3ra-1052/20 — constatarea incalcarii dreptului creditorului la deschiderea procedurii succesorale si obligarea notarului sa deschida procedura succesorala cu instiintarea sub semnatura a succesorilor defunctului despre obligatia achitarii datoriilor ultimului, proportional cotei din averea mostenita si informarea creditorului despre succesorii legali ai difunctului, care au acceptat succesiunea, cu indicarea datelor personale ale acestora
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului creditorului la deschiderea procedurii succesorale si obligarea notarului sa deschida procedura succesorala cu instiintarea sub semnatura a succesorilor defunctului despre obligatia achitarii datoriilor ultimului, proportional cotei din averea mostenita si informarea creditorului despre succesorii legali ai difunctului, care au acceptat succesiunea, cu indicarea datelor personale ale acestora
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs, Temeiurile declararii recursului
3ra-1052/20 — constatarea incalcarii dreptului creditorului la deschiderea procedurii succesorale si obligarea notarului sa deschida procedura succesorala cu instiintarea sub semnatura a succesorilor defunctului despre obligatia achitarii datoriilor ultimului, proportional cotei din averea mostenita si informarea creditorului despre succesorii legali ai difunctului, care au acceptat succesiunea, cu indicarea datelor personale ale acestora (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-1052/20
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)
Î N C H E I E R E
23 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Banca Comercială
„Moldindconbank” S.A.,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Banca Comercială „Moldindconbank” S.A. împotriva notarului public Corina
Manole cu privire constatarea încălcării dreptului creditorului la deschiderea
procedurii succesorale și obligarea notarului să deschidă procedura succesorală cu
înștiințarea sub semnătură a succesorilor defunctului despre obligația achitării
datoriilor ultimului, proporțional cotei din averea moștenită și informarea
creditorului despre succesorii legali ai defunctului, care au acceptat succesiunea, cu
indicarea datelor personale ale acestora,
împotriva deciziei din 24 august 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a
admis apelul depus de notarul public Corina Manole, s-a casat hotărârea din
28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și s-a emis o nouă decizie de
admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 03 noiembrie 2019 BC „Moldindconbank” S.A. a depus cerere de chemare
în judecată împotriva notarului public Corina Manole cu privire constatarea
încălcării dreptului creditorului la deschiderea procedurii succesorale și obligarea
notarului să deschidă procedura succesorală cu înștiințarea sub semnătură a
succesorilor defunctului despre obligația achitării datoriilor ultimului, proporțional
cotei din averea moștenită și informarea creditorului despre succesorii legali ai
defunctului, care au acceptat succesiunea, cu indicarea datelor personale ale
acestora.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la
26 septembrie 2016 a încheiat contractul de credit nr.148/2016 cu debitorul Serghei
Tanurcov, care din motive necunoscute nu și-a onorat obligațiunile contractuale
asumate privind achitarea creditului, dobânzilor și a plăților aferente rezultate din
contract.
1
Astfel, la 28 martie 2019 a întreprins măsuri de pregătire a înaintării în instanța
de judecată a cererii de chemare în judecată privind încasarea datoriei de la debitor.
Însă, în urma accesării Sistemului informațional de căutare „Acces Web” pentru
verificarea adresei de domiciliu și/sau reședinței debitorului, a constatat că Serghei
Tanurcov a decedat la data de 01 ianuarie 2019, fapt confirmat și prin certificatul de
deces.
Conform informației nr.12-13/1282 din 05 iulie 2019, eliberată de Agenția
Resurse Informaționale Juridice al Ministerului Justiției, a constatat că dosar
succesoral în privința defunctului Serghei Tanurcov nu a fost deschis.
Drept urmare, creditorul BC „Moldindconbank” S.A. la 02 august 2019, prin
declarația scrisă nr.2-10/2416 a solicitat notarului public Corina Manole deschiderea
procedurii succesorale în privința defunctului Serghei Tanurcov.
Prin răspunsului nr.42 din 13 august 2019, notarul public Corina Manole a
refuzat executarea cererii, invocând prevederile art.14, 15, 70 alin.(2) din Legea
nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, art.35 alin.(3) lit.a) din
Legea nr.1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, art.374, 1517 Cod civil
coroborat cu art.46 din Legea nr.1125 din 13 iunie 2002 privind punerea în aplicare
a Codului civil.
La 13 septembrie 2019 BC „Moldindconbank” S.A. a expediat în adresa
notarului public Corina Manole cererea prealabilă nr.2-10/2733, solicitând
executarea pretențiilor invocate în cererea din 02 august 2019, însă aceasta a fost
restituită în adresa băncii, cu mențiunea factorului poștal „nereclamat”.
Astfel, BC „Moldindconbank” S.A. consideră neîntemeiat și nefondat
răspunsul nr.42 din 13 august 2019, deoarece notarul public Corina Manole, în
calitate de autoritate publică, pe motive netemeinice și cu aplicarea eronată a
normelor legale, a refuzat executarea cererii nr.2-10/2416 din 02 august 2019. Iar,
prin nedeschiderea procedurii succesorale, notarul public Corina Manole
prejudiciază și încalcă dreptul băncii la înaintarea pretențiilor față de moștenitorii
legali ai defunctului Serghei Tanurcov cu privire la încasarea sumei datorate de
debitorul defunct.
