2ra-153/21 — încasarea datoriei

2ra-153/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-153/21 (2ra-1819/20)

Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) jud: A. Roșca

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud: D. Stănilă, D. Corolevschi, O. Mironov

D E C I Z I E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Elena Cojocaru în numele și

interesele lui Sveatoslav Grigoriță,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Sveatoslav Grigoriță împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Vasalea

Succes” cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 30 septembrie 2019, Sveatoslav Grigoriță, fiind reprezentat de avocatul

Elena Cojocaru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Vasalea

Succes”, solicitând încasarea de la SRL „Vasalea Succes”, administrator Vladimir

Dubenco, în beneficiul reclamantului, a datoriei în sumă de 22 400 dolari SUA și a

dobânzii de 10 % pentru întârziere în sumă de 2 240 dolari SUA, iar în total suma

de 24 640 dolari SUA și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că la începutul anului 2016 Sveatoslav

Grigoriță i-a împrumutat lui Vladimir Dubenco 22 400 dolari SUA pentru

necesitățile lui personale, dezvoltarea afacerii, etc. Pentru a-l convinge că este

businessman și este în condiție de plată, Vladimir Dubenco i-a spus că certifică

recipisa cu ștampila de director al firmei pe care o conduce - SRL „Vasalea

Succes”. Conform înțelegerii, pârâtul s-a obligat să-i restituie datoria la 1

octombrie 2016, despre ce Vladimir Dubenco i-a întocmit recipisa scrisă și i-a

înmânat-o, însă nu și-a onorat obligațiunea pecuniară asumată.

Luând în considerare faptul că Vladimir Dubenco, ca administrator al SRL

„Vasalea Succes”, nu și-a îndeplinit în termen obligațiunea, conform art. 619 alin.

(1) din Codul civil (redacția veche) ținând cont de faptul că contractul între el și

pârât este gratuit, este îndreptățit să solicite doar o dobândă de 5% pentru fiecare

1

an de întârziere, care constituie, (22 400 dolari SUA x 5% x 2 ani = 2 240 dolari

SUA).

Astfel, reclamantul a menționat că în total datoria pârâtului față de el

constituie 24 640 dolari SUA.

Soluționarea litigiului pe cale amiabilă a eșuat, or pârâtul nu a răspuns la

somațiile de restituire a datoriei.

Prin hotărârea din 5 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Sveatoslav Grigoriță împotriva

SRL „Vasalea Succes” cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor

de judecată.

La 4 decembrie 2019, Sveatoslav Grigoriță, fiind reprezentat de avocatul

Elena Cojocaru, a declarat apel împotriva hotărârii din 5 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând casarea ei, cu pronunțarea unei hotărâri

noi prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat și s-a menținut hotărârea din 5 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

central.

La 10 decembrie 2020, avocatul Elena Cojocaru, acționând în numele și

interesele lui Sveatoslav Grigoriță, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a

hotărârii din 5 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, cu emiterea unei

hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt ilegale și emise în rezultatul încălcării esențiale a normelor de

drept material și de drept procedural, precum și a aprecierii arbitrare a probelor.

În acest sens, a menționat asupra faptului aplicării eronate la caz a Legii

contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007, în condițiile în care reclamantul

Sveatoslav Grigorița nu desfășoară activitate de întreprinzător și nu eliberează

facturi fiscale.

Totodată a menționat că instanța de apel a omis să combată motivele invocate

în cererea de apel. Omisiunea instanței de apel de a se expune la motivele cererii

de apel, a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa participanților la proces la 17 noiembrie 2020, (f.d. 76), fiind recepționată

de către Sveatoslav Grigorița la 20 noiembrie 2020.

Cererea de recurs a fost depusă de avocatul Elena Cojocaru în numele și

interesele lui Sveatoslav Grigoriță la 1 decembrie 2020, în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

2

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

La 14 decembrie 2020, intimatului împotriva SRL „Vasalea Succes” i-a fost

expediată copia cererii de recurs pentru cunoștință, cu mențiunea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Copia cererii de recurs a fost recepționată de către reprezentantul SRL

„Vasalea Succes” la 17 decembrie 2020.

