- Dosarul nr.
- 2ac-142/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 19 august 2026
- Părțile
- Cojocari Gheorghe si SRL Stefan Gheorghe si Vasile impotriva lui Beilic Vasile Beilic Oksana si Cernopolc Ana intervenienti accesorii SRL Moldova Gaz SA FEE Nord ICS Premier Energy SRL notarul Conoval Ion
- Pe scurt
- Lipsa temeiului de stramutare prevazut la art. 43 alin. 2 lit. f din Codul de procedura civila.
2ac-142/26 — Constatarea nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de strămutare în cauza civilă Cojocari Gheorghe și S.R.L. „Ștefan, Gheorghe și Vasile” împotriva lui Beilic Vasile, Beilic Oksana și Cernopolc Ana, intervenienți accesorii S.R.L. „Moldova Gaz”, S.A. „FEE Nord”, Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L., notarul Conoval Ion (constatarea nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil) (Dosarul nr. 2ac-142/26 NR. PIGD 2-21156674-01-2ac-12082026) Lipsa temeiului de strămutare prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă. 19 august 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea depusă de avocatul Lungu Alexandru, în interesele lui Cojocari Gheorghe privind strămutarea cauzei în ordine de apel la o altă instanță de același grad, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Elena Croitor, Ion Munteanu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 25 octombrie 2021, Cojocari Gheorghe și S.R.L. „Ștefan, Gheorghe și Vasile” au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Beilic Vasile, Beilic Oksana și Cernopolc Ana, intervenienți accesorii S.R.L. „Moldova Gaz”, S.A. „FEE Nord”, Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. și notarul Conoval Ion, cu privire la declararea nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 26 mai 2025, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Lungu Alexandru, în interesele lui Cojocari Gheorghe și S.R.L. „Ștefan, Gheorghe și Vasile”, împotriva lui Beilic Vasile, Beilic Oksana și Cernopolc Ana, intervenienți accesorii S.R.L. „Moldova Gaz”, S.A. „FEE Nord”, Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. și notarul Conoval Ion, inclusiv cererea din 23 noiembrie 2023 privind concretizarea și completarea pretențiilor formulate inițial.
La 23 iunie 2025, avocatul Lungu Alexandru, acționând în interesele lui Cojocari Gheorghe, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 26 mai 2025, solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
La 8 august 2026, avocatul Lungu Alexandru, acționând în interesele lui Cojocari Gheorghe a depus o cerere în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, privind strămutarea examinării cauzei în ordine de apel la o altă instanță de judecată egală în grad.
În susținerea cererii a invocat existența unor bănuieli privind imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Nord, determinate de calitatea participanților la proces și de circumstanțele cauzei.
A susținut că Beilic Vasile și Beilic Oksana au promovat anterior mai multe litigii cu caracter fictiv, deși ar fi continuat să locuiască împreună și să acționeze concertat, în scopul inducerii în eroare a lui Cojocari Gheorghe și al înstrăinării frauduloase a bunului către Cernopolc Ana.
Totodată, a afirmat că Beilic Vasile, fost colaborator al poliției din regiune, i- ar fi comunicat lui Cojocari Gheorghe că acțiunea „nu va avea sorți de izbândă” și că „îi cunoaște pe toți de la nord”, împrejurări care, în opinia solicitantului, ar genera suspiciuni privind existența unei influențe la nivel local.
A considerat că aceste circumstanțe afectează aparența de imparțialitate a instanței și justifică strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
9. Art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă f) există bănuieli, care derivă din elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces. Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) şi g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Încheierea instanței ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică”.
Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimţământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. Instanța ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
11. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instituția strămutării reprezintă un remediu procesual excepțional, care poate fi aplicat numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, fiind necesară invocarea unor circumstanțe concrete, obiective și verificabile, apte să justifice concluzia că judecarea cauzei de către instanța competentă ar putea fi afectată de lipsa de imparțialitate.
În acest sens, simpla existență a unor temeri sau suspiciuni ale unei părți nu este suficientă pentru strămutarea cauzei. Bănuielile privind lipsa de imparțialitate trebuie să derive, astfel cum prevede expres art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, din elemente obiective, susceptibile să pună în discuție nepărtinirea judecătorilor instanței învestite cu examinarea cauzei.
În speță, Completul de judecată constată că motivele invocate de avocatul Lungu Alexandru se întemeiază, în esență, pe conduita atribuită lui Beilic Vasile și Beilic Oksana în alte litigii, precum și pe afirmațiile pe care Beilic Vasile le-ar fi făcut lui Cojocari Gheorghe referitor la lipsa șanselor de succes ale acțiunii și la pretinsele sale relații în regiune.
Referitor la susținerea că Beilic Vasile și Beilic Oksana ar fi promovat anterior mai multe litigii fictive, Completul reține că existența unor procese judiciare între aceștia nu constituie, prin ea însăși, un element obiectiv de natură să pună la îndoială imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Nord.
De altfel, înscrisurile anexate cererii atestă doar existența unor litigii anterioare între Beilic Vasile și Beilic Oksana, având ca obiect, între altele, aplicarea sau prelungirea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și partajarea bunurilor proprietate comună.
