2ra-1348/20 — Încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei

Dosarul nr. 2ra-1348/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci) D E C I Z I E 23 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Iurie Bejenaru Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Iraida Gozun împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Iraida Gozun și s-a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției, casată hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre, c o n s t a t ă : La 15 aprilie 2019, Iraida Gozun a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 07 noiembrie 2017 a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Aramă R” cu privire la constatarea încălcării drepturilor consumatorului Iraida Gozun, prin neexecutarea în termen a prestării serviciilor, constatarea rezilierii contractului pentru fabricarea articolelor de tâmplărie nr. 1286 din 30 iunie 2017, încasarea sumei de 15000 lei, cu titlu de avans achitat la încheierea contractului, a penalității în sumă de 12091 euro pentru neexecutarea în termen a obligațiilor și a prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că, la 30 iunie 2017, între Iraida Gozun în calitate de client și SRL „Arama R”, reprezentată de managerul Crăciun D. în calitate de antreprenor a fost încheiat contractul nr. 1286 privind fabricarea articolelor de tâmplărie.

Iraida Gozun a notat că obiectul contractului îl constituia restaurarea de către prestator a ușii prezentate de consumator, cât și efectuarea altor lucrări aferente restaurării (instalarea lacătelor, instalare bucle etc.), lucrări care au fost prevăzute într-o anexă la contractul de prestări servicii. Data finalizării producerii articolelor 1 din lemn s-a stabilit ca fiind 21 iulie 2017. După expirarea termenului de executare a lucrărilor s-a deplasat la sediul antreprenorului pentru a afla cum decurg lucrările de restaurare sau după caz de a prelua comanda. Administrația antreprenorului a invocat diverse motive în justificarea tardivității serviciilor (perioada de vacanță a lucrătorilor, prioritatea comenzilor pentru produsele proprii etc.).

Pe parcursul lunilor august și septembrie 2017 au mai fost efectuate deplasări și efectuate apeluri în adresa antreprenorului pentru a accelera prestarea serviciilor, însă abia în luna septembrie s-a început procedura de șlefuire a lemnului, iar la momentul prezentării clientei pentru a alege culoarea ușilor și a prezentat o mostră în acest sens, acestea erau deja vopsite cu o culoare oarecare, neconvenită cu clientul. Reclamanta a precizat că reieșind din faptul că ușile urmau a fi finisate încă în luna iulie 2017, adică în perioada caldă a anului pentru a fi instalate și a continua reparația casei, clientul a fost prejudiciat semnificativ din cauza neexecutării în termen a obligațiilor prestatorului.

Astfel, în situația existentă, prin prisma cadrului legal a determinat-o să expedieze în adresa antreprenorului a unei declarații de reziliere a contractului nr. 1286 din 30 iunie 2017, fiind somat ca într-un termen de 7 zile să achite și penalitatea în sumă de 12091 euro, pentru neexecutarea serviciului în termen. Iraida Gozun a specificat că pe parcursul examinării cauzei, de SRL „Aramă R” a fost înaintată o cerere reconvențională împotriva sa, prin care s-a solicitat achitarea prețului restant al contractului nr. 1286 privind fabricarea articolelor de tâmplărie în sumă de 406 euro, a unei sume în mărime de 1050 euro pentru păstrarea ușilor la sediul antreprenorului și a dobânzii de întârziere în sumă de 612,47 lei.

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iraida Gozun și s-a admis integral acțiunea reconvențională înaintată de SRL „Arama R”, cu încasarea sumelor solicitate. Nefiind de acord cu aceasta, la 23 iulie 2018, în termenul prevăzut de lege a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, însă până în prezent, hotărârea motivată nu a fost întocmită. Reclamanta a mai relatat că în luna noiembrie 2018, a telefonat la Secția de evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani pentru a afla dacă dosarul a fost transmis în Curtea de Apel Chișinău, iar funcționara Judecătoriei i-a declarat că dosarul se află încă la Judecătorul care a examinat cauza.

