3ra-47/21 — contestarea actului administrativ

3ra-47/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-47/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (I. Cotea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Î N C H E I E R E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Maria Ștefăniță, reprezentată de

avocatul Ion Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Maria Ștefăniță împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire

la anularea deciziei din 25 ianuarie 2018 privind radierea persoanei juridice a cărei

activitate a fost suspendată,

împotriva deciziei din 20 august 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul depus de Maria Ștefăniță, reprezentată de avocatul Ion Grecu împotriva

hotărârii din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 12 iunie 2018, Maria Ștefăniță, reprezentată de avocatul Ion Grecu, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”

cu privire la anularea deciziei din 25 ianuarie 2018 privind radierea persoanei juridice

a cărei activitate a fost suspendată.

În motivarea acțiunii, reclamanta Maria Ștefăniță a indicat că până la 06 aprilie

2018, s-a aflat peste hotarele țării. La revenirea ei în țară a recepționat decizia privind

radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice, din oficiu, a persoanei juridice a

cărei activitate a fost suspendată, emisă la 25 ianuarie 2018 de către Registratorul

Alexandru Chirijiu, prin care s-a dispus:

- radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice FPC „Hristofor” SRL, a

1

cărei activitate a fost suspendată.

- publicarea pe site-ul IP ”Agenția Servicii Publicc” și în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova avizul privind radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice

a FPC „Hristofor” SRL, a cărei activitate a fost suspendată.

Reclamanta a menționat că la 17 aprilie 2018, a depus o cerere în adresa Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților

de drept, Serviciul înregistrare a unităților de drept Cahul, prin care a solicitat anularea

Deciziei din 25 ianuarie 2018, privind radierea din Registrul de stat al persoanelor

juridice FPC „Hristofor” SRL. Ulterior, la 18 mai 2018, reclamanta a recepționat prin

intermediul oficiului poștal răspunsul de la registratorul Alexandru Chirijiu, în care a

fost menționat că, conform art. 14 alin. 3) al Legii nr. 220 din 19 octombrie 2007

privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali,

decizia de înregistrare poate fi contestată în instanța de judecată și poate fi anulată

numai de instanța de judecată.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei din 25 ianuarie 2018

din motiv că la momentul radierii nu s-a dispus repartizarea activelor și patrimoniului

întreprinderii, fapt ce a dus la menținerea înregistrării în Registrul bunurilor imobile al

Serviciului Cadastral Teritorial Cahul, a bunului imobil compus din construcție

comercială cu terenul aferent nr. cadastral 1701121.038, amplasate în mun. Cahul str.

Sanatoriului nr. 18, după întreprinderea radiată din Registrul de stat a persoanelor

juridice.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ în baza cererii de

chemare în judecată depusă de Maria Ștefăniță împotriva Agenției Servicii Publice a

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, anularea deciziei

din 25 ianuarie 2018 privind radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice a

Firmei de Producere și Comerț ,,Hristofor,, SRL. (f.d. 99-110 vol. I).

Prin decizia din 20 august 2020 a Curții de Apel Cahul a fost respins apelul depus

de Maria Ștefăniță, reprezentată de avocatul Ion Grecu împotriva hotărârii din

26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Ștefăniță împotriva

Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei din

25 ianuarie 2018 de radiere a persoanei juridice a cărei activitate a fost suspendată (f.d.

145-151, vol. I).

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a constatat că FPC „Hristofor”

SRL a fost înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice la 28 februarie 1995,

administrator fiind Maria Ștefăniță (f.d. 8-9). Conform informației din Registrul

bunurilor imobile, FPC „Hristofor” SRL a înregistrat dreptul de proprietate asupra

bunului imobil, compus din construcție comercială cu terenul aferent nr. cadastral

1701121.038, amplasate în mun. Cahul str. Sanatoriului nr. 18, la data de 28 ianuarie

2008, în baza contractelor de vânzare-cumpărare din 02 septembrie 2004 construcția

comercială și din 19 iunie 2009 terenul pentru construcții. (f.d. 10-11). La data de 14

ianuarie 2015, reclamanta Ștefaniță Maria în calitate de administrator al Firmei de

Producție și Comerț „HRISTOFOR” SRL, a solicitat suspendarea activității

întreprinderii pe un termen de 3 ani (f.d. 29). Iar, la data de 20 ianuarie 2015,