Până la data examinării admisibilității recursului, reprezentantul SRL

„Vasalea Succes” nu au depus referință prin care să-și exprime poziția.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de avocatul Elena Cojocaru în numele și interesele lui Sveatoslav

Grigoriță, a fost considerat admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este întemeiat

și urmează a fi admis, din motivele ce succed.

Înaintând prezenta acțiune în judecată, creditorul Sveatoslav Grigoriță a

solicitat expres încasarea de la debitorul SRL „Vasalea Succes”, administrator

Vladimir Dubenco, a datoriei în sumă de 22 400 dolari SUA și a dobânzii de 10 %

pentru întârziere în sumă de 2 240 dolari SUA, iar în total a sumei de 24 640 de

dolari SUA și compensarea cheltuielilor de judecată, invocând neonorarea

obligațiunii pecuniare asumate de a restitui împrumutul până la 1 octombrie 2016.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 5 noiembrie 2019 a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Sveatoslav Grigoriță împotriva SRL

„Vasalea Succes”.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a concluzionat că cerința

reclamantului privind restituirea împrumutului este neîntemeiată deoarece recipisa

este semnată de către directorul SRL „Vasalea Succes”, Vladimir Dubenco ca

persoană fizică, însă datoria se solicită de a fi restituită de la SRL „Vasalea

Succes”, ca persoană juridică.

Din acest motiv, a conchis că acțiunea a fost înaintată împotriva unui pârât

necorespunzător.

3

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de Sveatoslav Grigoriță, Curtea

de Apel Bălți prin decizia din 1 octombrie 2020, a respins apelul și a menținut

hotărârea din 5 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central.

În motivare, instanța de apel a constatat că în baza recipisei menționate a fost

constituit un raport juridic obligațional realizat între Grigoriță Sveatoslav

(creditor/împrumutător) pe de-o parte și Vladimir Dubenco (debitor/împrumutat)

de cealaltă parte.

A argumentat că, deși Vladimir Dubenco este administrator al SRL „Vasalea

Succes”, ultima, ca persoană juridică, nu preia obligația lui Vladimir Dubenco de a

restitui împrumutul luat de către el ca persoană fizică, or, societatea comercială nu

răspunde pentru obligațiile asumate de administrator în nume propriu.

Astfel, instanța de apel a reținut că la caz nu a fost demonstrat faptul realizării

tranzacției cu participarea persoanei juridice deoarece de către reclamant nu au fost

prezentate date de evidență contabila, or, atât introducerea cât și scoaterea

mijloacelor bănești din contabilitatea unei persoane juridice se realizează prin

documente contabile de strictă evidență.

A menționat că la cazul din speță, la momentul acordării împrumutului,

Sveatoslav Grigoriță trebuia să se asigure că suma de 22 400 dolari SUA a ajuns în

contabilitatea SRL „Vasalea Succes”, astfel încât să pretindă la restituirea lor din

contul anume a SRL „Vasalea Succes”.

Judecând cauza în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că concluziile instanței

de fond și ale instanței de apel privind respingerea acțiunii sunt neîntemeiate și

care rezultă din interpretarea greșită și încălcarea prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios în coroborare cu materialul probator al dosarului.

Inițial Colegiul menționează că la cazul din speță sunt aplicabile prevederile

Codul civil în redacția legii în vigoare până la 1 martie 2019, în contextul în care

prin acțiunea înaintată la 30 septembrie 2019 s-a solicit încasarea datoriilor

rezultate din recipisa semnată în anul 2016, și anume s-a pretins încasarea de la

debitorul SRL „Vasalea Succes” în beneficiul creditorului Sveatoslav Grigoriță, a

datoriei conform recipisei în sumă de 22 400 dolari SUA și a dobânzii de 10 %

pentru întârziere în sumă de 2 240 dolari SUA, iar în total suma de 24 640 dolari

SUA și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prevederile art. 6 alin. (1) și (2) din Codul civil în redacția legii în vigoare

până la 1 martie 2019, stipulează că, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu

modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice

constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior.