La 03 decembrie 2018, avocatul ce o reprezintă în cauza civilă nominalizată s-a deplasat la biroul judecătorului care a examinat cauza pentru a afla care este cauza neîntocmirii hotărârii motivate. Judecătorul a declarat că până la sfârșitul lunii decembrie 2018 aceasta va fi întocmită și expediată părților spre cunoștință, însă până în prezent hotărârea motivată nu a fost întocmită. Iraida Gozun a relatat că ne având alte pârghii legale de apărare a drepturilor sale, în luna ianuarie 2019 a înaintat și o plângere împotriva judecătorului care a examinat cauza. Plângerea se află în prezent spre examinare în procedura CSM, însă cu regret aceasta nu a determinat prima instanță de a întocmi hotărârea motivată, pentru expedierea dosarului instanței ierarhic superioare.

Astfel, reclamanta a considerat că s-a încălcat flagrant și încă continuă să fie încălcat dreptul său la judecarea în termen rezonabil a cauzei sale civile. Or, neîntocmirea hotărârii motivate într-un termen exagerat de mare, nu reprezintă efectul unei influențe nejustificate din partea reclamantei. Din contra, după 2 înaintarea cererii de apel, legea nu acordă și nu impune justițiabilului careva sarcini de natură procesuală, pentru a pune cel puțin în discuție careva prerogative neexercitate de reclamant. La caz, urmare a tergiversării cauzei cu aproape un an calendaristic, reclamanta a suportat și alte cheltuieli cauzate în virtutea anotimpului rece și anume în iarna anului 2018 – 2019, deoarece miza examinării juste a cauzei este mare pentru reclamantă.

Totuși, având în vedere faptul că nu a înaintat o pretenție de ordin material, urmează a fi apreciat de instanța de judecată prejudiciul moral cauzat acesteia, deoarece timp de aproape un an, în care s-a tergiversat neîntemeiat examinarea cauzei sale, fiind pensionară, a coabitat împreună cu ceilalți membri de familie practic într-un spațiu comun. Lipsa ușilor de la casă ce separă camerele acesteia a îngrădit orice intimitate a locatarilor și a determinat pe unii membri chiar să părăsească temporar locuința. Mai mult, lipsa ușii de la intrare în casă pe lângă faptul că nu izola temperatura rece din exterior, crea și o stare de frică permanentă. Iraida Gozun a solicitat constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile nr. 2-4821/17 și încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea înaintată de Iraida Gozun. S-a constatat încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei civile nr. 2-4821/17, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iraida Gozun împotriva SRL „Arama R” privind apărarea drepturilor consumatorului. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Iraidei Gozun a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 58, 60-65). La 23 decembrie 2019, Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan a declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Ulterior, la 26 decembrie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Iraida Gozun și s-a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii înaintate de Iraida Gozun (f.d. 117-130). La 10 august 2020, Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan a declarat recurs împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei recurate și parțial hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a relatat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și nefondată, iar hotărârea primei instanțe este parțial neîntemeiată, deoarece nu a admis integral acțiunea înaintată. Iraida Gozun a mai notat că este absurd să consideri că redactarea hotărârii 3 motivate de către instanța de fond într-un termen exagerat de mare, poate fi pusă în culpa părților. Or, anume în competența instanței de judecată intră procedura de motivare a actului judecătoresc pronunțat, iar procedura de motivare a hotărârii judecătorești este dictată de anumiți termeni, care asigură respectarea judecării cauzei într-o perioadă optimă. Recurenta a precizat că vina părților ar putea fi pusă în discuție, în situația în care la judecarea cauzei ar fi fost depistate careva abateri abuzive și arbitrare din partea părților, fapt ce nu se atestă în speța dată.

