a fi executată și de Agenția Servicii Publice.

4

Instanța de apel a menționat, că prin decizia asupra cererii prealabile – răspunsul

Agenției Servicii Publice din 20 august 2019, intimata-pârâtă a invocat, că refuzul în

eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova se întemeiază inclusiv și pe

răspunsul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 03/5713 din 5 iunie 2017, însă

această argumentare este nefondată.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a explicat, că persoana în privința căreia a

fost aplicată interdicția de eliberare a actelor de stare civilă, nu poate fi obligată la

prezentarea unei încheieri a instanței judecătorești de revocare a acestei interdicții or, niciun

text de lege nu incumbă o atare obligație în sarcina solicitantului de eliberare a pașaportului.

Or, conform art. 29 alin. (2) din Codul administrativ, o măsură întreprinsă de

autoritățile publice este proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit

în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; este necesară pentru atingerea scopului; este

rezonabilă.

La caz, s-a constatat că refuzul Agenției Servicii Publice nu este proporțional, nefiind

în corespundere cu cele trei criterii stabilite de norma legală citată supra.

În aceste condiții, fiind constatat, că în privința lui Igor Aminov nu a fost emisă o

încheiere cu privire la aplicarea interdicției de părăsire a țării, instanța de apel a conchis

asupra ilegalității actului administrativ individual defavorabil de refuz în eliberarea

cetățeanului Republicii Moldova Igor Arnold Aminov, născut la 15 aprilie 1961, a

pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, cu obligarea Agenției Servicii Publice să

emită actul administrativ individual favorabil privind eliberarea pașaportului cetățeanului

Republicii Moldova Igor Arnold Aminov, născut la 15 aprilie 1961.

Curtea de Apel Chișinău a considerat neîntemeiate argumentele Agenției Servicii

Publice, precum că pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova pe

numele lui Igor Aminov, apelantul-reclamant urmează să prezinte o încheiere a instanței

de judecată privind radierea interdicției la eliberarea pașaportului. Or, după cum urmează

din refuzul Agenției Servicii Publice, eliberarea pașaportului pe numele lui Igor Aminov s-

a refuzat pe temeiul existenței unei încheieri de aplicare a interdicției de părăsire a țării, act

judecătoresc, care nu este anexat la materialele cauzei.

La data de 30 octombrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Instituția Publică

Agenția Servicii Publice a depus recurs împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

hotărîrii primei instanțe (f.d.79-82).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

A invocat că începând cu 05 august 2016 și până la 10 mai 2017 de către instanțele de

judecată au fost aplicate restricții la eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova

Igor Aminov, în conformitate cu prevederile legale, iar hotărârile instanțelor au fost

expediate Agenției Servicii Publice pentru executare.

Recurenta a menționat, că la examinarea cererii de eliberare a pașaportului în aceste

cazuri Direcția pașapoarte solicită de la debitori următoarele documente suplimentare:

încheierea instanței de judecată sau încheierea executorului judecătoresc de ridicare a

restricțiilor la eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova. Respectiv, la data de

21 mai 2019, Igor Aminov s-a adresat către Agenția Servicii Publice cu cerere privind

solicitarea de a da de urgență curs cererii depuse la Consulatul General al Republicii

5

Moldova de la Milano, Italia privind perfectarea pașaportului al cetățeanului Republicii

Moldova.

A invocat, că prin răspunsul nr.01/A-304/19 din 04 iunie 2019, Igor Aminov a fost

informat despre modalitatea legală de a revoca interdicția aplicată. Astfel, ignorând

recomandările Agenției Servicii Publice în vederea soluționării cererii privind perfectarea

pașaportului, Igor Aminov a mai depus la data de 02 august 2019 o cerere prealabilă, prin

care a solicitat aceleași cerințe.

Recurenta a comunicat că prin răspunsul nr.01/A-518/19 din 20 august 2019, Igor

Aminov repetat a fost informat despre procedura ce urmează a fi parcursă întru soluționarea

cererii de perfectare a pașaportului.

Suplimentar, a menționat că în ambele răspunsuri Igor Aminov a fost informat, că

pentru soluționarea pozitivă a cererii privind eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii

Moldova, este necesar să se adreseze repetat cu cerere la orice serviciu de eliberare a

actelor de identitate sau centru multifuncțional din Republica Moldova, iar în străinătate -

prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova și să

prezinte încheierea instanței de judecată sau încheierea executorului judecătoresc privind

revocarea interdicției la eliberarea pașaportului.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărîrii primei instanțe.

Prin cererea de recurs suplimentară depusă la data de 17 decembrie 2020, Instituția

Publică Agenția Servicii Publice a făcut trimitere la Hotărîrea Curții Constituționale

nr.17 din 10 mai 2017 privind exceptia de neconstitutionalitate a unor prevederi ale

articolului 22 alin. (1) lit.v) din Codul de executare. Totodată, a explicat că potrivit

raspunsului Ministerului Justiției privind aplicarea Hotărârii Curții Constitutionale nr.17 din

10 mai 2017 în raport cu interdicțiile privind eliberarea actelor de identitate, emise de catre

instanțele de judecată, încheierile instanțelor de judecată privind aplicarea interdicțiilor la

eliberarea pașaportului, emise până la 10 mai 2017, urmează sa fie revizuite și implică

obligația tuturor organelor abilitate implicate în procedurile de executare să întreprindă

toate acțiunile necesare în vederea revocării interdicțiilor în baza prevederilor legale,

declarate neconstituționale, în condițiile art. 449, lit. e1) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 septembrie

2020, fiind notificată recurentei Instituției Publice Agenției Servicii Publice, la data de

10 noiembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la

materialele dosarului (f.d. 86).

Astfel, recursul depus la data de 30 octombrie 2020 de către Instituția Publică Agenția

Servicii Publice, împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, este

în termen.

La data de 19 noiembrie 2020, în adresa intimatului Igor Aminov a fost expediată

copia recursului depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d.88).

6

Prin referința depusă la data de 01 decembrie 2020, Igor Aminov, reprezentat de

avocatul Viorel Chetrușcă a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de Instituția

Publică Agenția Servicii Publice (f.d.91).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii

Publice, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

7

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Instituția Publică Agenția Servicii Publice.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii

Maria Ghervas

Nina Vascan

8