BC „Moldindconbank” S.A. a solicitat constatarea încălcării dreptului
creditorului cu privire la deschiderea procedurii succesorale în privința defunctului
Serghei Tanurcov, obligarea notarului public Cristina Manole să deschidă procedura
succesorală în privința defunctului Serghei Tanurcov, să înștiințeze contra
semnătură toți succesorii defunctului, despre obligația achitării datoriilor ultimului,
proporțional cotei din averea moștenită și să informeze banca creditoare despre
succesorii legali ai defunctului, care au acceptat succesiunea, cu indicarea datelor
personale ale acestora.
Prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată a BC „Moldindconbank” S.A. S-a
constatat încălcarea dreptului creditorului BC „Moldindconbank” S.A. la
deschiderea procedurii succesorale în privința defunctului Serghei Tanurcov și s-a
obligat notarul public Corina Manole să execute pretențiile invocate în declarația
scrisă nr.2-10/2416 din 02 august 2019, prin deschiderea procedurii succesorale în
privința defunctului Serghei Tanurcov, înștiințarea tuturor succesorilor defunctului
despre obligația achitării datoriilor acestuia, proporțional cotei din averea moștenită
2
și informarea BC „Moldindconbank” S.A. despre succesorii legali al defunctului,
care au acceptat succesiunea. (f.d.60)
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 21 februarie 2020 notarul
public Corina Manole a depus apel, solicitând casarea hotărârii contestate cu
emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată a
BC „Moldindconbank” S.A.
Prin decizia din 24 august 2020 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul depus
de notarul public Corina Manole, s-a casat hotărârea din 28 ianuarie 2020 a
Judecătoriei Cahul, sediul Central și s-a emis o nouă decizie de admitere parțială a
acțiunii.
S-a anulat refuzul notarului Corina Manole de a deschide procedura succesorală
după decesul defunctului Serghei Tanurcov, la cererea creditorului
BC „Moldindconbank” S.A., expus în scrisoarea notarului public Corina Manole
nr.42 din 13 august 2019, ca fiind contrar legii.
În rest, acțiunea BC „Moldindconbank” S.A., în partea pretențiilor privind
obligarea notarului public Corina Manole să deschidă procedura succesorală, să
înștiințeze succesorii despre datoriile defunctului și să informeze creditorul
BC „Moldindconbank” S.A. despre succesorii, care au acceptat succesiunea, s-a
respins ca fiind neîntemeiată (f.d.141).
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că soluția primei
instanțe este adoptată cu aplicarea eronată a normelor legii materiale, și fără
stabilirea circumstanțelor importante pentru soluționarea cauzei.
Astfel, deși în răspunsul notarului din 13 august 2019 nu este indicat cert și
echivoc un anumit refuz în deschiderea procedurii succesorale, instanța de apel a
constatat că, prin această scrisoare notarul și-a manifestat anume refuzul de a
deschide procedura succesorală la cererea creditorului BC „Moldindconbank” S.A.
În susținerea concluziei enunțate, instanța ierarhic inferioară a invocat
explicațiile notarului Corina Manole, care atât în cadrul ședințelor din prima
instanță, cât și în instanța de apel a insistat asupra omiterii de către creditorul
BC „Moldindconbank” S.A. a termenului de depunere a cererii de deschidere a
procedurii succesorale.
Totodată, instanța de apel a concluzionat asupra ilegalității refuzului de a
deschide procedura succesorală după decesul defunctului Serghei Tanurcov a
notarului public Corina Manole și necesitatea anulării acestuia. Or,
BC „Moldindconbank” S.A. a depus în termen cererea/declarația privind
deschiderea procedurii succesorale. Aici, instanța de apel a notat că la caz, sunt
aplicabile prevederile alin.(2) art.1544 Cod civil, deoarece creditorul
BC „Moldindconbank” S.A. nu a știut despre deschiderea succesiunii, aflând despre
decesul debitorului Serghei Tanurcov la data de 28 martie 2019 de pe Sistemul
informațional „Acces-Web”.
Iar, în cazul în care creditorul BC „Moldindconbank” S.A. nu a cunoscut despre
deschiderea succesiunii, pretențiile se înaintează în termen de un an din data
începerii curgerii termenului general de înaintare a pretențiilor. Termenul general de
prescripție specificat la art.1544 alin.(2) Cod civil constituie un an de la data
deschiderii succesiunii, adică de la decesul persoanei care a lăsat moștenirea.
Pretenția poate fi înaintată nemijlocit moștenitorilor sau prin intermediul
3
notariatului, precum și prin înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată de la locul
deschiderii moștenirii.
Prin urmare, BC „Moldindconbank” S.A. și-a exercitat dreptul de înaintare a
pretențiilor, prin intermediul biroului notarial, încadrându-se în termenul de
înaintare a pretențiilor față de moștenitorii defunctului, or, termenul de un an curge
din momentul decesului debitorului Tanurcov Serghei, 01 ianuarie 2019.