Totodată, Iraida Gozun a specificat că nu poate fi luată în considerare concluzia instanței de apel despre faptul că nu au fost depuse cereri de accelerare a procedurii de examinare a cauzei, deoarece cererea de accelerare se depune în timpul examinării cauzei și nicidecum după pronunțarea hotărârii. Referitor la respingerea cerinței de încasare a prejudiciului moral în sumă de 80000 lei, recurenta a notat că nu îi este clar care anume circumstanțe au stat la baza respingerii pretenției înaintate. Or, instanța nu și-a motivat soluția adoptată în această parte, menționând că compensarea încasată poate duce la satisfacția echitabilă a sa. La 25 august 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs depusă de către Iraida Gozun, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.

142). Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Ministerul Justiției să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată participanților la proces, la 22 iulie 2020 (f.d. 131), însă date despre recepționarea adecvată a actului judecătoresc contestat, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea dedusă judecății s-a considerat admisibilă pentru a fi examinată în fond. Verificând decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și cererea de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă oferă instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în fazele 4 procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile. Din materialele cauzei rezultă că, 15 aprilie 2019, Iraida Gozun a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a admis parțial acțiunea. A constatat încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei civile nr. 2-4821/17, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iraida Gozun împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Arama R” privind apărarea drepturilor consumatorului și a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Iraidei Gozun a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei (f.d. 58, 60-65). După examinarea cererilor de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08 iulie 2020, a respins apelul declarat de Iraida Gozun și a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii înaintate de Iraida Gozun (f.d.

117-130). În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că examinarea cauzei s-a tergiversat din vina părților, iar în răstimpul aflării dosarului pe rol, Iraida Gozun niciodată nu a scris cereri de accelerare a procedurii de examinare a cauzei și nu a invocat pericolul de încălcare a termenului rezonabil de soluționare a litigiului în conformitate cu art. 192 alin. (11 ) Cod de procedură civilă. Or, în speța principală, reclamanta în mod direct a aprobat și acceptat tacit toate acțiunile întreprinse de către autoritatea judecătorească, ca ulterior, să înainteze conform Legii nr. 87 prezenta acțiune civilă, care urmărește numai un interes exclusiv pecuniar al acesteia. Prin urmare, în cazul dat, nu a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a pricinii civile menționate de către instanța de judecată.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de către Iraida Gozun.

În susținerea opiniei enunțare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa prevederile art. 2, alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de 5 reparare a prejudiciului. Articolul 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului prevede că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Instanța de recurs reține că termenul rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente și al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanțelor, precum și exercitarea căilor de atac.

Astfel, din conținutul raportului efectuat de Curtea de Apel Chișinău se contată că, la 07 noiembrie 2017, Iraida Gozun a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Aramă R” cu privire la constatarea încălcării drepturilor consumatorului Iraida Gozun, prin neexecutarea în termen a serviciilor, constatarea rezilierii contractului pentru fabricarea articolelor de tâmplărie nr. 1286 din 30 iunie 2017, încasarea sumei de 15000 lei, cu titlu de avans achitat la încheierea contractului, a penalității în sumă de 12091 euro pentru neexecutarea în termen a obligațiilor și a prejudiciului moral, iar la 18 iulie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iradia Gozun, fiind admisă acțiunea reconvențională depusă de SRL „Aramă R”.

