2ra-1333/20 — Acceptarea succesiunii, evacuare, înlăturarea obstacolelor

2ra-1333/20 — Acceptarea succesiunii, evacuare, înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1333/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (jud.: A. Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Rozlovan și

Vasile Rozlovan, reprezentați de avocatul Anatolie Jereghi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Xxxxx Rozlovan împotriva lui Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii, evacuarea din imobil și obligarea

înlăturării obstacolelor în folosirea bunului imobil și,

cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Rozlovan împotriva

lui Xxxxx Rozlovan și notarului public Olga Golubciuc, intervenient accesoriu

Primăria satului Xxxxxx Xxx cu privire la repunerea în termenul de acceptare a

succesiunii, declararea nulității absolute a testamentului și a certificatelor de

moștenitor testamentar, recunoașterea dreptului de proprietate și partajarea averii

succesorale,

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan și s-a

menținut hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul central,

c o n s t a t ă :

La 22 iulie 2016, Xxxxx Rozlovan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghe Rozlovan cu privire la evacuarea din imobil și obligarea

înlăturării obstacolelor în folosirea bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamantul a notat că pârâtul este unul din frații săi, iar

după ce la 19 august xxxx, mama lor a decedat și tata la 29 ianuarie xxxx, toată

averea de care dispunea părinții i-a revenit lui, având în vedere că ultimii, încă în

timpul vieții i-au testat averea. După decesul părinților, a acceptat succesiunea

testamentară, respectiv a primit certificatul de moștenitor testamentar și a înregistrat

bunurile pe numele său.

Xxxxx Rozlovan a notat că după o absență de ani de zile, anul trecut (xxxx),

în sat s-a întors pârâtul și l-a rugat să-i permită să locuiască temporar în casa

părintească, el i-a permis fratelui să locuiască în casă, însă în ultima perioadă de

timp, pârâtul îi creează obstacole în folosirea imobilului, spunându-i că nu va pleca

niciodată din casa părintească, deoarece are și el drept asupra imobilului.

1

Reclamantul a solicitat evacuarea pârâtului din casa de locuit cu suprafața de

46,2 m2, construită pe terenul cu suprafața de 0,194 ha, situată în r-nul Xxxxxxx, s.

Xxxxxx Xxx și obligarea acestuia să nu-i creeze obstacole în folosirea bunului

imobil.

La 10 octombrie 2016, Gheorghe Rozlovan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Xxxxx Rozlovan și notarului public Olga Golubciuc,

intervenient accesoriu Primăria satului Xxxxxx Xxx cu privire la declararea nulității

absolute a testamentului, a certificatelor de moștenitor testamentar.

În motivarea acțiunii reclamantul a notat că este cel mai Xxx din cei cinci

copii a părinților Xxxxx Rozlovan, decedat la 29 ianuarie xxxx și Xxxxx Rozlovan,

decedată la 19 august xxxx, iar după obiceiurile străvechi, părinții lasă averea celui

mai Xxx dintre copii, ceea ce și se discuta în familia lor, cât timp părinții erau în

viață. Astfel, după decesul ambilor părinți, niciunuia dintre copii, cu excepția

pârâtului Xxxxx Rozlovan, cum s-a stabilit ulterior, nu le-au trezit careva dubii și

anume că averea putea fi testată pe numele acestuia.

Gheorghe Rozlovan a menționat că după decesul tatălui a continuat să

locuiască în gospodăria părinților, unde locuiește și în prezent. Este adevărat că în

ultimii ani s-au iscat mai multe neînțelegeri între el și fratele său Xxxxx Rozlovan

cu privire la faptul că locuiește în casa și gospodăria părinților. În luna iulie 2016,

pârâtul i-a comunicat că el este proprietarul gospodăriei și că a moștenit averea

părinților în baza unui testament din numele defuncților, acesta a făcut referire la un

testament întocmit în anul xxxx, deși ceilalți frați nu cunosc despre existența

acestuia, iar în anul xxxx, părinții nu au comunicat niciunui copil despre faptul

întocmirii testamentului.

