2rac-36/21 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-36/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – N. Costaș

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria mun. Bălți,

în cauza civilă la cererea înaintată de Primăria mun. Bălți către ÎI ,,Ganjea Alexei

Serghei” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Ganjea Alexei, casată hotărârea din 21 iunie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere

integrală a acțiunii, ca fiind tardivă,

c o n s t a t ă:

La 16 august 2017, Primăria mun. Bălți s-a adresat în instanță cu cerere de chemare

în judecată împotriva ÎI ,,Ganjea Alexei Serghei” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 06 februarie 2002, părțile au încheiat un

contract de arendă cu nr. 90 în baza deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 21/13 din 27

decembrie 2001. Obiectul contractului de arendă menționat îl constituie transmiterea

în posesiune și folosință temporară contra plată a subsolului din fosta școală medie nr.

20, actualmente liceul “V.Alecsandri”, situat pe str. Conev, 16A, cu suprafața de 216

m.p., pentru antrenamente sportive a câte 2-3 ori pe săptămână. Inițial termenul

contractului de locațiune era pe un an pentru perioada 01 februarie 2002 – 01 februarie

2003, iar ulterior raporturile contractuale dintre părți au fost stabilite prin mai multe

acte juridice precum ar fi: dispoziția Primarului nr. 547 din 17 mai 2003, prin care

contractul menționat a fost prelungit pentru perioada 01 februarie 2003 – 01 februarie

2004, dispoziția Primarului nr. 496 din 09 iunie 2004, termenul contractului fiind

prelungit pentru perioada 01 februarie 2004 – 01 februarie 2005, decizia Consiliului

municipal Bălți 3/57 din 24 martie 2005, prin care contractul a fost prelungit pentru

perioada 01 februarie 2005 – 01 februarie 2006.

Potrivit deciziei Consiliului municipal Bălți nr.4/36 din 04 mai 2006, a fost încheiat

un nou contract de locațiune nr. 90/2006 din 25 mai 2006 pe perioada 01 februarie 2006

– 01 februarie 2007, fiind prelungit prin decizia Consiliului municipal Bălți 5/66 din

11 mai 2007 pentru perioada 01 februarie 2007 – 01 februarie 2008, prin decizia

1

Consiliului municipal Bălți nr.4/43 din 19 iunie 2008 fiind prelungit pentru perioada

01 februarie 2008 – 01 februarie 2009.

Potrivit deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 1/43 din 26 iulie 2009 a fost încheiat

contractul nr. 90/2009 din 16 martie 2009 pe termen de un an pentru perioada 01

februarie 2009 – 31 ianuarie 2010.

Prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/26 din 31 martie 2010 a fost încheiat

un contract de locațiune nr. 90/2010 din 23 aprilie 2010 pentru perioada 31 ianuarie

2010 – 30 ianuarie 2011, iar conform deciziei Consiliului municipal Bălți nr.4/27 din

31 martie 2011 a fost încheiat un contract de locațiune nr. 90/2011 din 01 aprilie 2011

pe termen de un an.

Reclamantul a indicat că potrivit clauzelor contractuale capitoluol III pct. 3.1, chiria

se stabilește anual, iar potrivit pct. 3.2, chiria se achită lunar în rate eșalonate până la

data de 20 a următoarei luni. Plata pentru serviciile comunale, energia electrică, telefon

și alte servicii se achită lunar în conformitate cu indicii notelor de plată și calculele

organizațiilor respective, plățile menționate nefiind incluse în cuantumul chiriei, fiind

achitate separat în termen de 10 zile din momentul prezentării conturilor respective de

plată.

Conform actului de verificare, pentru perioada anilor 2011-2014 la situația din 01

martie 2017 datoria pârâtului constituia suma de 12031,37 lei, formată din: sold la 01

ianurie 2011 - 348,85 lei, anul 2011 - 1,83 lei, anul 2012 - 3307,09 lei, anul 2013 -

6477 lei, anul 2014 - 1905,26 lei, sold la 01 martie 2017 - 12031,37 lei.