Pretențiile reclamantului BC „Moldindconbank” S.A. privind obligarea
notarului public Corina Manole să deschidă procedura succesorală în privința
defunctului Serghei Tanurcov, să înștiințeze contra semnătură succesorii despre
datoriile defunctului și obligația achitării datoriilor, și să informeze creditorul
BC „Moldindconbank” S.A. despre succesorii legali ai defunctului, care au acceptat
succesiunea, cu indicarea datelor personale ale acestora, instanța de apel le-a respins
ce fiind neîntemeiate, deoarece deschiderea procedurii succesorale presupune o serie
de acțiuni notariale, care necesită a fi îndeplinite.
Aici, instanța de apel a considerat relevantă și a invocat opinia notarului Manole
Corina, că la depunerea cererii de deschidere a procedurii succesorale,
BC „Moldindconbank” S.A. nu s-a conformat prevederilor legale și nu a înlăturat
neajunsurile constatate de notar.
Or, pentru a iniția deschiderea procedurii succesorale urmează a fi prezentate
un șir de acte autentice ce confirmă ultimul domiciliu al defunctului pentru stabilirea
competenței teritoriale a notarului, actul de confirmare a decesului persoanei, acte
ce atestă temeiul deschiderii succesiunii. Iar, cererea privind deschiderea procedurii
succesorale se înregistrează în Registrul de evidentă al dosarelor succesorale ținut
de notar, dar actul notarial se semnează în fața notarului de către părți sau
reprezentanții lor. Astfel, instanța de apel a rezumat că îndeplinirea actului notarial
– inițierea procedurii succesorale nu poate fi efectuată de notar prin corespondență,
adică prin intermediul oficiului poștal. Or, notarul trebuie să stabilească cu
certitudine, în baza actelor confirmative prezentate în original, identitatea persoanei
care solicită îndeplinirea actului notarial, și/sau împuternicirile de reprezentare,
decesul persoanei care a lăsat moștenirea, domiciliul acestuia, inclusiv prezența
fizică a solicitantului pentru contrasemnarea actului notarial, și nu în ultimul rând
calitatea de creditor al solicitantului.
În speță, BC „Moldindconbank” S.A. a depus prin intermediul oficiului poștal
cererea privind deschiderea procedurii succesorale, copiile neautentificate ale
certificatului de deces și buletinului de identitate a debitorului, copia procurii și
ordinul de angajare.
Prin urmare, inacțiunile BC „Moldindconbank” S.A. au constituit un
impediment pentru deschiderea procedurii succesorale.
În concluzie, instanța de apel a notat că răspunsul Agenției Servicii Publice cu
privire la ultimul domiciliu al defunctului a fost anexat la cererea prealabilă, după
depunerea cererii privind deschiderea procedurii succesorale. Dat fiind că
reclamantului i-au fost aduse la cunoștință normele legale și procedurale întru
deschiderea procedurii succesorale, cât și neajunsurile ce urmau a fi înlăturate, iar
acesta nu s-a conformat, adoptarea unei hotărâri judecătorești de obligare a notarului
Corina Manole să deschidă procedura succesorală nu este posibilă.
Astfel, reieșind din cele expuse, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei
pretențiilor BC „Moldindconbank” S.A. privind obligarea notarului public Corina
4
Manole să deschidă procedura succesorală, să înștiințeze succesorii despre datoriile
defunctului și să informeze creditorul despre succesorii, care au acceptat
succesiunea.
Totodată, instanța de apel a respins argumentul BC „Moldindconbank” S.A. că
costurile procedurii notariale ar urma să fie achitate după îndeplinirea actului
notarial, deoarece o asemenea abordare este contrară legii. Or, neachitarea cu avans
a acestor costuri constituie un temei de refuz în îndeplinirea actului notarial.
La 17 septembrie 2020, BC „Moldindconbank” S.A. a depus recurs împotriva
deciziei din 24 august 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.154-157).
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în
cererea de chemare în judecată și în referința depusă la cererea de apel motivată
anexate la dosar, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este
neîntemeiată și ilegală, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de
drept material.
Astfel, recurenta a menționat că la pronunțarea deciziei, instanța de apel nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată
și a interpretat în mod eronat legea.
La fel, a precizat că de către BC „Moldindconbank” S.A. au fost întreprinse în
termen legal toate acțiunile necesare în vederea protejării drepturilor sale civile, iar
instanța de apel neîntmeeiat i-a respins pretențiile înaintate față de notarul public
Corina Manole.
Prin referința depusă la 28 octombrie 2020 notarul Corina Manole a solicitat
respingerea recursului depus de BC „Moldindconbank” S.A.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că recursul depus la 17 septembrie 2020 este în termen, or, decizia
instanței de apel a fost adoptată la 24 august 2020, iar dovada recepționării acesteia
de către recurentă, la materialele cauzei nu se atestă.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de BC „Moldindconbank”
S.A. în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
5
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245
alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
6
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de BC „Moldindconbank” S.A.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Banca Comercială „Moldindconbank” S.A., se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
7