Reclamantul a mai precizat că, la 13 iulie 2016, a expediat în adresa pârâtului

o somație, cu propunerea de a se expune asupra pretențiilor înaintate în formă scrisă,

totodată a cerut anexarea, în copii a actelor ce țin de dobândirea dreptului de

proprietate asupra gospodăriei părinților, însă acesta nu a reacționat prin niciun

răspuns. Ulterior, la 04 august 2016 a expediat o cerere și în adresa notarului public

Olga Golobciuc, prin care i-a solicitat să-i fie eliberate copii certificate a tuturor

actelor juridice care au stat la baza întocmirii certificatelor de moștenitor testamentar

nr. xxxx și nr. xxxx din 28 februarie xxxx, însă la fel nu a primit răspuns.

Gheorghe Rozlovan a specificat că, la 15 august 2016 a expediat cerere și

către Primăria comunei Xxxxxx Mare, raionul Criuleni, prin care a solicitat

eliberarea copiilor certificate a testamentului nr. 360 din 05 aprilie xxxx, precum și

extrasul din registru de evidență a testamentelor, iar la 17 septembrie 2016, Primăria

i-a eliberat o copie a testamentului nr. 360 din 05 aprilie xxxx, în care se menționează

că Xxxxx Rozlovan testează bunurile pârâtului Xxxxx Rozlovan, însă potrivit

acestui testament, tatăl său îi testează doar cota de teren echivalent repartizată

conform art. 12 din Codul Funciar, în mărime de 1,50 ha.

Mai mult, reclamantul a notat că mama sa, Xxxxx Rozlovan a decedat la 19

august xxxx, iar în lipsa unui testament din partea acesteia, succesori legali asupra

averii se consideră moștenitorii de primă clasă – copiii (inclusiv copiii înfiați), soțul

și părinții (înfietorii) defunctului, precum și copilul defunctului, care s-a născut după

moartea acestuia. Astfel, a considerat că testamentul nr. xxx din 05 aprilie xxxx, nu

întrunește condițiile de legalitate, fapt ce trezește dubii rezonabile cu referire la

faptul că testamentul ar fi fost întocmit în anul xxxx și a fost semnat de defunctul

2

Xxxxx Rozlovan. Dubiile le argumentează și prin faptul că, deși testamentul este

datat cu anul xxxx, iar Xxxxx Rozlovan a decedat la 29 ianuarie xxxx, notarul Olga

Golobciuc întocmește și autentifică certificatele de moștenitor testamentar

înregistrate cu nr. xxxx și nr. xxxx, în anul xxxx, fapt ce rezultă că pârâtul a solicitat

aceste acte peste 11 ani de la decesul tatălui.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni, sediul central

s-a conexat într-un singur proces cauzele civile nr. 2-691/16 și nr. 2-867/16, pentru

a fi examinate într-o singură procedură (vol. I, f.d. 18).

La 13 martie 2017, Gheorghe Rozlovan și-a modificat cerințele și calitatea

procesuală a părților, în calitate de coreclamant fiind indicat și Vasile Rozlovan,

astfel prin cererea modificată, reclamanții au solicitat: declararea nulității absolute a

testamentului cu nr. 360 din 05 aprilie xxxx, a certificatelor de moștenitor

testamentar nr. xxxx și nr. xxxx din 28 februarie xxxx; repunerea în termenul de

acceptare a succesiunii după decesul părinților Xxxxx Xxxxx și Xxxx Xxxxxx

asupra averii succesorale și anume: teren pentru construcții cu suprafața 0,194 ha,

număr cadastral xxxxxx.xxx, situat în s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni, construcție

(casă de locuit individuală - 01/A, cu suprafața de 37,7 m2; verandă - 01/a, cu

suprafața 8,5 m2 și suprafața exterioară de 46,2 m2; bucătărie de vară - 02/1, cu

suprafața de 57 m2; beci - 03/2, cu suprafața de 17,8 m2; poartă - I; gard - II și gard

III; teren grădină, cu suprafața de 0,0599 ha, cu numărul cadastral xxxxxx.129, care

se află în extravilanul s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni; recunoașterea dreptului de

proprietate asupra averii succesorale menționate; partajarea averii succesorale între

moștenitori, în cote-părți egale, iar între reclamanții Gheorghe Rozlovan și Vasile

Rozlovan a câte 1/5 cotă-parte din bunurile imobile succesorale.

