3ra-714/20 — obligarea eliberarii informatiei si achitarea diurnelor

3ra-714/20 — obligarea eliberarii informatiei si achitarea diurnelor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-714/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E CI Z I E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Valerian Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Valerian Lungu împotriva Ministerului Afacerilor Interne,

Departamentului Trupelor de Carabinieri privind obligarea eliberării informației și

achitarea diurnelor,

împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul depus de Valerian Lungu a fost respins, apelul depus de Ministerul Afacerilor

Interne a fost admis, a fost casată hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii cerințelor înaintate de Valerian Lungu

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, și în această parte a fost adoptată o nouă

hotărâre sub formă de încheiere, prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă, iar

în rest hotărârea a fost menținută fără modificări,

c o n s t a t ă:

La 07 decembrie 2017 Valerian Lungu, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Afacerilor Interne, Departamentului Trupelor de Carabinieri privind obligarea

eliberării informației, achitarea diurnelor și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul DTC 86eg din 15

noiembrie 2002 a fost încadrat în serviciul militar în bază de contract, în cadrul

organelor afacerilor interne a Republicii Moldova, Departamentul Trupelor de

Carabinieri, Orchestra Model a MAI.

Prin ordinul nr. 235 din 06 decembrie 2016 a fost eliberat din funcția deținută în

baza art. 35 alin. (2) lit. m) al Legii cu privire la statutul militarilor nr.162 din

22.07.2005, din propria inițiativă.

1

Pe parcursul activității sale a efectuat în interes de serviciu mai multe deplasări

peste hotarele Republicii Moldova, în componența orchestrei participând la

evenimentele culturale, fapt ce se confirmă prin ordinele emise de angajator și datele

din pașaport, evidența electronică a traversării frontierei.

Prin cererea din 23 noiembrie 2016 a solicitat achitarea drepturilor legate de

deplasările peste hotarele țării în interes de serviciu în perioada anilor 2013–2016, iar

prin răspunsul din 10 ianuarie 2017 i s-a comunicat despre imposibilitatea prezentării

unui răspuns final în vederea admiterii cerințelor înaintate, fiind solicitată prezentarea

documentelor justificative în acest sens.

Astfel, prin cererea adresată Departamentului Trupelor de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne la 13 mai 2017 a solicitat să-i fie comunicată

informația privind deplasările sale în interes de serviciu efectuate în perioada anilor

2013–2016, cu eliberarea în acest sens a copiilor ordinelor de delegare și altor acte

adoptate în acest sens, să comunice plățile pentru diurnele achitate pe parcursul

activității cu specificarea perioadei și a sumei, să calculeze și să achite plățile pentru

diurnele neachitate și datorate pentru deplasările sale în interes de serviciu efectuate

în perioada 2013–2016.

Angajatorul, Departamentul Trupelor de Carabinieri a MAI, i-a comunicat un

răspuns evaziv, care nu reflectă situația reală. Or, odată ce normele de diurne sunt

stabilite de Guvern, iar angajatorul dispune de informația privind delegarea

reclamantului peste hotarele țării, de diurnele achitate și cele neachitate, urma să

efectueze calculele necesare, nefiind obligatorie prezentarea altor documente

justificative.

Prin refuzul nejustificat de a admite cererea este lezat în drepturile salariale ce

decurg din munca prestată în exercitarea funcției și efectuarea deplasărilor în interes

de serviciu.

Reclamantul Valerian Lungu a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor

Interne, Departamentului Trupelor de Carabinieri să comunice informația privind

deplasările lui Valerian Lungu în interes de serviciu efectuate în perioada anilor 2013–

2016, cu eliberarea în acest sens a copiilor ordinelor de delegare și altor acte adoptate

în acest sens, obligarea Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Trupelor de

Carabinieri să comunice plățile pentru diurnele achitate pe parcursul activității cu

specificarea perioadei și sumei, obligarea Ministerului Afacerilor Interne,

Departamentului Trupelor de Carabinieri să calculeze și să achite plățile pentru

diurnele neachitate și datorate lui Valerian Lungu pentru deplasările angajatului în

interes de serviciu efectuate în perioada anilor 2013–2016, cât și încasarea din contul

Ministerului Afacerilor Interne a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost admis în proces Inspectoratul Trupelor de Carabinieri, în calitate de

succesor în drepturi a părții pârâte Departamentul Trupelor de Carabinieri (f.d. 148,

148 verso).

Prin încheierea protocolară din 02 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost atras în proces în calitate de terț Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova (f.d. 149).

Prin hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de Valerian Lungu. A fost obligat Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Departamentul Trupelor de Carabinieri

2

să comunice reclamantului informația privind deplasările lui Valerian Lungu în

interes de serviciu efectuate în perioada anilor 2013–2016 cu eliberarea copiilor

ordinelor de delegare și altor acte adoptate în acest sens.

