2r-43/21 — declararea persoanei dispărută fără veste
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea persoanei dispărută fără veste
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-43/21 — declararea persoanei dispărută fără veste (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-43/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. : R. Berdilo)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. : M. Anton; A. Bostan ; V. Cotorobai)
D E C I Z I E
20 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență :
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de Grosu Ecaterina, reprezentată de avocatul
Bulgaru Anatolie,
în cauza civilă, la cererea depusă de Grosu Ecaterina, persoane interesate
Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat privind declararea persoanei
dispărute fără urmă,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020 prin care
s-a restituit cererea de apel declarată de Grosu Ecaterina, din motiv că apelantul nu a
îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel,
c o n s t a t ă :
La 14 mai 2018, Grosu Ecaterina s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere
privind declararea persoanei dispărute fără urmă, persoane interesate Agenția Servicii
Publice și Serviciul Fiscal de Stat solicitând declararea lui XXX, persoană dispărută
fără veste.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iulie 2020, s-a
respins cererea depusă de Grosu Ecaterina.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 iulie 2020, Grosu Ecaterina
a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
02 iulie 2020.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 august 2020, nu s-a dat curs
cererii de apel depusă de Grosu Ecaterina și s-a comunicat apelantei despre
necesitatea depunerii unei cereri de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe
care își întemeiază apelul și a dovezii de plată a taxei de stat, acordându-i un termen
de 20 de zile calendaristice din momentul comunicării încheierii.
S-a explicat apelantului că în cazul în care nu vor fi lichidate neajunsurile în
termen, cererea de apel va fi restituită.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020 s-a restituit
apelul declarat de Grosu Ecaterina din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel.
1
La 04 decembrie 2020, Grosu Ecaterina, reprezentată de avocatul Bulgaru
Anatolie a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12
noiembrie 2020 solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și
restituirea cauzei spre rejudecare.
În motivare, a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel,
soluția fiind una neîntemeiată.
Încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 august 2020 a ridicat-o din cutia
poștală la sfârșitului lunii octombrie 2020, deoarece cheia de la cutia poștală se afla
la fiica sa și din acest motiv nu a avut posibilitatea să se încadreze în termenul stabilit
prin încheierea din 07 august 2020.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că
Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 12 noiembrie 2020.
Potrivit prevederilor art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Potrivit informației atașată la (f.d.150) recurentul a recepționat încheierea
instanței de apel la 24 noiembrie 2020.
Cererea de recurs a fost declarată la 04 decembrie 2020, respectiv în termenul
prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 427 lit.a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a
fi respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente.
Din materialele dosarului rezultă că, prin încheierea din 07 august 2020
instanța de apel i-a acordat apelantei Grosu Ecaterina un termen de 20 de zile
calendaristice din momentul comunicării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel
motivată și dovada achitării taxei de stat.
Totodată, instanța a expediat încheierea apelantului, prin intermediul oficiului
poștal.
Potrivit avizului de recepție anexat la materialele dosarului se atestă că Grosu
Ecaterina a recepționat încheierea instanței de apel din 07 august 2020, la 05
octombrie 2020 (f. d. 139).
Așadar, începând cu 06 octombrie 2020, apelantul a avut la dispoziție 20 zile,
adică până la 26 octombrie 2020, termen limită pentru a îndeplini indicațiile instanței.
Art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stipulează că
părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.
Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Totodată, și Curtea Europeană a Dreptului Omului a menționat că accesul la
justiție trebuie să fie asigurat în mod efectiv și eficace. Principiul accesului liber la
justiție implică și respectarea termenelor în care justițiabilii își pot exercita drepturile
lor procesuale.
2
Colegiul reține că apelantul Grosu Ecaterina nu s-a folosit cu bună credință de
drepturile sale procesuale și nu a executat indicațiile date de instanță prin încheierea
din 07 august 2020.
Or, prin neprezentarea cererea de apel motivată în termenul stabilit și a dovezii
taxei de stat, a manifestat o neglijență față de indicațiile instanței, tergiversând
intenționat examinarea procesului.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța
dispune restituirea cererii de apel dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile
instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).
Astfel, neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termenul stabilit de
instanță, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul
legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil.
Prin urmare, la caz în condițiile în care, recurentul nu a prezentat apelul motivat
în termen, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră justă și întemeiată concluzia instanței de apel privind
restituirea cererii de apel.
Criticile recurentei în sensul că, nu a avut posibilitatea să se încadreze în
termenul stabilit prin încheierea de a nu da curs cererii de apel, deoarece cheia de la
cutia poștală se afla la fiica sa și astfel nu a avut acces la cutia poștală la sfârșitului
lunii octombrie 2020, instanța le consideră neîntemeiate.
Or, către instanța de apel au fost respectate toate garanțiile procesuale, la soluția
de restituire a apelului ajungându-se dat fiind conduita procesuală a acesteia, care nu
și-a exercitat drepturile și obligațiile procesuale în limitele stabilite de instanță.
Dreptul la un proces echitabil nu este echivalent cu admiterea oricărei cereri
formate de părți dincolo de limitele interne sau externe ale dreptului procesual sau
scopului în vederea căruia a fost recunoscut.
În condițiile art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
Conform art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua
actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori
stabilit de instanța judecătorească (judecător).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, a menționat că
comportamentul părților în procesul de judecată este foarte important, întrucât
constituie un element obiectiv și de care trebuie să se țină cont pentru a se determina
dacă a fost sau nu depășit termenul rezonabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenție.
Ceea ce li se pretinde părților este o „diligență normală” în cadrul procesului
de judecată, având drept scop finalizarea acestuia. Atunci când constată că părțile nu
au dat dovadă de o asemenea diligență, acest lucru reprezintă un element obiectiv, în
favoarea statului-parte la Convenție.
Instanța de recurs notează că instanța de apel, corect a concluzionat despre
restituirea cererii de apel declarată de Grosu Ecaterina, dat fiind faptul că ultima
neîntemeiat nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță.
3
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a
respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie
2020.
În conformitate cu art. 427 lit. (a) art. 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Grosu Ecaterina, reprezentată de avocatul
Bulgaru Anatolie.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020, adoptată
în cauza civilă, la cererea în cauza civilă, la cererea depusă de Grosu Ecaterina,
persoane interesate Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat privind
declararea persoanei dispărute fără urmă.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Dumitru Mardari
4