2

registratorul Alexandru Chirijiu a emis decizia privind înregistrarea suspendării

activității persoanei juridice FPC „HRISTOFOR” SRL pe o perioadă de 3 ani. Ulterior,

registratorul IP „Agenției Servicii Publice”, Alexandru Chirigiu, constatând că FPC

„HRISTOFOR” SRL nu are datorii la bugetul public național și nu a solicitat reluarea

activității după expirarea termenului de suspendare a activității de întreprinzător, așa

cum prevăd normele art. 18 alin. (41) a Legii 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, la data de

25 ianuarie 2018 a emis decizia privind radierea din Registrul de stat al persoanelor

juridice din oficiu a persoanei juridice a cărei activitate a fost suspendată (f.d. 5).

Conform art. 18 alin. (1), (2) și (41) a Legii 220-XVI din 19 octombrie 2007

privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali

pentru înregistrarea suspendării sau reluării activității persoanei juridice se depun: a)

cererea de înregistrare a suspendării sau a reluării activității, conform modelului

aprobat de organul înregistrării de stat; hotărîrea organului competent al persoanei

juridice privind suspendarea sau reluarea activității; avizul Comisiei Naționale a Pieței

Financiare – pentru participanții profesioniști la piața financiară nebancară; declarația

pe propria răspundere că persoana juridică nu are creditori. Suspendarea activității se

înregistrează dacă persoana juridică a publicat în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova avizul de suspendare a activității și nu are datorii la bugetul public național

conform datelor prezentate de către Serviciul Fiscal de Stat organului înregistrării de

stat în sistemul informațional automatizat „Contul curent al contribuabilului”, prin

intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern, fără implicarea

solicitantului înregistrării. După expirarea termenului de suspendare înregistrat pe o

perioadă mai mică de 3 ani, persoana juridică se consideră că și-a reluat activitatea.

După expirarea termenului de suspendare înregistrat pe o perioadă de 3 ani, persoana

juridică se consideră că și-a încetat activitatea dacă, în cel puțin 7 zile lucrătoare până

la data expirării termenului de suspendare a activității, nu a depus cerere de reluare a

activității.

Reieșind din prevederile sus enunțate, norma dată se referă la faptul că, după

expirarea termenului de suspendare înregistrat pe o perioadă de 3 ani, persoana juridică

se consideră că și-a încetat activitatea dacă, în cel puțin 7 zile lucrătoare până la data

expirării termenului de suspendare a activității, nu a depus cerere de reluare a activității.

Instanța de apel a constatat că reclamanta Maria Ștefăniță nu a depus careva cereri

de reluare a activității de întreprinzător, și aceasta se face vinovată de faptul radierii

întreprinderii din Registrul de Stat, ori conform art. 261 alin. (1)-(7) din Legea 220-

XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali dacă persoana juridică sau întreprinzătorul individual care

și-a suspendat activitatea nu depune, la expirarea termenului de suspendare a activității,

cerere de reluare a activității în modul prevăzut la art. 18 alin. (41), Agenția Servicii

Publice inițiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice

sau a întreprinzătorului individual.

În această ordine de idei instanța de apel a respins argumentul apelantei precum

că reclamanta Maria Ștefăniță nu a cunoscut despre decizia emisă de registratorul

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” Alexandru Chirigiu, din motiv că până la

06 aprilie 2018, s-a aflat peste hotarele țării, ori, conform art. 34 alin. (1) din Legea

3

220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și

a întreprinzătorilor individuali datele din Registrul de stat și din actele de constituire

sînt publice și accesibile tuturor în condițiile și în limitele prevăzute de legislația cu

privire la accesul la informație, privind schimbul de date și interoperabilitatea, privind

secretul de stat, secretul comercial, protecția datelor personale, cu privire la registre,

precum și de tratatele internaționale din domeniu la care Republica Moldova este parte.

Instanța de apel a menționat că despre decizia a cărei anulare se cere, reclamanta

Maria Ștefăniță urma să i-a cunoștință din Registrul de Stat care este public și accesibil.

Mai mult ca atât, reclamanta a solicitat suspendarea activității de întreprinzător pe un

termen de 3 ani și era responsabilă să cunoască și să întreprindă măsuri, în vederea

reluării activității sau radierii întreprinderii.

