2ra-191/21 — determinarea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei alimentare

2ra-191/21 — determinarea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei alimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2ra-191/21

Prima instanță - Judecătoria Cimișlia, sediul Leova ( jud. : V. Negru)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Comrat (jud. : C. Grigori; Ș. Starciuc; A. Curdov)

D E C I Z I E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

în următoarea componență:

Președinte – Svetlana Filincova,

judecători – Ala Cobăneanu Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari,

examinând admisibilitatea recursului declarat de Stoian Ana, reprezentată de

avocatul Șcheau Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Stoian Ana

împotriva lui Nucă Sergiu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Leova și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul,

privind stabilirea locului a copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori și cheltuielilor suplimentare prind tratamentul copilului,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 28 octombrie 2020 prin care s-a

admis apelul declarat de Nucă Sergiu, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Cimișlia, sediul Leova din 03 iulie 2020,

c o n s t a t ă:

La 26 februarie 2020, Stoian Ana s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere

de chemare în judecată împotriva lui Nucă Sergiu, intervenient accesoriu Direcția

asistență socială și protecția familiei Leova și Direcția asistență socială și protecția

familiei Cahul, privind stabilirea locului de trai a copiilor minori, încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori și cheltuielilor suplimentare privind tratamentul unui

copil.

În motivarea acțiunii a reiterat că, la 12 noiembrie 2005 între părți a fost

încheiată căsătoria. Din căsătorie foștii soți au doi copii minori, XXX și XXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Leova din 06 februarie 2015 căsătoria a fost

desfăcută.

După desfacerea căsătoriei, copii minori au rămas să locuiescă cu mama.

Copilul minor, XXX suferă de o serie de afecțiuni ale sănătății, care implică cheltuieli

considerabile de tratament, medicație, alimentație, suportate de asemenea în mod

unilateral și personal doar de reclamantă, iar pârâtul nu ajută material copii minori

comuni, reclamanta suportând singură toate cheltuielile de întreținere a copiilor.

Reclamanta a solicitat stabilirea locului de trai al copiilor minori XXX și

XXXcu reclamanta, încasarea de la Nucă Sergiu a pensie de întreținere a copiilor

minori XXX și XXX în mărime fixă a câte 1200 lei lunar pentru fiecare copil,

1

încasarea din contul lui Nucă Sergiu cheltuielilor suplimentare de tratament ale

copilului minor XXX în mărime de 1000 lei lunar, precum și încasarea din contul lui

Nucă Sergiu a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 03 iulie 2020, s-a admis

integral cererea de chemare în judecată depusă de Stoian Ana.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXX, născut la XXX și XXX, născut la

XXX, cu mama Stoian Ana.

S-a încasat de la Nucă Sergiu, în beneficiul lui Stoian Ana, pensia pentru

întreținerea copilului minor, fiul XXX, născut la XXX în mărime fixă a câte 1200 lei

lunar, începând cu data înaintării cererii de chemare în judecată – 25 februarie 2020

până la atingerea majoratului de către copil.

S-a încasat de la Nucă Sergiu lui Stoian Ana, pensia pentru întreținerea

copilului minor, fiul XXXX, născut la XXX în mărime fixă a câte 1200 lei lunar,

începând cu data înaintării cererii de chemare în judecată – 25 februarie 2020 până la

atingerea majoratului de către copil.

S-a încasat de la Nucă Sergiu, în beneficiul lui Stoian Ana, cheltuielile

suplimentare de tratament ale copilului minor, fiul XXX, născut la 15 februarie 2006

în mărime fixă a câte 1000 lei lunar, începând cu data înaintării cererii de chemare în

judecată – 25 februarie 2020 până la îmbunătățirea stării sănătății copilului minor

comun.

S-a încasat de la Nucă Sergiu în beneficiul lui Stoian Ana, cheltuielile de

judecată suportate de reclamantă în cadrul procesului pentru asistența juridică a

avocatului în legătură cu prezenta pricină civilă și în sumă totală de 3000 (trei mii o

sută) lei.

S-a încasat de la Nucă Sergiu în beneficiul lui Stoian Ana, suma de 100 (una

sută) lei sub forma taxei de stat.

S-a încasat de la Nucă Sergiu în beneficiul statului taxa de stat pentru acțiunea

privind încasarea pensiei de întreținerea copilului minor în mărime de 864 (opt sute

șaizeci și patru) lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței la 22 iulie 2020 avocatul Grosu

Eugen acționând în interesele lui Nucă Sergiu a declarat apel solicitând casarea

parțială a hotărârii judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 03 iulie 2020, în partea ce

ține de cuantumul pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori, respingerea

integrală a capătului pretenției ce se referă la cheltuielile pentru tratamentul copilului

minor XXX, precum și respingerea pretențiilor încasării cheltuielilor pentru serviciile

avocatului.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 28 octombrie 2020, a fost admis apelul

declarat de avocatul Grosu Eugen în interesele lui Nucă Sergiu.