Ulterior, la 12 ianuarie 2018, Xxxxx Rozlovan și-a concretizat pretențiile,

solicitând constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul lui Xxxxx

Rozlovan și a averii succesorale rămase după decesul soției Xxxxx Xxxxxx,

decedată la 19 august xxxx în satul Xxxxxx Xxx, raionul Criuleni; constatarea

faptului acceptării succesiunii de către Xxxxx Rozlovan, după decesul tatălui său

Xxxxx Rozlovan, decedat la 29 ianuarie xxxx în satul Xxxxxx Xxx, raionul Criuleni;

constatarea locului deschiderii succesiunii după decesul lui Xxxxx Rozlovan – satul

Xxxxxx Xxx, raionul Criuleni; evacuarea lui Gheorghe Rozlovan din casa de locuit

cu suprafața de 46,2 m2, construită pe terenul cu suprafața de 0,194 ha, număr

cadastral xxxxxx,xxx, situată în satul Xxxxxx Xxx, raionul Criuleni, cu obligarea

acestuia să nu-i creeze obstacole în folosirea imobilului ce-i aparține.

Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Gheorghe Rozlovan și Vasile

Rozlovan, în partea repunerii în termenul de acceptare a succesiunii și constatarea

faptului acceptării succesiunii, iar în partea recunoașterii nulității testamentului și a

certificatelor de moștenitor testamentar, acțiunea s-a respins, ca tardivă.

S-a admis acțiunea înaintată de Xxxxx Rozlovan și s-a constatat locul

deschiderii succesiunii în urma decesului Mariei Rozlovan, la 19 august xxxx și a

lui Xxxxx Rozlovan, decedat la 29 ianuarie xxxx în s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Xxxxx Rozlovan asupra

patrimoniului succesoral rămas după decesul soției Xxxxx Rozlovan și de către

Xxxxx Rozlovan asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul tatălui său

Xxxxx Rozlovan, din ce nu s-ar compune și unde nu s-ar afla.

3

S-a încasat în mod solidar din contul lui Gheorghe Rozlovan și Vasile

Rozlovan în beneficiul lui Xxxxx Rozlovan, cheltuielile de judecată în sumă de 300

lei (vol. II, f.d. 214, 216-220).

Prin hotărârea suplimentară din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul

central s-a admis cererea avocatului Xxxxx Goncear cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare și s-a emis o hotărâre suplimentară, prin care s-a evacuat

Gheorghe Rozlovan din casa de locuit cu suprafața de 46,2 m2, amplasată pe terenul

cu suprafața de 0,194 ha, nr. cadastral xxxxxx,xxx, în s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni,

cu obligarea acestuia să nu creeze obstacole lui Xxxxx Rozlovan în folosirea

imobilului (vol. II, f.d. 224, 226-227).

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea de apel depusă de către Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan, s-a casat

hotărârea din 12 iunie 2018 și hotărârea suplimentară din 06 iulie 2018 a Judecătoriei

Criuleni, sediul central, cauza fiind restituită spre rejudecare în prima instanță, în

altă complet de judecată (vol. III, f.d. 47-61).

Prin hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul central

s-a admis acțiunea înaintată de Xxxxx Rozlovan.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Xxxxx Rozlovan asupra

averii succesorale rămase după decesul părinților Xxxxx Rozlovan, decedată la 19

august xxxx în s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni și Xxxxx Rozlovan, decedat la 19

ianuarie xxxx în s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni, prin posedarea de fapt a casei de

locuit cu suprafața de 46,2 m2, amplasată pe terenul cu suprafața de 0,194 ha, nr.

cadastral xxxxxx,xxx, aflată în s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni.

S-a constatat locul deschiderii succesiunii asupra averii defuncților Xxxxx

Rozlovan și Xxxxx Rozlovan în s. Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni.

S-a evacuat Gheorghe Rozlovan din casa de locuit cu suprafața de 46,2 m2,

amplasată pe terenul cu suprafața de 0,194 ha, nr. cadastral xxxxxx,xxx, aflată în s.

Xxxxxx Xxx, r-nul Criuleni, cu obligarea acestuia să nu-i creeze obstacole lui Xxxxx

Rozlovan în folosirea imobilului menționat.

Cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Rozlovan și Vasile

Rozlovan s-a respins, ca neîntemeiată (vol. III, f.d. 155, 160-170).

La 19 decembrie 2019, Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan, reprezentanți

de avocatul Anatolie Jereghi au depus cerere de apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea cererii, casarea actului judecătoresc contestat, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de către Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan și s-a menținut

hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul central (vol. III, f.d.

212-228).