De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale

unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data

intrării sale în vigoare.

În conformitate cu art. 512 alin. (1) din Codul civil în redacția legii pană la 1

martie 2019, în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă

de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația

poate consta în a da, a face sau a nu face.

4

Conform art. 513 alin. (1) din Codul civil, debitorul și creditorul trebuie să se

comporte cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe durata existenței, la

momentul executării și stingerii obligației.

Art. 514 din Codul civil stipulează că, obligațiile se nasc din contract, fapt

ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile

legii.

Potrivit art. 572 din Codul civil, temeiul executării rezidă în existența unei

obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la

locul și în momentul stabilit.

În conformitate cu art. 666 alin. (1) din Codul civil, contract este acordul de

voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică

sau se sting raporturi juridice.

În conformitate cu art. 668 alin. (1) din Codul civil, contractul încheiat legal

obligă părțile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar și la tot ceea ce rezultă din

natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele sau cu principiile echității.

Art. 867 alin. (1) din Codul civil prevede că, prin contractul de împrumut o

parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul)

bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași

sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru

care i-au fost date.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție evidențiază că în cauza dată este cert stabilit faptul că

în rezultatul semnării recipisei (f.d.6) de către directorul/administratorul SRL

„Vasalea Succes”, Vladimir Dubenco, ultimul s-a obligat să restituie creditorului

Sveatoslav Grigoriță împrumutul în sumă de 22 400 dolari SUA până la 1

octombrie 2016.

Din conținutul contractului de împrumut încheiat (recipisa semnată de

Vladimir Dubenco) reiese cert că împrumutul a fost acordat de către creditorul

Sveatoslav Grigoriță în folosul debitorului SRL „Vasalea Succes”, din numele

cărei a acționat administratorul Vladimir Dubenco, care este și unicul acționar cu

cota de 100% al societății comerciale date (f.d. 8).

Anume mențiunea în recipisă a semnatarului că acționează ca director al SRL

„Vasalea Succes” și aplicarea ștampilei acesteia, demonstrează acordarea

împrumutului persoane juridice.

În aceste circumstanțe, Colegiul apreciază ca fiind relevante judecării

recursului și argumentele recurentului că, instanța de apel a examinat cauza în

mod superficial, limitându-se și axându-se la constatarea lipsei probelor că

împrumutul a fost virat în contabilitatea SRL „Vasalea Succes”, fără a da o

apreciere corespunzătoare raportului juridic dintre părți prin prisma prevederilor

contractuale și celor legale.

Omisiunea organelor de administrare a debitorului SRL „Vasalea Succes” de

a contabiliza suma luată cu împrumut nu poate fi imputată reclamantului

Sveatoslav Grigoriță și nu demonstrează că împrumutul a fost luat de către

Vladimir Dubenco ca persoană fizică. Or, acesta a semnat recipisa menționând că

acționează ca director al întreprinderii debitoare, ci nu în nume propriu.

Astfel, concluzia instanțelor ierarhic inferioare de judecată precum că la caz

nu a fost demonstrat faptul realizării tranzacției cu participarea persoanei juridice

5

deoarece de către reclamant nu au fost prezentate date de evidență contabilă, iar

acțiunea a fost înaintată împotriva unui pârât necorespunzător, este apreciată de

instanța de recurs ca fiind eronată și contrară celor reținute supra.

Față de aceste considerente, având în vedere faptul SRL „Vasalea Succes” nu

și-a onorat obligația de achitare a datoriei față de Sveatoslav Grigoriță în sumă de

22 400 dolari SUA, instanța de recurs atestă cu certitudine netemeinicia soluției

primelor instanțe cu privire la respingerea acțiunii.