Ulterior, la 23 iulie 2018, reprezentantul Iraidei Gozun a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, cu solicitarea de expediere a hotărârii motivate participanților la proces, însă nu se cunosc informații despre data redactării acesteia și expedierea părților. În același raport, Curtea de Apel Chișinău a indicat că cauza civilă menționată a parvenit în cadrul instanței la 12 iunie 2019, fiind repartizată judecătorului raportor la 13 iunie 2019 (f.d. 28-29). Respectiv, se atestă că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la 18 iulie 2018, iar termenul de depunere a apelului a expirat la 19 august 2018 și data limită de întocmire a hotărârii integrale a fost 21 august 2018, cu expedierea ulterioară instanței de apel, însă dosarul nr. 2-4821/17 a parvenit la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare în ordine de apel, abia la 12 iunie 2019, deci, cu o întârziere de 9 luni și 22 de zile, care se apreciază ca un termen îndelungat.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs reține ca neîntemeiată și lipsită de suport juridic concluzia instanței de apel, precum că Iradia Gozun, pe parcursul judecării cauzei, nu a depus nicio cerere de accelerare a procedurii de judecare a cauzei. Or, prevederile legale ce guvernează prezentul litigiu nu conține nicio normă care, la examinarea raporturilor juridice ce decurg din dispozițiile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, întru prevenirea unui eventual risc de prezență a pericolului de încălcare a termenului rezonabil de judecare a cauzei, ar institui obligația reclamantului de a obiecta asupra examinării cauzei sau în lipsa unei cereri de urgentare/accelerare a examinării cauzei, nu-i va permite să pretindă încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei, având în vedere că Iraida Gozun solicită constatarea încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei, anume prin neîntocmirea în termen a hotărârii motivate.

În susținerea acestei poziții se atestă și faptul că potrivit art. 236 alin. (6) Cod de procedură civilă, prin care este instituită obligația instanței de a întocmi hotărârea 6 integrală în termen de 30 zile de la data solicitării, atacării sau pronunțării dispozitivului hotărârii, după caz. Mai mult, asupra încălcării termenului de întocmire a hotărârii integrale s-a pronunțat și Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, iar prin hotărârea din 12 aprilie 2019, a constatat că în acțiunile Judecătorului Olga Ionașcu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani este abatere disciplinară și i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, sub formă de mustrare (f.d. 37-40).

Tot aici, se reține că în cazul în care speța implică o anumită complexitate, trebuie menținut „justul echilibru” între exigențele celerității procedurilor judecătorești și principiul general al bunei administrări ai justiției (cauza Boddaert c. Belgiei, decizia cu privire la admisibilitate din 12 octombrie 1992). Or, în speță, se constată că Iradia Gozun nu a influențat durata procedurilor.

Conform art. 4 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului Aici, instanța de recurs menționează că Ministerul Justiției nu a prezentat niciun înscris și nu a oferit nicio explicație prin care să argumenteze conduita pasivă a judecătorului după depunerea cererii de apel, depășirea termenului legal de întocmire a hotărârii integrale și de expediere a cauzei instanței de apel.

Așadar, reieșind din complexitatea obiectului litigiului, miza (interesul) pentru reclamantă-recurentă și comportamentul judecătorului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că procedura de examinare a cauzei în termen rezonabil, prevăzută de legea națională și articolul 6 § 1 din Convenție, nu a fost respectată, aspect care generează constatarea acestei încălcări. În conformitate cu art. 5 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Articolul 1422 alin. (1) și (2) Cod civil în vigoare până la 01 martie 2019, prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. În context, instanța de recurs ia în considerare și realizările în acest sens a practicii judiciare, și anume că aprecierile prejudiciului moral se face în raport cu criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru reclamant, durata neexecutării), totodată luându-se obligatoriu în considerare și principiul general al echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

7 Astfel, Colegiul lărgit consideră întemeiată soluția primei instanțe cu privire la repararea prejudiciului moral și apreciază ca suficientă și rezonabilă suma de 20000 lei, luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice. Or, daunele morale sunt menite să furnizeze o compensație financiară pentru un prejudiciu moral cauzat prin judecarea în termen rezonabil a cauzei, prejudiciu care nu trebuie apreciat ca o îmbogățire fără justă cauză. În concluzie, instanța de recurs învederează că aspectele indicate denotă că procedura desfășurată în instanța de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel, nu poate echivala cu soluționarea efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan urmează a fi admis, casată integral decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se admite recursul declarat de către Iraida Gozun, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan. Se casează decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iraida Gozun împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Dumitru Mardari Iurie Bejenaru Mariana Pitic Nicolae Craiu 8