A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Departamentul Trupelor de Carabinieri să comunice reclamantului Lungu Valerian

plățile pentru diurne achitate pe parcursul activității cu specificarea perioadei și

sumei. În rest cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond la 12 noiembrie 2019 Ministerul

Afacerilor Interne a depus cerere de apel nemotivată, iar la 21 noiembrie 2019 și

Valerian Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, a declarat apel

împotriva hotărârii din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

153, 155-156).

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Valerian Lungu și admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne,

casată hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în

partea admiterii cerințelor înaintate de Valerian Lungu împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și în această parte emisă o hotărâre nouă sub formă de încheiere

prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă. În rest hotărârea a fost menținută fără

modificări.

La 18 mai 2020 (conform ștampilei aplicate pe plicul poștal) avocatul

Barbăneagră Sergiu, în interesele lui Valerian Lungu, a declarat recurs împotriva

deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a

hotărârii instanței de fond, în partea respingerii acțiunii și a deciziei Curții de Apel

Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie dispusă admiterea integrală

a cererii de chemare în judecată, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne,

Departamentul Trupelor de Carabinieri să calculeze și să achite plățile pentru diurnele

neachitate și datorate lui Lungu Valerian pentru deplasările angajatului în interes de

serviciu efectuate în perioada 2013–2016.

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel și

hotărârea instanței de fond sunt neîntemeiate, nefondate și emise cu încălcarea

normelor materiale, fiind pasibile de a fi casate.

A menționat recurentul că în cadrul activității au fost achitate careva diurne,

acestea însă nu au fost achitate integral și nu corespund deplasărilor efectuate. Or,

prin refuzul de a admite cererea de chemare în judecată, este lezat în drepturile

salariale ce decurg din munca prestată și deplasărilor în interes de serviciu.

La 16 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces

copia recursului depus de Lungu Valerian, reprezentat de avocatul Barbăneagră

Sergiu, împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 25 iunie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a depus referință prin care a

solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de Valerian Lungu, or instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și apreciat corect probele

prezentate, aplicând corect normele de drept material.

În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

3

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Conform Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020,

a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17

martie – 15 mai 2020.

Prin prisma pct. 1 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova pe durata stării de urgență

termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar,

dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență potrivit Hotărârii

Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, iar conform pct. 8 din anexa la dispoziția 1

din data de 18 martie 2020 termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data

instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată,

de la data încetării stării de urgență.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

constată că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 februarie 2020 (f.d.

194, 195-200) în prezența participanților la proces.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la

proces (f.d. 201), fiind recepționată de către Valerian Lungu la data de 05 martie 2020

(f.d. 204), recursul împotriva deciziei instanței de apel fiind expediat de către

Barbăneagră Sergiu, în interesele lui Valerian Lungu la 18 mai 2020.

În această ordine de idei, pornind de la faptul că starea de urgență a fost declarată

pentru perioada 17 martie 2020 – 15 mai 2020, iar conform anexei dispoziției Comisiei

pentru situații excepționale a R. Moldova nr. 1 din 18 martie 2020, termenul de

procedură care a început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenta instituite

potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ, constată că avocatul Barbăneagră

Sergiu, în interesele lui Valerian Lungu, a declarat recursul în termenul prevăzut de

lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru

judecare în completul de 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel,

din considerentele ce urmează

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

4

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1)

Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele dosarului s-a constatat că la 26 decembrie 2016 Valerian Lungu

a depus cerere la Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI, solicitând achitarea

drepturilor legate de deplasările peste hotare, care nu au fost plătite în perioada anilor

2013–2016 (f.d. 28).

Prin răspunsul nr.1/2-L112/16 din 10 ianuarie 2017, Departamentul Trupelor

de Carabinieri al MAI, l-a informat pe Lungu Valerian că pentru satisfacerea

cerințelor din cererea din 26 decembrie 2016, sunt necesare prezentarea actelor

justificative care să confirme participarea la evenimentele desfășurate în perioada

anilor 2013-2016, precum și creanțele pecuniare invocate (f.d. 31).

Conform cererii din 12 mai 2017, Lungu Valerian a solicitat de la

Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI prezentarea informației privind

deplasările sale în interes de serviciu efectuate în perioada 2013–2016, cu eliberarea

în acest sens a copiilor ordinelor de delegare și altor acte adoptate în acest sens; să

comunice plățile pentru diurne achitate pe parcursul activității cu specificarea

perioadei și sumei; să calculeze și să achite plățile pentru diurnele neachitate și

datorate pentru deplasările lui Valerian Lungu în interes de serviciu efectuate în

perioada 2013–2016 (f.d. 34-36).