S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 03 iulie 2020,

adoptată pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Stoian Ana, în

partea admiterii pretenției privind încasarea de la Nucă Sergiu în beneficiul lui Stoian

Ana a cheltuielilor suplimentare de tratament a copilului minor XXX în mărime fixă

a câte 1000 lei lunar începând cu data înaintării cererii de chemare în judecată până la

îmbunătățirea stării sănătății copilului minor comun, cu pronunțarea unei noi hotărâri

în această parte prin care :

2

S-a încasat de la Nucă Sergiu în beneficiul lui Stoian Ana cheltuielile

suplimentare de tratament ale copilului minor, fiul XXX, născut la XXX suportate în

mărime de 1260 (una mie două sute șaizeci) lei.

Pretenția privind încasarea cheltuielile suplimentare de tratament de la Nucă

Sergiu în mărime de 1000 lei lunar, începând cu data înaintării acțiunii și până la

îmbunătățirea stării sănătății copilului minor comun, sa respins ca nefondată.

În rest hotărârea instanței de judecată s-a menținut fără modificări.

La 30 noiembrie 2020, Stoian Ana, reprezentată de avocatul Șcheau Igor a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 28 octombrie 2020

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și transmiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel.

În motivare a invocat că, cauza urmează a fi transmisă la rejudecare în instanța

de apel, în pofida cererii de amânare depusă de reprezentantul reclamatei, instanța de

apel fără a soluționa cererea a purces la examinarea în fond a apelului, fapt prin care a

privat intimata de dreptul său de a participa la judecarea apelului, prezenta probe

suplimentare în apel, dar și prin aprecierea arbitrară a probelor, fapt care a dus la

soluționarea eronată a apelului.

Recurenta a indicat că, la 27 octombrie 2020, a expediat în adresa instanței de

apel o cerere de amânare a ședinței de judecată pentru o altă dată, însă instanța

ignorat-o și a indicat în textul deciziei, că atât Stoian Ana cât și avocatul acesteia în

ședința nu s-au prezentat, deși au fost citați legal despre data, ora și locul examinării

cauzei și

a purces la examinarea apelului , soluționandu-1 prin decizia pronunțată în aceiași zi

prin care a fost admis apelul depus de pârât.

Astfel, recurentul consideră că, instanța de apel a admis erori procesuale care

nu pot fi corectate de instanța de recurs. Intimata a dorit să participe la ședințele

instanței de apel, în acest sens pregătind pentru depunere înscrisuri suplimentare,

cărora instanța de apel urma a le oferi aprecierea cuvenită totuși, în pofida unei

solicitări motivate de amânare a ședinței de judecată, instanța de apel practic nici nu

ia în calcul cererea de amânare și trece la examinarea în fond a apelului, expunându-

se în privința acestuia în asemenea condiții.

Aceste erori procesuale, au încălcat grav dreptul la un proces echitabil prisma

art. 6 CEDO.

De asemenea, examinând apelul instanța de apel, a interpretat eronat normele

de drept material aplicabile speței.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei la 28

octombrie 2020.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererea de recurs a fost declarată la 30 noiembrie 2020, respectiv, în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

3

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Astfel, la 23 decembrie 2020, instanța de recurs a comunicat intimaților

recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la

data primirii scrisorii, fiind recepționat la 30 decembrie 2020 de către Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul (f. d. 198).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2021 recursul

declarat de Stoian Ana, reprezentată de avocatul Șcheau Igor, a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători

examinează fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

Conform art. 444 Cod de procedură civilă, prezentul recurs se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în cererea de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Verificând legalitatea deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că aceasta a fost emisă erori care au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele dosarului se denotă că, instanța de apel prin încheierea din 12

octombrie 2020 a stabilit examinarea cererii de apel depusă de Nuca Sergiu, pentru

data de 28 octombrie 2020, ora 1430.

Potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel din 28 octombrie 2020

rezultă că, cauza a fost examinată în lipsa participanților la proces, fiind citați legal.

La fel, materialele cauzei arată că, la 27 octombrie 2020, ora 1538,

reprezentantul intimatei, Șcheau Igor a o depus cerere de amânare a examinării

apelului declarat de Nucă Sergiu în legătură cu imposibilitatea participării în instanța

de apel (f.d. 187).

Cu toate acestea, instanța de apel fără a ține cont de cererea de amânare și fără

a analiza temeinicia acesteia a considerat posibilă examinarea cererii de apel în lipsa

părților, pe motiv că participanții la proces, au fost citați legal despre locul, data și ora

ședinței.

