2ra-1348/20 — Încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei

2ra-1348/20 — Încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1348/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Iraida Gozun, reprezentată de avocatul

Valeriu Bargan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Iraida Gozun împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Iraida Gozun și s-a admis cererea de apel depusă de

Ministerul Justiției, casată hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 15 aprilie 2019, Iraida Gozun a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 07 noiembrie 2017 a depus

cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Aramă R” cu privire la constatarea

încălcării drepturilor consumatorului Iraida Gozun, prin neexecutarea în termen a

prestării serviciilor, constatarea rezilierii contractului pentru fabricarea articolelor

de tâmplărie nr. 1286 din 30 iunie 2017, încasarea sumei de 15000 lei, cu titlu de

avans achitat la încheierea contractului, a penalității în sumă de 12091 euro pentru

neexecutarea în termen a obligațiilor și a prejudiciului moral. În motivarea acțiunii

a indicat că, la 30 iunie 2017, între Iraida Gozun în calitate de client și SRL „Arama

R”, reprezentată de managerul Crăciun D. în calitate de antreprenor a fost încheiat

contractul nr. 1286 privind fabricarea articolelor de tâmplărie.

Iraida Gozun a notat că obiectul contractului îl constituia restaurarea de către

prestator a ușii prezentate de consumator, cât și efectuarea altor lucrări aferente

restaurării (instalarea lacătelor, instalare bucle etc.), lucrări care au fost prevăzute

într-o anexă la contractul de prestări servicii. Data finalizării producerii articolelor

1

din lemn s-a stabilit ca fiind 21 iulie 2017. După expirarea termenului de executare

a lucrărilor s-a deplasat la sediul antreprenorului pentru a afla cum decurg lucrările

de restaurare sau după caz de a prelua comanda. Administrația antreprenorului a

invocat diverse motive în justificarea tardivității serviciilor (perioada de vacanță a

lucrătorilor, prioritatea comenzilor pentru produsele proprii etc.). Pe parcursul

lunilor august și septembrie 2017 au mai fost efectuate deplasări și efectuate apeluri

în adresa antreprenorului pentru a accelera prestarea serviciilor, însă abia în luna

septembrie s-a început procedura de șlefuire a lemnului, iar la momentul prezentării

clientei pentru a alege culoarea ușilor și a prezentat o mostră în acest sens, acestea

erau deja vopsite cu o culoare oarecare, neconvenită cu clientul.

Reclamanta a precizat că reieșind din faptul că ușile urmau a fi finisate încă

în luna iulie 2017, adică în perioada caldă a anului pentru a fi instalate și a continua

reparația casei, clientul a fost prejudiciat semnificativ din cauza neexecutării în

termen a obligațiilor prestatorului. Astfel, în situația existentă, prin prisma cadrului

legal a determinat-o să expedieze în adresa antreprenorului a unei declarații de

reziliere a contractului nr. 1286 din 30 iunie 2017, fiind somat ca într-un termen de

7 zile să achite și penalitatea în sumă de 12091 euro, pentru neexecutarea serviciului

în termen.

Iraida Gozun a specificat că pe parcursul examinării cauzei, de SRL „Aramă

R” a fost înaintată o cerere reconvențională împotriva sa, prin care s-a solicitat

achitarea prețului restant al contractului nr. 1286 privind fabricarea articolelor de

tâmplărie în sumă de 406 euro, a unei sume în mărime de 1050 euro pentru păstrarea

ușilor la sediul antreprenorului și a dobânzii de întârziere în sumă de 612,47 lei.

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iraida Gozun și s-a admis integral

acțiunea reconvențională înaintată de SRL „Arama R”, cu încasarea sumelor

solicitate. Nefiind de acord cu aceasta, la 23 iulie 2018, în termenul prevăzut de lege

a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, însă până în prezent,

hotărârea motivată nu a fost întocmită.

Reclamanta a mai relatat că în luna noiembrie 2018, a telefonat la Secția de

evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani pentru

a afla dacă dosarul a fost transmis în Curtea de Apel Chișinău, iar funcționara

Judecătoriei i-a declarat că dosarul se află încă la Judecătorul care a examinat cauza.