În motivarea soluției, instanța de apel a relatat că reieșind din normele de drept

material aplicabile speței, instanța de fond just a constatat că nu existentă motive

întemeiate de omitere a termenului de acceptare a succesiunii în timp de șase luni

după decesul părinților de către Vasile și Gheorghe Rozlovan. Or, nu au fost invocate

careva motive de boală, cum ar fi imposibilitatea revenirii în țară sau situația de forță

majoră, care să-i împiedice pe Vasile și Gheorghe Rozlovan să accepte succesiunea

în ordinea prevăzută de lege.

4

Astfel, Colegiul a indicat că pe parcursul judecării cauzei Vasile și Gheorghe

Rozlovan, nu au prezentat probe în confirmarea omiterii motivate a termenului de

prescripție și urmează a fi aplicate prevederile art. 78 Cod civil (în redacția an.1964),

potrivit cărora instanța judecătorească competentă sau arbitrii aleși aplică prescripția

independent de cererea părților. Or, trei ani după decesul lui Xxxxx Rozlovan s-au

împlinit la data de 29 ianuarie 2003, însă Vasile și Gheorghe Rozlovan au depus

acțiunea în instanță abia la 10 octombrie 2016, peste 13 ani după expirarea

termenului prevăzut de lege.

Mai mult, instanța de apel a reținut că instanța de judecată corect a

concluzionat că urmează a fi respinse și pretențiile cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate a lui Gheorghe și Vasile Rozlovan asupra averii succesorale

și partajarea averii succesorale cu atribuirea a câte 1/5 cotă parte din avere, deoarece

sânt subsecvente pretenției cu privire la anularea testamentului, certificatelor de

moștenitor și prelungirii termenului acceptării succesiunii, care au fost respinse.

Instanța de apel a considerat necesar de a evidenția că în calitatea sa de

moștenitor legal Xxxxx Rozlovan, a intrat în posesia tuturor bunurilor care au

aparținut defunctului Xxxxx Rozlovan, decedat la data de 29 ianuarie xxxx, imediat

după decesul acestuia, fiind administrate de către acesta până în prezent. Or, potrivit

declarațiilor martorilor: Valentina Buzu, Eugenia Baluțel, Xxxxxna Popas, Xxxxxna

Iepure, Ion Rozlovan, rezultă faptul administrării de către Xxxxx Rozlovan a

bunurilor imobile și prelucrarea terenurilor, care au aparținut defuncților Xxxxx

Rozlovan și Xxxxx Rozlovan. Totodată, martorii audiați au declarat că pe Gheorghe

Rozlovan, nu l-au văzut la înmormântarea tatălui său Xxxxx Rozlovan și nici în

termenul de 6 luni după decesul acestuia, fiind vehiculat că este plecat din sat în

Federația Rusă.

Colegiu a menționat că nu poate fi reținut nici argumentul apelanților despre

faptul testamentul nr. 360 din 05 aprilie xxxx este lovit de nulitate, or, testamentul

dat a fost întocmit cu respectarea legislației în vigoare la acel moment (Cod Civil

redacția 1964), care prevedea că, în localitățile rurale, unde lipseau birouri notariale,

funcțiile lor, adică și autentificarea testamentelor le îndeplineau Comitetele

Executive a Sovietelor locale. Deci, testamentul autentificat de către Primarul

Comunii Hârtopul Mare, r-nul Criuleni, Gheorghe Grama a fost întocmit în

conformitate cu prevederile art. 575 Cod Civil.

Cu referire la argumentul apelanților precum că notarul Public Olga

Golobciuc, contrar prevederilor art. 64 alin. (5) din Legea cu privire la notariat, până

la eliberarea certificatului de moștenitor legal sau testamentar, urma să stabilească

cercul de persoane, instanța de apel a notat că nici acesta nu poate fi reținut și

urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, ținând cont de faptul că în procesul

examinării dosarelor succesorale, Xxxxx Rozlovan a declarat pe propria răspundere

că moștenitori rezervatari (copii ai decedaților care ar fi inapți de muncă din cauza

vârstei sau a sănătății) nu sunt. Astfel, constatarea faptului cu privire la existența

moștenitorilor rezervatari se face la data decesului celuia ce a lăsat moștenirea, fiind

stabilite toate circumstanțele de drept ce urmau a fi stabilite.

La 01 august 2020, Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan, reprezentanți de

avocatul Anatolie Jereghi au declarat recurs împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei contestate și a

hotărârii din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, cu

5

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate de Gheorghe Rozlovan

și Vasile Rozlovan.