Prin răspunsul nr.1/2-L17/17 din 23 mai 2017, Departamentul Trupelor de

Carabinieri al MAI, a comunicat lui Lungu Valerian că cerințele înaintate în petiția

nr. L17/17 din 16 mai 2017 corespund cu cele din cererea anterioară (nr. L112/16 din

26 decembrie 2016), motiv din care satisfacerea cererii este imposibilă (f.d. 63).

Ca rezultat Valerian Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Babăneagră, a

înaintat la 07 decembrie 2017 cerere de chemare în judecată împotriva

Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI, solicitând obligarea

Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să

comunice informația privind deplasările lui Valerian Lungu în interes de serviciu

efectuate în perioada anilor 2013–2016, cu eliberarea în acest sens a copiilor ordinelor

de delegare și altor acte adoptate în acest sens, obligarea Departamentului Trupelor

de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să comunice plățile pentru diurnele

achitate pe parcursul activității cu specificarea perioadei și sumei, obligarea

Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să

calculeze și să achite plățile pentru diurnele neachitate și datorate lui Valerian Lungu

pentru deplasările angajatului în interes de serviciu efectuate în perioada anilor 2013–

2016 și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii depuse, fiind admisă parțial, conform solicitărilor reclamantului,

5

și anume a fost obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Departamentul Trupelor de Carabinieri să comunice reclamantului informația privind

deplasările lui Valerian Lungu în interes de serviciu efectuate în perioada anilor 2013–

2016 cu eliberarea copiilor ordinelor de delegare și altor acte adoptate în acest sens.

La fel a fost obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Departamentul Trupelor de Carabinieri să comunice reclamantului Lungu Valerian

plățile pentru diurne achitate pe parcursul activității cu specificarea perioadei și

sumei. În rest cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a concluziona astfel instanța de fond a constatat că răspunsul oferit

reclamantului Lungu Valerian de către pârât este unul evaziv și incomplet, ceea ce

lezează dreptul reclamantului garantat de art. 5 alin. 2 din Legea cu privire la accesul

la informație de a fi informat prompt, corect și clar asupra măsurilor preconizate or,

orice instituție publică este îndreptățită și în același timp obligată să informeze asupra

treburilor, problemelor publice care țin de competența sa, precum și să informeze

cetățenii asupra problemelor personale pe care este competentă să le examineze și

asupra cărora este competentă să ia decizii.

A mai menționat instanța de fond că accesul la informațiile oficiale constituie un

drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra

activității autorităților/instituțiilor publice, gestionării banilor publici, de stimulare a

formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în

spirit democratic, ceea ce la caz, a fost încălcat de către pârât prin acțiunea

necorespunzătoare a acestuia.

A constatat instanța de judecată că în răspunsurile din 10 ianuarie 2017 și din 23

mai 2017 oferite de către Departamentul Trupelor de Carabinieri nu a fost furnizată

informația pe care a solicitat-o Lungu Valerian.

S-a mai reținut că conform pct. 6 din Regulamentul cu privire la delegarea

salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.10 din 05.01.2012, delegarea salariatului se efectuează de către conducătorul

entității sau altă persoană împuternicită prin aprobarea ordinului, cu indicarea

scopului și a termenului delegării, precum și a țării gazdă. Delegarea salariatului pe

teritoriul Republicii Moldova se efectuează în baza ordinului sau legitimației de

deplasare.

Astfel, instanța de judecată a conchis că în speță, reclamantul nu a prezentat

pârâtului actele confirmative, care ar confirma deplasarea efectuată în interes de

serviciu, prin urmare nu a îndeplinit condițiile obligatorii întru calcularea și achitarea

plăților pentru diurnele neachitate lui Valerian Lungu.

Instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii instanței de fond, a casat

hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea

admiterii cerințelor înaintate de Valerian Lungu împotriva Ministerului Afacerilor

Interne și în această parte a emis o hotărâre nouă sub formă de încheiere prin care

acțiunea a fost declarată inadmisibilă. În rest hotărârea a fost menținută fără

modificări.

Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că Departamentul Trupelor de

Carabinieri (în prezent Inspectoratul General de Carabinieri) și Ministerul Afacerilor

Interne al R. Moldova, sunt subiecți de drept diferiți, fiind două persoane juridice

distincte, dispunând de autonomie managerială și financiară. Astfel, pentru a

considera respectată calea prealabilă în privința ambilor pârâți urma a fi depuse cereri

6

prealabile la sediul ambelor persoane juridice, reclamantul însă, a depus cererile doar

către Departamentul Trupelor de Carabinieri (în prezent Inspectoratul General de

Carabinieri). Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău a constatat că acțiunea față de

pârâtul Ministerul Afacerilor Interne al R. Moldova, nu întrunește condiția de

admisibilitate or, nu a fost respectată calea prealabilă în privința pârâtului

nominalizat.

