2ra-1582/20 — Reoarganizarea - divizarea societății

2ra-1582/20 — Reoarganizarea - divizarea societății (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1582/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C.Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Anton, A.Bostan, V.Cotorobai)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Roman Sigalaev și

Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Sigalaev

și Lilia Sigalaeva împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 197,

intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la reorganizarea prin

divizare, crearea a două societăți de coproprietari în condominiu cu consemnarea în

Registrul de stat al persoanelor juridice și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 aprilie 2017, Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 197,

intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la reorganizarea prin

divizare, crearea a două societăți de coproprietari în condominiu cu consemnarea în

Registrul de stat al persoanelor juridice și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au invocat că dețin cu titlu de proprietate apartamentul

nr.xx, situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx xx/1, în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr.1334 din 18 aprilie 2001.

Potrivit Extrasului din registrul de stat al persoanelor juridice nr. 9183 din 18

aprilie 2016, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197 a fost înregistrată la

data de 20 octombrie 1994, cu forma juridică de cooperativă, iar obiectul principal

și unic de activitate al acesteia constituie închirierea bunurilor imobiliare proprii.

Prin hotărârea Guvernului nr. 36 din 1 februarie 2016, a fost abrogată

hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr.338 din 8 octombrie 1984

cu privire la aprobarea Statutului model al cooperativei de construire a locuințelor

din RSS Moldovenești.

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197, în activitatea sa nu mai poate

1

aplica prevederile hotărârii abrogate, iar statutul persoanei juridice este actul în baza

căruia persoana juridică se creează și activează.

Cooperativele de Construcție a Locuințelor au fost create și au activat în baza

statutului model al cooperativei de construcție a locuințelor din RSS Moldovenești,

aprobat prin Hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 338 din 8

octombrie 1984, care a fost abrogată, iar noțiunea de CCL a dispărut, nefiind

reglementată de un careva act legislativ.

Conform art.17 alin. (4) din Legea nr. 913-XIV din 30 martie 2000,

Cooperativa de Construcție a Locuințelor, care funcționează în blocul de locuințe,

urmează a fi reorganizată în asociație de coproprietari în condominiu, cu

înregistrarea ulterioară a acesteia și a condominiului.

Actualul președinte al Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.197 nu

mai este în drept să exercite funcția de administrator/președinte, deoarece termenul

pentru care a fost ales în anul 2011, a expirat în anul 2014.

Astfel, actele emise de către membrii consiliului și/sau din partea

administratorului nu au forță juridică și nu pot fi opozabile terților. În aceste condiții

este imposibilă încheierea contractelor directe cu furnizorii de servicii.

Au relatat că Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197 a fost creată ca

o formă organizatorică în anul 1994, pe când Legea condominiului a fost aprobată

în anul 2000. Din anul 2000 și până în prezent, a fost un termen suficient și rezonabil

pentru a fi efectuată procedura de reorganizare în interesul locatarilor blocului de

locuit.

Potrivit art.3 alin. (2) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din

30 martie 2000, cooperativa de construcție a locuințelor, membrii căreia au achitat

integral cota de asociat, urmează să se reorganizeze în condominiu.

La 22 februarie 2017, au expediat cerere prin care au solicitat rezolvarea

subiectului abordat privind reorganizarea, inclusiv prin dezmembrarea blocului

locativ nr. xx/1, din str. Xxxxx, mun. Chișinău, însă, această cerere nu a fost ridicată

de la oficiul poștal, aceasta fiind restituită.

Au menționat că unica posibilitate de a fi reorganizată Cooperativa de

Construcție a Locuințelor nr.197, prin dezmembrare (divizare și separare), este doar

în baza unei hotărâri judecătorești.

Au considerat că sunt îndreptățiți de a solicita încasarea din contul

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.197 a sumei de 20000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, deoarece au fost lipsiți de posibilitatea de a încheia contracte cu

prestatorii de servicii, precum și din motivele lipsei cadrului legal în activitatea

pârâtei, angajarea personalului de o persoană neîmputernicită și alocarea surselor

financiare în lipsa deciziei adunării generale.

Au solicitat Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva prin cererea de chemare în

judecată inițială și cererea de concretizare, admiterea acțiunii, reorganizarea prin

divizare a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 197; crearea a două asociații

de coproprietari în condominiu noi; consemnarea în Registrul de stat al persoanelor

juridice a începerii procedurii de reorganizare; încasarea din contul Cooperativei de

Construcție a Locuințelor nr. 197 a câte 20 000 de lei pentru fiecare cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva și s-a menținut hotărârea din 20

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au indicat că

reorganizarea unei persoane juridice se desfășoară în baza hotărârii de reorganizare

luate de organul competent al societății, în anumite cazuri prevăzute de lege, și

reorganizarea persoanei juridice prin divizare sau separare se efectuează în baza unei

hotărâri judecătorești. Reorganizarea prin divizare se inițiază după emiterea de către

organul competent a deciziei cu privire la reorganizarea societății.

Reclamanții Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva nu au participat la ședința din

29 mai 2016 a adunării generale, nu au expus inițiativa lor cu privire la necesitatea

reorganizării cooperativei într-o altă formă de organizare.

Roman Sigalalev și Lilia Sigalaeva nu a confirmat și nu a demonstrat faptul

că a avut loc adunarea general a membrilor CCL nr.197, prin care s-ar fi adoptat

hotărârea cu privire la reorganizare.

La caz, instanța de judecată nu poate substitui atribuțiile adunării generale a

CCL nr. 197 cu privire la adoptarea hotărârii cu privire la reorganizare, precum și

nici cele ale organului de înregistrare, Agenția Servicii Publice cu privire la emiterea

deciziei cu privire la înregistrarea reorganizării în Registrul de stat al persoanelor

juridice.

La 14 septembrie 2020, Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de

avocatul Veaceslav Roșca au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 9 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs au indicat că instanța de apel a încălcat dreptul

la un proces echitabil deoarece s-a refuzat în amânarea și schimbarea orei ședinței

de judecată din motivul imposibilității prezentării avocatului Veaceslav Roșca la ora

stabilită.

Au menționat că prin reorganizarea cooperativei vor fi atinse interesele tuturor

membrilor cooperativei, motiv din care urmau a fi atrași în proces, din oficiu de către

instanța de fond. La fel nu a fost atrasă și Pretura sectorului Centru mun. Chișinău.

Trimiterea de către instanța de fond și ce de apel la prevederile Legii nr. 913

și nr. 220, nu sunt relevante speței deoarece cooperativa există ca subiect de drept

înregistrat în registrul Departamentului de înregistrare și licențiere a unităților de

drept.

Au solicitat Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul

Veaceslav Roșca admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

3

La 6 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței. Până la examinarea cererii de recurs, intimații nu au depus referință asupra

cererii de recurs declarată de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de

avocatul Veaceslav Roșca.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca în

raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 iulie 2020, care a

fost expediată prin intermediul oficiului poștal în adresa participanților la proces la

data de 19 august 2020.

Astfel, calea de atac în ordine de recurs demarată prin intermediul oficiului

poștal la data de 14 septembrie 2020 de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva

reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, este în interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Roman Sigalaev și Lilia

Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de către Roman

Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca în cererea de

4

recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art.

437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă

obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau

a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de

avocatul Veaceslav Roșca nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu

pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care

se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul

de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu

soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați

de avocatul Veaceslav Roșca.

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

5

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care

ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul

declarat de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva reprezentați de avocatul Veaceslav

Roșca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Roman Sigalaev și Lilia Sigalaeva

reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

6