În ceea ce privește capătul de cerere privind încasarea dobânzii de întârziere

pentru neplata la scadență a împrumutului, Colegiul menționează că în

conformitate cu art. 872 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care împrumutatul nu

restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă

datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art.619 dacă legea sau contractul nu

prevede altfel.

Conform art. 619 alin. (1) din Codul civil, obligațiilor pecuniare li se aplică

dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata

dobânzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este

admisă proba unui prejudiciu mai redus.

Potrivit art. 585 din Codul civil, în cazul în care, conform legii sau

contractului, obligația este purtătoare de dobândă, se plătește o dobândă egală cu

rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei dacă legea sau contractul nu

prevede o altă rată.

Se reține că, articolul 619 din Codul civil se aplica în egală măsură atât în

relațiile comerciale, cât și în relațiile dintre persoanele fizice și juridice.

Dobânda de întârziere este plata pentru folosirea surselor financiare străine,

iată de ce în situații practice creditorul poate pretinde prejudiciul efectiv, venitul

ratat, clauza penală, inclusiv penalități de întârziere, cât și dobânda de întârziere,

calculată potrivit art. 619 (dacă legea sau contractul nu prevede altă mărime a

dobânzii).

Creditorul obligației pecuniare nu trebuie să dovedească dauna cauzată prin

întârzierea executării, deoarece stabilirea acestor daune se face anticipat, de regulă,

în baza art. 619, dacă o lege specială sau contractul părților nu prevăd altă mărime

a dobânzii.

Instanța de recurs subliniază că norma de drept citată vine să soluționeze

problemele legate de întârzierea executării obligațiilor pecuniare în special în

situația de inflație. Simplul fapt al întârzierii executării presupune cauzarea unui

prejudiciu a cărui estimare minimă este reglementată prin această normă. Dobânda

de întârziere reprezintă prin sine o varietate a despăgubirilor pentru prejudiciul

cauzat, mărimea cărora creditorul nu este obligat să o probeze, decât dacă invocă o

dobândă de întârziere peste cea indicată în articolul dat.

Din sensul art. 619 din Codul civil rezultă că dobânda de întârziere pentru

întârzierea executării obligațiilor pecuniare curge de drept, chiar dacă nu a fost

stabilită prin contractul scris între părți. Pentru curgerea de drept a dobânzilor de

întârziere se cer a fi îndeplinite următoarele condiții: obligația debitorului să

constea în plata unei sume de bani, obligația să fie lichidă și exigibilă.

Dobânda de întârziere urmează a fi încasată de la data punerii debitorului în

întârziere.

6

Punerea debitorului în întârziere constă într-o manifestare de voință din partea

creditorului prin care el pretinde executarea obligației unui debitor care

tergiversează o executare ce mai este posibilă. Procedura punerii în întârziere nu

este reglementată în mod special, de aceea poate rezulta din orice act, notificare,

telegramă. Aceasta urmează a fi confirmată prin avizul de recepție din partea

debitorului.

Conform art. 617 alin. (2) lit. a) din Codul civil, nu este necesară somație în

cazul în care este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligației.

Din conținutul recipisei, debitorul urma să-și execute obligația de restituire a

împrumutului în termenul prevăzut de părți, adică până la data de 1 octombrie

2016.

Reclamantul prin cererea de chemare în judecată solicită încasarea din contul

societății pârâte a dobânzii de întârziere în mărime de 5% pentru fiecare an de

întârziere, care constituie 2 240 dolari SUA (22 400 dolari SUA x 5% x 2 ani =

2 240 dolari SUA).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră pretenția creditorului Sveatoslav Grigoriță privind încasarea din

contul SRL „Vasalea Succes” a sumei de 2240 dolari SUA cu titlu de dobânda de

întârziere drept legală și întemeiată.

