2r-43/21 — declararea persoanei dispărută fără veste
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea persoanei dispărută fără veste
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-43/21 — declararea persoanei dispărută fără veste (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-43/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. : R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. : M. Anton; A. Bostan ; V. Cotorobai) D E C I Z I E 20 ianuarie 2021 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență : Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Grosu Ecaterina, reprezentată de avocatul Bulgaru Anatolie, în cauza civilă, la cererea depusă de Grosu Ecaterina, persoane interesate Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat privind declararea persoanei dispărute fără urmă, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020 prin care s-a restituit cererea de apel declarată de Grosu Ecaterina, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, c o n s t a t ă : La 14 mai 2018, Grosu Ecaterina s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere privind declararea persoanei dispărute fără urmă, persoane interesate Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat solicitând declararea lui XXX, persoană dispărută fără veste.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iulie 2020, s-a respins cererea depusă de Grosu Ecaterina. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 iulie 2020, Grosu Ecaterina a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iulie 2020. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 august 2020, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Grosu Ecaterina și s-a comunicat apelantei despre necesitatea depunerii unei cereri de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul și a dovezii de plată a taxei de stat, acordându-i un termen de 20 de zile calendaristice din momentul comunicării încheierii. S-a explicat apelantului că în cazul în care nu vor fi lichidate neajunsurile în termen, cererea de apel va fi restituită.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020 s-a restituit apelul declarat de Grosu Ecaterina din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel. 1 La 04 decembrie 2020, Grosu Ecaterina, reprezentată de avocatul Bulgaru Anatolie a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020 solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecare. În motivare, a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, soluția fiind una neîntemeiată.
Încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 august 2020 a ridicat-o din cutia poștală la sfârșitului lunii octombrie 2020, deoarece cheia de la cutia poștală se afla la fiica sa și din acest motiv nu a avut posibilitatea să se încadreze în termenul stabilit prin încheierea din 07 august 2020. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 12 noiembrie 2020. Potrivit prevederilor art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit informației atașată la (f.d.150) recurentul a recepționat încheierea instanței de apel la 24 noiembrie 2020. Cererea de recurs a fost declarată la 04 decembrie 2020, respectiv în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 427 lit.a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente. Din materialele dosarului rezultă că, prin încheierea din 07 august 2020 instanța de apel i-a acordat apelantei Grosu Ecaterina un termen de 20 de zile calendaristice din momentul comunicării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel motivată și dovada achitării taxei de stat.
Totodată, instanța a expediat încheierea apelantului, prin intermediul oficiului poștal. Potrivit avizului de recepție anexat la materialele dosarului se atestă că Grosu Ecaterina a recepționat încheierea instanței de apel din 07 august 2020, la 05 octombrie 2020 (f. d. 139). Așadar, începând cu 06 octombrie 2020, apelantul a avut la dispoziție 20 zile, adică până la 26 octombrie 2020, termen limită pentru a îndeplini indicațiile instanței. Art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stipulează că părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Totodată, și Curtea Europeană a Dreptului Omului a menționat că accesul la justiție trebuie să fie asigurat în mod efectiv și eficace. Principiul accesului liber la justiție implică și respectarea termenelor în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale. 2 Colegiul reține că apelantul Grosu Ecaterina nu s-a folosit cu bună credință de drepturile sale procesuale și nu a executat indicațiile date de instanță prin încheierea din 07 august 2020. Or, prin neprezentarea cererea de apel motivată în termenul stabilit și a dovezii taxei de stat, a manifestat o neglijență față de indicațiile instanței, tergiversând intenționat examinarea procesului.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța dispune restituirea cererii de apel dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1). Astfel, neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termenul stabilit de instanță, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil. Prin urmare, la caz în condițiile în care, recurentul nu a prezentat apelul motivat în termen, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă și întemeiată concluzia instanței de apel privind restituirea cererii de apel.
Criticile recurentei în sensul că, nu a avut posibilitatea să se încadreze în termenul stabilit prin încheierea de a nu da curs cererii de apel, deoarece cheia de la cutia poștală se afla la fiica sa și astfel nu a avut acces la cutia poștală la sfârșitului lunii octombrie 2020, instanța le consideră neîntemeiate. Or, către instanța de apel au fost respectate toate garanțiile procesuale, la soluția de restituire a apelului ajungându-se dat fiind conduita procesuală a acesteia, care nu și-a exercitat drepturile și obligațiile procesuale în limitele stabilite de instanță. Dreptul la un proces echitabil nu este echivalent cu admiterea oricărei cereri formate de părți dincolo de limitele interne sau externe ale dreptului procesual sau scopului în vederea căruia a fost recunoscut.
În condițiile art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, a menționat că comportamentul părților în procesul de judecată este foarte important, întrucât constituie un element obiectiv și de care trebuie să se țină cont pentru a se determina dacă a fost sau nu depășit termenul rezonabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenție.
Ceea ce li se pretinde părților este o „diligență normală” în cadrul procesului de judecată, având drept scop finalizarea acestuia. Atunci când constată că părțile nu au dat dovadă de o asemenea diligență, acest lucru reprezintă un element obiectiv, în favoarea statului-parte la Convenție. Instanța de recurs notează că instanța de apel, corect a concluzionat despre restituirea cererii de apel declarată de Grosu Ecaterina, dat fiind faptul că ultima neîntemeiat nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. 3 Astfel, din considerentele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020. În conformitate cu art. 427 lit. (a) art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Grosu Ecaterina, reprezentată de avocatul Bulgaru Anatolie.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2020, adoptată în cauza civilă, la cererea în cauza civilă, la cererea depusă de Grosu Ecaterina, persoane interesate Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat privind declararea persoanei dispărute fără urmă. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.