Astfel, aceste date nu confirmă afirmația solicitantului privind caracterul fictiv al proceselor respective și nici existența unei legături între acestea și imparțialitatea judecătorilor învestiți cu examinarea prezentului apel.
Totodată, aprecierea caracterului real sau pretins fictiv al litigiilor anterioare dintre pârâți, precum și a conduitei acestora în legătură cu înstrăinarea bunului litigios excedează obiectului procedurii de strămutare.
Cu privire la afirmațiile atribuite lui Beilic Vasile, potrivit cărora acțiunea „nu va avea sorți de izbândă” și acesta „îi cunoaște pe toți de la nord”, Completul constată că ele au un caracter general și nedeterminat și nu sunt însoțite de elemente de fapt care să indice existența unei relații concrete între acesta și judecătorii Curții de Apel Nord.
Prin urmare, nici pretinsa calitate anterioară a lui Beilic Vasile de colaborator al poliției din regiune nu este, prin ea însăși, suficientă pentru a genera bănuieli obiectiv justificate asupra nepărtinirii judecătorilor.
Or, avocatul Lungu Alexandru, acționând în interesele lui Cojocari Gheorghe nu a indicat vre-un raport personal, profesional, de subordonare ori de altă natură între Beilic Vasile și membrii completului învestit cu examinarea apelului și nici vre-o împrejurare concretă din care să rezulte exercitarea sau posibilitatea reală a exercitării unei influențe asupra acestora.
Astfel, o afirmație unilaterală a unui participant la proces cu privire la pretinsa sa influență sau la relațiile pe care le-ar avea într-o anumită regiune nu poate determina, în lipsa unor elemente obiective care să o confirme, strămutarea cauzei. O concluzie contrară ar permite modificarea competenței instanței stabilite prin lege în baza unor simple afirmații sau percepții subiective ale părților.
Completul de judecată nu neglijează importanța aparențelor în aprecierea imparțialității unei instanțe. Totuși, aparența invocată trebuie să aibă un suport obiectiv și să fie de natură să genereze, din perspectiva unui observator obiectiv și informat, îndoieli legitime privind nepărtinirea instanței.
În prezenta cauză, un asemenea suport nu a fost demonstrat.
Mai mult, cererea nu individualizează nicio împrejurare referitoare la conduita judecătorilor Curții de Apel Nord în examinarea cauzei și nu indică vre-un fapt din care s-ar putea deduce existența unei predispoziții, a unui interes ori a unei legături a acestora cu participanții la proces.
Prin urmare, argumentele invocate caracterizează conduita și pretinsa influență a părții adverse, însă nu relevă elemente obiective referitoare la judecătorii Curții de Apel Nord. Or, pentru aplicarea art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă nu este suficientă afirmarea influenței unui participant la proces, fiind necesare împrejurări obiective care să permită stabilirea unei legături între această influență și riscul afectării nepărtinirii judecătorilor. O asemenea legătură nu a fost indicată în prezenta cauză.
Completul reiterează că strămutarea constituie o derogare de la regula judecării cauzei de către instanța competentă stabilită prin lege și, în raport cu garanția prevăzută la art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu poate fi dispusă în baza unor presupuneri sau suspiciuni lipsite de suport obiectiv.
Prin urmare, împrejurările invocate nu depășesc nivelul unor aprecieri și suspiciuni subiective și nu sunt susținute de elemente concrete și verificabile care să stabilească existența unei legături între Beilic Vasile și judecătorii Curții de Apel Nord ori posibilitatea exercitării unei influențe asupra acestora. În aceste condiții, nu este incident temeiul de strămutare prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât noțiunea de „bănuieli care derivă din elemente obiective”, utilizată de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, presupune existența unor împrejurări de fapt concrete, individualizate și susceptibile de verificare obiectivă, apte să genereze, în percepția unui observator rezonabil, îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea instanței. Or, simplele percepții, presupuneri sau aprecieri abstracte formulate de unul dintre participanții la proces nu sunt suficiente pentru a justifica aplicarea acestei măsuri excepționale.
În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că, deși aparențele prezintă o anumită importanță în aprecierea imparțialității unei instanțe, temerile unei părți trebuie să fie justificate în mod obiectiv, iar simpla existență a unor suspiciuni subiective nu este suficientă pentru a concluziona asupra încălcării exigenței imparțialității obiective (Piersack v. Belgium și Morice v. France).
Or, în prezenta cauză, avocatul Lungu Alexandru, acționând în interesele lui Cojocari Gheorghe, nu a indicat și nu a probat existența vreunui fapt concret care să permită unui observator obiectiv și rezonabil să considere că examinarea apelului de către Curtea de Apel Nord ar fi susceptibilă de influențe externe ori că imparțialitatea judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei ar putea fi afectată.
Ținând cont de cele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de același grad.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 61 alin. (3), art. 269- 270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Lungu Alexandru, acționând în interesele lui Cojocari Gheorghe, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător /semnătură/ Stela Procopciuc Judecători /semnătură/ Elena Croitor /semnătură/ Ion Munteanu Judecător Ion Munteanu