Instanța de apel consideră că este întemeiată concluzia primei instanțe privitor la

faptul că, IP ”Agenția Servicii Publice” a respectat condițiile prevăzute de lege cu

privire la radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice din oficiu, a persoanei

juridice a cărei activitate a fost suspendată și corect a emis decizia din 25 ianuarie 2018.

Ori, la materialele cauzei lipsesc careva probe care confirmă ilegalitatea deciziei emise

de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

09 octombrie 2020 Maria Ștefăniță, reprezentată de avocatul Ion Grecu, a contestat-o

cu recurs solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Maria

Ștefăniță.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată, considerând-

o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată

a normelor de drept material.

Recurenta a indicat că instanța de apel a constatat că intimata IP „Agenția Servicii

Publice” la emiterea deciziei din 25 ianuarie 2018, privind radierea din Registrul de

stat al persoanelor juridice, nu a transmis Mariei Ștefăniță construcția comercială cu

terenul aferent cu nr cadastral xxxxxxxxxxx, amplasate în mun. Cahul, str. xxxx nr. 18.

Mai mult, la momentul radierii nu s-a dispus repartizarea activelor și a patrimoniului

întreprinderii, fapt ce a dus la menținerea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a

Serviciului Cadastral Teritorial Cahul, a bunului imobil, compus din construcție

comercială, cu terenul aferent cu nr. cadastral xxxxxxxxx, amplasate în mun. Cahul,

str. xxxxx nr. 18, după întreprinderea radiată din Registrul de stat al persoanelor

juridice.

Recurenta a specificat că construcția comercială, cu terenul aferent, aparține cu

drept de proprietate FPC „Hristofor,” SRL, până în prezent. Intimata IP „Agenția

Servicii Publice” era obligată la momentul radierii întreprinderii să transmită imobilul

în cauză fondatorului Mariei Ștefăniță, ori conform art. 96 alin. (1) Cod civil activele

persoanei juridice cu scop lucrativ dizolvate, care au rămas după satisfacerea

pretențiilor creditorilor sunt transmise de lichidator participanților proporțional

participațiunii lor la capitalul social. Prin urmare, la emiterea deciziei din 25 ianuarie

2018, privind radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice, intimata IP „Agenția

Servicii Publice” nu a ținut cont de prevederile imperative stabilite de legiuitor la art.

96 alin. (1) Cod civil, motiv din care decizia din 25 ianuarie 2018, este lovită de nulitate

4

absolută. Mai mult ca atât, prin decizia respectivă Mariei Ștefăniță i-a fost încălcat

dreptul de proprietate, drept garantat de art. 500 Cod Civil, art. 46 Constituția RM, și

art. 1 protocolul nr. 1 CEDO.

Recurenta consideră că decizia din 25 ianuarie 2018 privind radierea din Registrul

de stat al persoanelor juridice a FPC „Hristofor,” SRL, este afectată de un viciu

fundamental, iar conform art. 141 alin. (1) Cod administrativ, un act administrativ

individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în

cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare.

Instanțele judecătorești inferioare nu au ținut cont de aceste aspecte, motiv din care în

opinia sa, hotărârile emise sunt neîntemeiate, care urmează a fi casate cu pronunțarea

unei noi hotărârii, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă

de Maria Ștefăniță.

La 28 octombrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

IP „Agenției Servicii Publice” copia recursului depus de Maria Ștefăniță împotriva

deciziei din 20 august 2020 a Curții de Apel Cahul, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 164 vol. I).

La 23 noiembrie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință prin care

a solicitat declararea recursului inadmisibil (f.d. 167-171 vol. I).

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Cahul a fost adoptată la 20 august

avocatului Ion Grecu la data de 30 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 159 vol. I).

Recurenta Maria Ștefăniță, reprezentată de avocatul Ion Grecu, s-a conformat

prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a depus, în termen, recurs la

09 octombrie 2020. (f.d. 160-163, vol. I).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Maria Ștefăniță, reprezentată

de avocatul Ion Grecu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil,

din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

5

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurenta Maria Ștefăniță, reprezentată

6

de avocatul Ion Grecu este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Maria Ștefăniță, reprezentată de avocatul Ion Grecu se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

7