La fel s-a invocat că, potrivit capitolului IV pct. 4.4 al contractului de locațiune nr.

90/2011 din 01 aprilie 2011, locatarul se obligă să achite la timp chiria și să acopere

cheltuielile curente de folosire și întreținere în stare normală a bunurilor închiriate.

Prin urmare, în adresa pârâtului s-au expediat înștiințări cu aviz prin poștă cu privire

la suma datoriei și termenul limită de achitare, însă datoria nu a fost achitată.

Potrivit pct. 3.4 din capitolul III al contractului, părțile au stabilit că în cazul

neachitării plăților în termenul indicat de prezentul contract, se aplică penalități în

mărime de 0,1% din suma plății neachitate pentru fiecare zi de întârziere.

Astfel, conform actului de verificare, penalitatea pe anii 2011-2014 la situația din

01 martie 2017, constituia 4072,52 lei.

Având în vedere că din partea pârâtului nu au parvenit achitări în sensul stingerii

datoriei create față de reclamant, ultimul a indicat că suma acesteia pentru perioda

2011-2014 la sitația din 01 martie 2017 constituie suma de 16103,89 lei.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat încasarea din contul pârâtului a

datoriei în sumă de 12 031,37 lei și a penalității în valoare de 4 072,52 lei, iar în total

a sumei de 16 103,89 lei.

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost admisă

cererea de chemare în judecată, înaintată de Primăria mun. Bălți împotriva ÎI ,,Ganjea

Alexei Serghei” privind încasarea datoriei; s-a dispus încasarea de la ÎI ,,Ganjea Alexei

Serghei” în beneficiul Primăriei mun. Bălți a datoriei în sumă de 16 103,89 (șaisprezece

mii una sută trei,89) lei; s-a încasat de la ÎI ,,Ganjea Alexei Serghei” în beneficiul

statului taxa de stat de a cărei plată reclamantul a fost scutit la înaintarea acțiunii în

instanța de judecată în sumă de 483,11 (patru sute optzeci și trei,11) lei.

Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea de

apel depusă de Ganjea Alexei, casată hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere integrală a acțiunii, ca

fiind tardivă.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit actului de primire-predare

a sălii arendate din subsolul liceului „V. Alecsandri” se confirmă că la 01 martie 2014

a fost eliberată sala arendată din subsolul liceului și starea încăperii după utilizare de

către arendator este satisfăcătoare. Totodată, potrivit prevederilor pct. 3.2 din

contractele de locațiune, chiria se achită lunar, în rate eșalonate, până la data de 20 a

lunii următoare. Astfel, relațiile contractuale dintre Primăria mun. Bălți și ÎI „Ganjea

Alexei Serghei” au încetat la 01 martie 2014, iar dreptul la acțiune s-a născut după 20

aprilie 2014.

La 26 noiembrie 2020, Primăria mun. Bălți a contestat cu recurs decizia din 29

septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Suplimentar s-au invocat argumente similare celor din cererea de chemare în judecată,

referindu-se în mod exclusiv asupra fondului cauzei și neaducând argumente referitor

la termenul de înaintare a acțiunii.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 29

septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți cu pronunțarea unei decizii de admitere

integrală a acțiunii.

La 22 decembrie 2020, Ganjea Alexei, prin intermediul avocatului Prepelița

Nicolai, a depus referință la cererea de recurs, solicitând considerarea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria

mun. Bălți este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 29

septembrie 2020 și expediată participanților la proces la 15 octombrie 2020 (f.d. 196,

vol. I), fiind recepționată de către recurentă la 19 octombrie 2020 (f.d. 197, vol. I).

Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 29 septembrie

2020 a Curții de Apel Bălți a fost înregistrat la 26 noiembrie 2020, în conformitate cu

art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

3

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca

fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context

este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs declarată de Primăria mun. Bălți.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primăria mun. Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4