La 03 decembrie 2018, avocatul ce o reprezintă în cauza civilă nominalizată s-a

deplasat la biroul judecătorului care a examinat cauza pentru a afla care este cauza

neîntocmirii hotărârii motivate. Judecătorul a declarat că până la sfârșitul lunii

decembrie 2018 aceasta va fi întocmită și expediată părților spre cunoștință, însă

până în prezent hotărârea motivată nu a fost întocmită.

Iraida Gozun a relatat că ne având alte pârghii legale de apărare a drepturilor

sale, în luna ianuarie 2019 a înaintat și o plângere împotriva judecătorului care a

examinat cauza. Plângerea se află în prezent spre examinare în procedura CSM, însă

cu regret aceasta nu a determinat prima instanță de a întocmi hotărârea motivată,

pentru expedierea dosarului instanței ierarhic superioare.

Astfel, reclamanta a considerat că s-a încălcat flagrant și încă continuă să fie

încălcat dreptul său la judecarea în termen rezonabil a cauzei sale civile. Or,

neîntocmirea hotărârii motivate într-un termen exagerat de mare, nu reprezintă

efectul unei influențe nejustificate din partea reclamantei. Din contra, după

2

înaintarea cererii de apel, legea nu acordă și nu impune justițiabilului careva sarcini

de natură procesuală, pentru a pune cel puțin în discuție careva prerogative

neexercitate de reclamant. La caz, urmare a tergiversării cauzei cu aproape un an

calendaristic, reclamanta a suportat și alte cheltuieli cauzate în virtutea anotimpului

rece și anume în iarna anului 2018 – 2019, deoarece miza examinării juste a cauzei

este mare pentru reclamantă. Totuși, având în vedere faptul că nu a înaintat o

pretenție de ordin material, urmează a fi apreciat de instanța de judecată prejudiciul

moral cauzat acesteia, deoarece timp de aproape un an, în care s-a tergiversat

neîntemeiat examinarea cauzei sale, fiind pensionară, a coabitat împreună cu ceilalți

membri de familie practic într-un spațiu comun. Lipsa ușilor de la casă ce separă

camerele acesteia a îngrădit orice intimitate a locatarilor și a determinat pe unii

membri chiar să părăsească temporar locuința. Mai mult, lipsa ușii de la intrare în

casă pe lângă faptul că nu izola temperatura rece din exterior, crea și o stare de frică

permanentă.

Iraida Gozun a solicitat constatarea încălcării dreptului său la judecarea în

termen rezonabil a cauzei civile nr. 2-4821/17 și încasarea de la bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial acțiunea înaintată de Iraida Gozun.

S-a constatat încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei civile nr.

2-4821/17, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iraida Gozun împotriva

SRL „Arama R” privind apărarea drepturilor consumatorului.

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Iraidei Gozun a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. În rest, acțiunea

s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 58, 60-65).

La 23 decembrie 2019, Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan

a declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Ulterior, la 26 decembrie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii, casarea hotărârii

contestate, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Iraida Gozun și s-a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției,

fiind casată hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii înaintate de Iraida Gozun (f.d.

117-130).

La 10 august 2020, Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan a

declarat recurs împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii, casarea deciziei recurate și parțial hotărârea din 20

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri

noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a relatat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și nefondată, iar hotărârea primei instanțe este parțial neîntemeiată,

deoarece nu a admis integral acțiunea înaintată.

Iraida Gozun a mai notat că este absurd să consideri că redactarea hotărârii

3

motivate de către instanța de fond într-un termen exagerat de mare, poate fi pusă în

culpa părților. Or, anume în competența instanței de judecată intră procedura de

motivare a actului judecătoresc pronunțat, iar procedura de motivare a hotărârii

judecătorești este dictată de anumiți termeni, care asigură respectarea judecării

cauzei într-o perioadă optimă.

Recurenta a precizat că vina părților ar putea fi pusă în discuție, în situația în

care la judecarea cauzei ar fi fost depistate careva abateri abuzive și arbitrare din

partea părților, fapt ce nu se atestă în speța dată.

Totodată, Iraida Gozun a specificat că nu poate fi luată în considerare

concluzia instanței de apel despre faptul că nu au fost depuse cereri de accelerare a

procedurii de examinare a cauzei, deoarece cererea de accelerare se depune în timpul

examinării cauzei și nicidecum după pronunțarea hotărârii.