Astfel, consideră instanța de apel că instanța de fond corect a respins pretenția

reclamantului privind obligarea Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova,

Departamentul Trupelor de Carabinieri să calculeze și să achite plățile pentru diurnele

neachitate și datorate lui Valerian Lungu pentru deplasările angajatului în interes de

serviciu efectuate în perioada anilor 2013–2016.

Totodată a mai notat că apelantul Lungu Valerian nu a probat depunerea

raportului în termen de 5 zile, precum și nici nu a argumentat/motivat lipsa îndeplinirii

cerințelor legii. În context, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge

pretențiile reclamantului Valerian Lungu privind încasarea cheltuielilor de judecată,

or reclamantul nu a precizat cuantumul cheltuielilor de judecată suportate și nici nu a

prezentat nici un act confirmativ care ar demonstra că a suportat careva cheltuieli.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

verificând legalitatea deciziei, analizând materialul probator anexat la dosar,

circumstanțele cauzei, coroborate cu prevederile legale pertinente, reține că, decizia

instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural

și respectiv, nu poate fi menținută.

Potrivit prevederilor art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Din materialele dosarului rezultă că Valerian Lungu a activat în organele

afacerilor interne a Republicii Moldova, în cadrul Departamentului Trupelor de

Carabinieri, Orchestra Model a MAI în perioada 05 noiembrie 2002 – 06 decembrie

2016 (f.d. 5-12).

La 26 decembrie 2016 Valerian Lungu a depus cerere pe numele Vice-

ministrului al afacerilor interne, comandantul Trupelor de Carabinieri, general maior,

Ion Țurcan, solicitând achitarea drepturilor legate de deplasările peste hotarele țării,

în legătură cu faptul că nu i-au fost achitate integral pentru perioada anilor 2013–2016

(f.d. 28).

Prin răspunsul nr.1/2-L112/16 din 10 ianuarie 2017, Departamentul Trupelor de

Carabinieri al MAI, l-a informat pe Lungu Valerian că pentru satisfacerea cerințelor

din cererea din 26 decembrie 2016, este necesară prezentarea actelor justificative care

7

ar confirma participarea la evenimentele desfășurate în perioada anilor 2013–2016,

precum și creanțele pecuniare invocate (f.d. 31).

Conform cererii din 12 mai 2017, Lungu Valerian a solicitat de la

Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI prezentarea informației privind

deplasările sale în interes de serviciu efectuate în perioada 2013–2016, cu eliberarea

în acest sens a copiilor ordinelor de delegare și altor acte adoptate în acest sens; să

comunice plățile pentru diurne achitate pe parcursul activității cu specificarea

perioadei și sumei; să calculeze și să achite plățile pentru diurnele neachitate și

datorate pentru deplasările lui Valerian Lungu în interes de serviciu efectuate în

perioada 2013–2016 (f.d. 34-36).

Prin răspunsul nr.1/2-L17/17 din 23 mai 2017, Departamentul Trupelor de

Carabinieri al MAI, a comunicat lui Lungu Valerian că cerințele înaintate în petiția

nr. L17/17 din 16 mai 2017 corespund cu cele din cererea anterioară (nr. L112/16 din

26 decembrie 2016), iar reieșind din prevederile art. 20 al Legii cu privire la

petiționare nr. 190 din 19.07.1994, satisfacerea cererii este imposibilă (f.d. 63).

Reieșind din conținutul cererilor adresate de către Valerian Lungu față de

Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Trupelor de Carabinieri, cerințele din

cererea de chemare în judecată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel, contrar prevederilor art.

238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, nu a determinat circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, cât și legea aplicabilă soluționării cauzei, din

care considerent actul judecătoresc contestat nu poate fi menținut.

Astfel, art. 70 din Codul muncii prevede că, trimiterea salariatului în deplasare

în interes de serviciu poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile

calendaristice, în modul și în condițiile prevăzute la art.174–176. Această perioadă

poate fi prelungită pentru o perioadă de până la un an calendaristic numai cu acordul

scris al salariatului.

Articolul 174 alin. (1) din Codul muncii prevede că, prin deplasare în interes de

serviciu se înțelege delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziției, deciziei,

hotărârii) angajatorului, pe un anumit termen, pentru executarea obligațiilor de muncă

în afara locului de muncă permanent.

Conform art. 175 din Codul muncii, salariaților deplasați în interes de serviciu li

se garantează menținerea locului de muncă (a funcției) și a salariului mediu, precum

și compensarea cheltuielilor legate de deplasarea în interes de serviciu.

Conform art. 176 din Codul muncii, în cazul deplasării în interes de serviciu,

angajatorul este obligat să compenseze salariatului:

a) cheltuielile de călătorie tur-retur;

b) cheltuielile de cazare;

c) diurna;

d) alte cheltuieli ce țin de deplasare.

Modul și mărimea compensării cheltuielilor legate de deplasările în interes de

serviciu se aprobă de Guvern. