2ra-1582/20 — Reoarganizarea - divizarea societății

Dosarul nr. 2ra-1582/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C.Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Anton, A.Bostan, V.Cotorobai) Î N C H E I E R E 23 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 197, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la reorganizarea prin divizare, crearea a două societăți de coproprietari în condominiu cu consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 10 aprilie 2017, Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva au depus cerere de chemare în judecată împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 197, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la reorganizarea prin divizare, crearea a două societăți de coproprietari în condominiu cu consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au invocat că dețin cu titlu de proprietate apartamentul nr.xx, situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx xx/1, în temeiul contractului de vânzare- cumpărare nr.1334 din 18 aprilie 2001. Potrivit Extrasului din registrul de stat al persoanelor juridice nr. 9183 din 18 aprilie 2016, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197 a fost înregistrată la data de 20 octombrie 1994, cu forma juridică de cooperativă, iar obiectul principal și unic de activitate al acesteia constituie închirierea bunurilor imobiliare proprii. Prin hotărârea Guvernului nr. 36 din 1 februarie 2016, a fost abrogată hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr.338 din 8 octombrie 1984 cu privire la aprobarea Statutului model al cooperativei de construire a locuințelor din RSS Moldovenești.

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197, în activitatea sa nu mai poate 1 aplica prevederile hotărârii abrogate, iar statutul persoanei juridice este actul în baza căruia persoana juridică se creează și activează. Cooperativele de Construcție a Locuințelor au fost create și au activat în baza statutului model al cooperativei de construcție a locuințelor din RSS Moldovenești, aprobat prin Hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 338 din 8 octombrie 1984, care a fost abrogată, iar noțiunea de CCL a dispărut, nefiind reglementată de un careva act legislativ. Conform art.17 alin. (4) din Legea nr. 913-XIV din 30 martie 2000, Cooperativa de Construcție a Locuințelor, care funcționează în blocul de locuințe, urmează a fi reorganizată în asociație de coproprietari în condominiu, cu înregistrarea ulterioară a acesteia și a condominiului.

Actualul președinte al Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.197 nu mai este în drept să exercite funcția de administrator/președinte, deoarece termenul pentru care a fost ales în anul 2011, a expirat în anul 2014. Astfel, actele emise de către membrii consiliului și/sau din partea administratorului nu au forță juridică și nu pot fi opozabile terților. În aceste condiții este imposibilă încheierea contractelor directe cu furnizorii de servicii. Au relatat că Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197 a fost creată ca o formă organizatorică în anul 1994, pe când Legea condominiului a fost aprobată în anul 2000. Din anul 2000 și până în prezent, a fost un termen suficient și rezonabil pentru a fi efectuată procedura de reorganizare în interesul locatarilor blocului de locuit.

Potrivit art.3 alin. (2) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, cooperativa de construcție a locuințelor, membrii căreia au achitat integral cota de asociat, urmează să se reorganizeze în condominiu. La 22 februarie 2017, au expediat cerere prin care au solicitat rezolvarea subiectului abordat privind reorganizarea, inclusiv prin dezmembrarea blocului locativ nr. xx/1, din str. Xxxxx, mun. Chișinău, însă, această cerere nu a fost ridicată de la oficiul poștal, aceasta fiind restituită. Au menționat că unica posibilitate de a fi reorganizată Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197, prin dezmembrare (divizare și separare), este doar în baza unei hotărâri judecătorești.

Au considerat că sunt îndreptățiți de a solicita încasarea din contul Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197 a sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral, deoarece au fost lipsiți de posibilitatea de a încheia contracte cu prestatorii de servicii, precum și din motivele lipsei cadrului legal în activitatea pârâtei, angajarea personalului de o persoană neîmputernicită și alocarea surselor financiare în lipsa deciziei adunării generale. Au solicitat Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva prin cererea de chemare în judecată inițială și cererea de concretizare, admiterea acțiunii, reorganizarea prin divizare a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 197; crearea a două asociații de coproprietari în condominiu noi; consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a începerii procedurii de reorganizare; încasarea din contul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 197 a câte 20 000 de lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 Prin decizia din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au indicat că reorganizarea unei persoane juridice se desfășoară în baza hotărârii de reorganizare luate de organul competent al societății, în anumite cazuri prevăzute de lege, și reorganizarea persoanei juridice prin divizare sau separare se efectuează în baza unei hotărâri judecătorești. Reorganizarea prin divizare se inițiază după emiterea de către organul competent a deciziei cu privire la reorganizarea societății.

Reclamanții Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva nu au participat la ședința din 29 mai 2016 a adunării generale, nu au expus inițiativa lor cu privire la necesitatea reorganizării cooperativei într-o altă formă de organizare. Roman Sigalalev și Lilia Sigalaeva nu a confirmat și nu a demonstrat faptul că a avut loc adunarea general a membrilor CCL nr.197, prin care s-ar fi adoptat hotărârea cu privire la reorganizare. La caz, instanța de judecată nu poate substitui atribuțiile adunării generale a CCL nr. 197 cu privire la adoptarea hotărârii cu privire la reorganizare, precum și nici cele ale organului de înregistrare, Agenția Servicii Publice cu privire la emiterea deciziei cu privire la înregistrarea reorganizării în Registrul de stat al persoanelor juridice.

La 14 septembrie 2020, Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs au indicat că instanța de apel a încălcat dreptul la un proces echitabil deoarece s-a refuzat în amânarea și schimbarea orei ședinței de judecată din motivul imposibilității prezentării avocatului Veaceslav Roșca la ora stabilită. Au menționat că prin reorganizarea cooperativei vor fi atinse interesele tuturor membrilor cooperativei, motiv din care urmau a fi atrași în proces, din oficiu de către instanța de fond. La fel nu a fost atrasă și Pretura sectorului Centru mun. Chișinău.

Trimiterea de către instanța de fond și ce de apel la prevederile Legii nr. 913 și nr. 220, nu sunt relevante speței deoarece cooperativa există ca subiect de drept înregistrat în registrul Departamentului de înregistrare și licențiere a unităților de drept. Au solicitat Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică. Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 3 La 6 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Până la examinarea cererii de recurs, intimații nu au depus referință asupra cererii de recurs declarată de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 iulie 2020, care a fost expediată prin intermediul oficiului poștal în adresa participanților la proces la data de 19 august 2020. Astfel, calea de atac în ordine de recurs demarată prin intermediul oficiului poștal la data de 14 septembrie 2020 de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, este în interiorul termenului legal. Examinând temeiurile recursului declarat de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca în cererea de 4 recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca. La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. 5 În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu 6