Referitor la respingerea cerinței de încasare a prejudiciului moral în sumă de

80000 lei, recurenta a notat că nu îi este clar care anume circumstanțe au stat la baza

respingerii pretenției înaintate. Or, instanța nu și-a motivat soluția adoptată în

această parte, menționând că compensarea încasată poate duce la satisfacția

echitabilă a sa.

La 25 august 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de către Iraida Gozun, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 142).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care Ministerul Justiției să-și expună poziția

față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

participanților la proces, la 22 iulie 2020 (f.d. 131), însă date despre recepționarea

adecvată a actului judecătoresc contestat, la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea

dedusă judecății s-a considerat admisibilă pentru a fi examinată în fond.

Verificând decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și cererea de

recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu

menținerea hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă oferă instanței

de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a

temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu,

care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în fazele

4

procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate

arbitrare sau vădit nerezonabile.

Din materialele cauzei rezultă că, 15 aprilie 2019, Iraida Gozun a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului

moral.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, Judecătoria Chișinău, sediul

Centru prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a admis parțial acțiunea. A constatat

încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei civile nr. 2-4821/17, la cererea

de chemare în judecată depusă de către Iraida Gozun împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Arama R” privind apărarea drepturilor consumatorului și a

încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Iraidei

Gozun a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei (f.d. 58, 60-65).

După examinarea cererilor de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

08 iulie 2020, a respins apelul declarat de Iraida Gozun și a admis cererea de apel

depusă de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 20 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii înaintate de Iraida Gozun (f.d. 117-130).

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că examinarea cauzei s-a

tergiversat din vina părților, iar în răstimpul aflării dosarului pe rol, Iraida Gozun

niciodată nu a scris cereri de accelerare a procedurii de examinare a cauzei și nu a

invocat pericolul de încălcare a termenului rezonabil de soluționare a litigiului în

conformitate cu art. 192 alin. (11 ) Cod de procedură civilă. Or, în speța principală,

reclamanta în mod direct a aprobat și acceptat tacit toate acțiunile întreprinse de către

autoritatea judecătorească, ca ulterior, să înainteze conform Legii nr. 87 prezenta

acțiune civilă, care urmărește numai un interes exclusiv pecuniar al acesteia. Prin

urmare, în cazul dat, nu a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a pricinii

civile menționate de către instanța de judecată.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel la adoptarea deciziei a

interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului

probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra

aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de către Iraida Gozun.

În susținerea opiniei enunțare, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa

prevederile art. 2, alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a

avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

5

reparare a prejudiciului.

Articolul 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților

Fundamentale ale Omului prevede că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei

sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Instanța de recurs reține că termenul rezonabil trebuie raportat la fiecare caz

în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea

procesului, comportamentul autorităților competente și al părților, dificultatea

dezbaterilor, aglomerarea rolului instanțelor, precum și exercitarea căilor de atac.

Astfel, din conținutul raportului efectuat de Curtea de Apel Chișinău se

contată că, la 07 noiembrie 2017, Iraida Gozun a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Aramă R” cu privire la constatarea încălcării drepturilor

consumatorului Iraida Gozun, prin neexecutarea în termen a serviciilor, constatarea

rezilierii contractului pentru fabricarea articolelor de tâmplărie nr. 1286 din 30 iunie

2017, încasarea sumei de 15000 lei, cu titlu de avans achitat la încheierea

contractului, a penalității în sumă de 12091 euro pentru neexecutarea în termen a

obligațiilor și a prejudiciului moral, iar la 18 iulie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul

Buiucani a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iradia Gozun, fiind admisă

acțiunea reconvențională depusă de SRL „Aramă R”.

Ulterior, la 23 iulie 2018, reprezentantul Iraidei Gozun a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, cu solicitarea de expediere a hotărârii

motivate participanților la proces, însă nu se cunosc informații despre data redactării

acesteia și expedierea părților. În același raport, Curtea de Apel Chișinău a indicat

că cauza civilă menționată a parvenit în cadrul instanței la 12 iunie 2019, fiind

repartizată judecătorului raportor la 13 iunie 2019 (f.d. 28-29).