În motivarea recursului, recurenții au invocat prevederile art. 432 alin. (1) și

(2) Cod de procedură civilă, menționând că testamentul prin care părinții lor ar fi

testat toată averea lui Xxxxx Rozlovan nu există și nici nu a fost întocmit un astfel

de testament. Or, în cadrul cercetării judecătorești a fost audiat Primarul s. Xxxxxx

Xxx, A. Delimarschi, care a declarat că în arhiva Primăriei se păstrează testamentul

nr. 360 din 05 aprilie xxxx, prin care Xxxxx Rozlovan i-a testat lui Xxxxx Rozlovan,

doar cota de teren echivalentă repartizată conform art. 12 Cod Funciar, în mărime

de 1,50 h și nu i-a testat averea așa cum indică intimatul.

Totodată, Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan au notat că testamentul nu

a fost întocmit în conformitate cu art. 575 Cod civil, în redacția din 1964, or, acesta

urma a fi autentificat de secretarul consiliului local, dar nu de fostul Primar al s.

Xxxxxx Xxx, Gheorghe Grama, persoană care nu avea împuternicire de a autentifica

testamentele.

Mai mult, recurenții au precizat că deoarece testamentul nr. 360 din 05 aprilie

xxxx este lovit de nulitate, fiind că nu a fost autentificat de persoana împuternicită,

sunt lovite de nulitate și certificatele de moștenitor testamentar nr. xxxx și nr. xxxx

din 28 februarie xxxx.

Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan au mai indicat că sunt neîntemeiate

afirmațiile lui Xxxxx Rozlovan cu privire la faptul că el a acceptat moștenirea prin

posesie, deoarece afirmațiile sunt combătute prin actele și declarațiile Primarului,

mai mult că ultimul împreună cu familia sa locuiește în altă casă, iar în casa

defunctului Xxxxx Rozlovan, locuiește Gheorghe Rozlovan.

La 21 august 2020, în adresa intimatului Xxxxx Rozlovan și notarului public

Olga Golubciuc, precum și intervenientului accesoriu a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de către Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (vol. IV, f.d. 17).

La 07 septembrie 2020, notarul public Olga Golubciuc a depus referință la

cererea de recurs, solicitând respingerea cererii înaintate de Gheorghe Rozlovan și

Vasile Rozlovan.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

participanților la proces, la 03 iulie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele cauzei (vol. III, f.d. 229), însă date despre recepționarea

adecvată a deciziei contestate, la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs constată că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursul în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Rozlovan și Vasile

Rozlovan, reprezentanți de avocatul Anatolie Jereghi, completul Colegiului civil,

6

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Rozlovan și Vasile

Rozlovan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat nu se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

7

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței de judecată

de a reține existența temeiului prevăzut la articolul 433 lit. a) Cod de procedură

civilă. În atare condiții, conjunctura respectivă confirmă că marja de apreciere a

instanței de recurs nu a fost disproporționată cu obiectivele securității raporturilor

juridice și bunei administrări a justiției, după caz, s-a accentuat rolul instanței

supreme de a interpreta uniform legea și de a soluționa litigiile apărute în cadrul

aplicării legilor, în raport cu obiecțiile formulate în recurs. Deci, în opinia instanței,

normele de drept nu au format un obstacol care să afecteze esența dreptului

recurenților de acces la instanță.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de

articolul 6 parag. 1 din C.E.D.O., instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre

judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și de trăsăturile

speciale ale procedurii în ordine de recurs (a se vedea, inter alia, Latourniere vs

Franța, 10 decembrie 2002, parag. 2; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.

71 – 74). În concepția instanței europene, articolul 6 parag. (1) nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge un recurs ca fiind lipsit de șanse de succes (a se vedea, mutatis

mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Papaioannou

vs Grecia, 2 iunie 2016, parag. 45; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag. 46;

Guelfucci vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 42 - 44). Aceste raționamente se transpun

direct în cazul de față, de vreme ce esența și temeiurile din recursul dedus judecății,

inclusiv și argumentele din el, nu sunt în stare să afecteze legalitatea deciziei atacate

sau a procedurii în ansamblu.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de către Gheorghe Rozlovan și Vasile Rozlovan, reprezentanți de avocatul Anatolie

Jereghi, urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gheorghe Rozlovan și

Vasile Rozlovan, reprezentanți de avocatul Anatolie Jereghi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

8