Cu privire la cheltuielile de judecată suportate, Colegiul reține următoarele.

În corespundere cu art. 82-84 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de

judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

Taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către

instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese

se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează

copii de pe documente din dosar.

În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și

valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege,

în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și

reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizând cauzele cu

procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de

declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind

executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și

cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

Conform art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Conform ordinului de încasare a numerarului din 26 martie 2018, pentru

examinarea cauzei în prima instanță, reclamantul a achitat în contul Trezoreriei de

stat, taxa de stat în sumă de 12 232,15 lei. (f.d. 2)

Conform ordinelor de încasare a numerarului din 9 ianuarie 2020 și 14

ianuarie 2020, pentru examinarea cauzei în instanța de apel, Sveatoslav Grigoriță a

7

achitat în contul Trezoreriei de stat, taxa de stat în sumă totală de 9 175 de lei.

(f.d.48)

Conform ordinului de încasare a numerarului din 30 noiembrie 2020 anexat la

cererea de recurs (f.d. 80), pentru examinarea cauzei în instanța de recurs,

recurentul a achitat în contul Trezoreriei de stat, taxa de stat în sumă de 7 000 lei.

Având în susținere prevederile legale reținute, conform ordinelor de plată din

26 martie 2018, 9 ianuarie 2020 și 14 ianuarie 2020, Colegiul conchide asupra

necesității încasării de la SRL „Vasalea Succes” în beneficiul recurentului

„Sveatoslav Grigoriță a sumei de 12 500,15 lei, cu titlu de compensare a

cheltuielilor de judecată suportate pentru plata taxei de stat la examinarea cauzei în

prima instanță, instanța de apel și instanța de recurs.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se

compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în

judecată de un avocat.

Pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistența juridică trebuie să

fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se

evidențiază necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor, a următoarelor documente: a) dovada achitării onorariilor avocaților

(copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); b) copia de

pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte

cazuri stabilite de legislație; c) listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de

avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

Înaintând acțiunea în judecată, reclamantul a solicitat compensarea

cheltuielilor de asistență juridică, însă careva acte sau calcule, nu a prezentat

instanței.

Din aceste motive și având în vedere că prima instanță și instanța de apel au

stabilit circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea suplimentară și

administrarea unor noi dovezi, însă au încălcat normele de drept material și au

apreciat arbitrar probele, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de avocatul Elena Cojocaru în numele și interesele lui Sveatoslav

Grigoriță, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și

de a emite o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de avocatul Elena Cojocaru în numele și interesele

lui Sveatoslav Grigoriță.

Se casează integral decizia din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 5 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sveatoslav Grigoriță

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Vasalea Succes” cu privire la

8

încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată și se emite o hotărâre

nouă, prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sveatoslav

Grigoriță împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Vasalea Succes” cu privire

la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Se încasează de la Societatea cu Răspundere Limitată „Vasalea Succes” în

beneficiul lui Sveatoslav Grigoriță, cu titlu de datorie sumă de 22 400 (două zeci

și două mii patru sute) dolari SUA și cu titlu de dobândă de întârziere suma de

2 240 (două mii două sute patruzeci) dolari SUA, iar în total suma de 24 640 (două

zeci și patru mii șase sute patruzeci) dolari SUA, convertiți în lei moldovenești la

cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii

judecătorești.

Se încasează de la Societatea cu Răspundere Limitată „Vasalea Succes” în

beneficiul lui Sveatoslav Grigoriță, suma de 28 407,15 lei (douăzeci și opt mii

patru sute șapte lei, cincisprezece bani) cu titlu de compensarea cheltuielilor de

judecată suportate pentru plata taxei de stat la examinarea cauzei în prima instanță,

instanța de apel și instanța de recurs.

În rest, cerința lui Sveatoslav Grigoriță cu privire la compensarea cheltuielilor

de asistență juridică se respinge.

Decizia este irevocabilă

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

9