Respectiv, se atestă că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la 18 iulie 2018,

iar termenul de depunere a apelului a expirat la 19 august 2018 și data limită de

întocmire a hotărârii integrale a fost 21 august 2018, cu expedierea ulterioară

instanței de apel, însă dosarul nr. 2-4821/17 a parvenit la Curtea de Apel Chișinău

pentru examinare în ordine de apel, abia la 12 iunie 2019, deci, cu o întârziere de 9

luni și 22 de zile, care se apreciază ca un termen îndelungat.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs reține ca neîntemeiată și lipsită de

suport juridic concluzia instanței de apel, precum că Iradia Gozun, pe parcursul

judecării cauzei, nu a depus nicio cerere de accelerare a procedurii de judecare a

cauzei. Or, prevederile legale ce guvernează prezentul litigiu nu conține nicio normă

care, la examinarea raporturilor juridice ce decurg din dispozițiile Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011, întru prevenirea unui eventual risc de prezență a pericolului de

încălcare a termenului rezonabil de judecare a cauzei, ar institui obligația

reclamantului de a obiecta asupra examinării cauzei sau în lipsa unei cereri de

urgentare/accelerare a examinării cauzei, nu-i va permite să pretindă încălcarea

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei, având în vedere că Iraida

Gozun solicită constatarea încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei,

anume prin neîntocmirea în termen a hotărârii motivate.

În susținerea acestei poziții se atestă și faptul că potrivit art. 236 alin. (6) Cod

de procedură civilă, prin care este instituită obligația instanței de a întocmi hotărârea

6

integrală în termen de 30 zile de la data solicitării, atacării sau pronunțării

dispozitivului hotărârii, după caz.

Mai mult, asupra încălcării termenului de întocmire a hotărârii integrale s-a

pronunțat și Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, iar

prin hotărârea din 12 aprilie 2019, a constatat că în acțiunile Judecătorului Olga

Ionașcu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani este abatere disciplinară și i-a

fost aplicată sancțiunea disciplinară, sub formă de mustrare (f.d. 37-40).

Tot aici, se reține că în cazul în care speța implică o anumită complexitate,

trebuie menținut „justul echilibru” între exigențele celerității procedurilor

judecătorești și principiul general al bunei administrări ai justiției (cauza Boddaert

c. Belgiei, decizia cu privire la admisibilitate din 12 octombrie 1992). Or, în speță,

se constată că Iradia Gozun nu a influențat durata procedurilor.

Conform art. 4 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probațiunii

lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului

Aici, instanța de recurs menționează că Ministerul Justiției nu a prezentat

niciun înscris și nu a oferit nicio explicație prin care să argumenteze conduita pasivă

a judecătorului după depunerea cererii de apel, depășirea termenului legal de

întocmire a hotărârii integrale și de expediere a cauzei instanței de apel.

Așadar, reieșind din complexitatea obiectului litigiului, miza (interesul)

pentru reclamantă-recurentă și comportamentul judecătorului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că procedura de examinare a cauzei în termen rezonabil, prevăzută de legea națională

și articolul 6 § 1 din Convenție, nu a fost respectată, aspect care generează

constatarea acestei încălcări.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma

constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de

judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în

contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor

de judecată.

Articolul 1422 alin. (1) și (2) Cod civil în vigoare până la 01 martie 2019,

prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe

psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

În context, instanța de recurs ia în considerare și realizările în acest sens a

practicii judiciare, și anume că aprecierile prejudiciului moral se face în raport cu

criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru reclamant,

durata neexecutării), totodată luându-se obligatoriu în considerare și principiul

general al echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională cu sumele

acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

7

Astfel, Colegiul lărgit consideră întemeiată soluția primei instanțe cu privire

la repararea prejudiciului moral și apreciază ca suficientă și rezonabilă suma de

20000 lei, luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice. Or,

daunele morale sunt menite să furnizeze o compensație financiară pentru un

prejudiciu moral cauzat prin judecarea în termen rezonabil a cauzei, prejudiciu care

nu trebuie apreciat ca o îmbogățire fără justă cauză.

În concluzie, instanța de recurs învederează că aspectele indicate denotă că

procedura desfășurată în instanța de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, iar

modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel, nu poate echivala cu

soluționarea efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan urmează a fi admis,

casată integral decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea

hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se admite recursul declarat de către Iraida Gozun, reprezentată de avocatul

Valeriu Bargan.

Se casează decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iraida

Gozun împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

8