În conformitate cu art. 206 alin. (5) din Codul de procedură civilă, neprezentarea

în ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu

4

împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces,

instanța poate amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea

motivată a reprezentantului acestuia.

Prin prisma normei enunțate, Colegiul reține că instanța de apel, examinând

cauza în lipsa participanților și a reprezentanților acestora, care de altfel au înștiințat

instanța despre imposibilitatea de a se prezenta în ședința instanței de apel la data

stabilită pentru examinarea apelului, nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a

participanților la proces, ce constă în posibilitatea părților de a dispune de drepturile

procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele de apărare, astfel a admis încălcarea

prevederilor art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Sub acest aspect, se constată că prin examinarea apelului în lipsa participanților

la proces și a reprezentanților acestora, care au solicit o singură dată amânarea

ședinței instanței de apel, a fost încălcat în mod direct dreptul părților la apărare și

respectiv la un proces echitabil, garantat de art. 6 §1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu art. 274 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dacă legea

nu prevede altfel, în procesul-verbal al ședinței de judecată se indică: instanța care

judecă cauza, numele membrilor completului de judecată și al grefierului; date despre

prezența participanților la proces, a reprezentanților, martorilor, experților,

specialiștilor și a interpreților; date despre înregistrarea audio a ședinței de judecată și

echipamentul folosit; enumerarea acțiunilor procesuale exercitate în condițiile

prezentului cod, cu indicarea orei și a datei efectuării; încheierile protocolare ale

instanței de judecată; data întocmirii definitive a procesului-verbal.

Studiind conținutul procesului-verbal din 28 octombrie 2020 a instanței de

apel, nici nu a pus în discuție cerere de amânare la etapa cererilor și demersurilor și a

considerat posibilă finalizarea examinării în fond a apelului, dat fiind faptul că

participanții la proces absentează, pronunțând decizia pe caz.

Prevederile art. 377 din Codul de procedură civilă, reglementează că,

președintele ședinței de judecată deschide ședința și anunță cauza, numele

apelantului, instanța a cărei hotărâre este atacată, constată prezența participanților la

proces și reprezentanților, determină identitatea celor prezenți, verifică

împuternicirile persoanelor cu funcție de răspundere și ale reprezentanților.

Deci, președintele ședinței este obligat să creeze condiții pentru ca

participanții la proces să-și expună considerentele referitor la circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei, să facă completări și să prezinte probe.

În speță, la deschiderea ședinței de judecată din 28 octombrie 2020 în instanța

de apel, președintele ședinței a constatat absența părților la proces, invocând

respectarea procedurii legale de înștiințare a acestora, însă nu a anunțat despre cererea

de amânare parvenită de la intimat și nici nu a pus-o în discuție.

Art. 379 alin. (2) Cod de procedură civilă stipulează posibilitatea judecării

apelului în cazul neprezentării în ședința de judecată a apelantului sau a intimatului, a

reprezentanților acestora, precum și a unui alt participant la proces, citați legal despre

locul, data și ora ședinței, însă nu este exclusă obligația instanței de a soluționa

cererile parvenite de la participanți.

5

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept

procedurale invocate supra, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că examinarea cauzei în ordine de apel a

avut loc în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel nu

întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

Or, instanța de apel nu a soluționat sub aspectul temeineiciei/netemeinciei a

cererii de amânare, iar în condițiile înaintării unei astfel de cereri, intimata și-a

exprimat dorința și intenția de a participa la examinarea cauzei în ordine de apel.

Astfel că, pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca

instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină; ea trebuie

să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și cele de drept ale cauzei.

În cauza Airey, Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea acces la

justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul, astfel încât pentru

respectarea acestei exigențe nu este suficientă obligația negativă de a nu împiedica în

nici un fel accesul la o instanță, ci, uneori, statele sunt obligate să asigure adevărate

drepturi sociale și economice.

Totodată, art. 25 alin. (1) Codul de procedură civilă stabilește că, instanța

trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și

intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele

materiale, să emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al

probelor cercetate și verificate în ședință de judecată.

Prin urmare, Colegiul reține că cele menționate servesc drept temei de casare a

deciziei recurate cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat

încălcarea normelor de drept procedural și deoarece eroarea judecătorească nu poate

fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Stoian Ana, reprezentată de avocatul Șcheau Igor, de a casa

integral decizia Curții de Apel Comrat din 28 octombrie 2020 și de a trimite cauza

spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Stoian Ana, reprezentată de avocatul Șcheau

Igor.

6

Se casează decizia Curții de Apel Comrat din 28 octombrie 2020, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Stoian Ana împotriva lui

Nucă Sergiu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Leova și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul, privind stabilirea

locului a copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și

cheltuielilor suplimentare prind tratamentul copilului, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii

Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

7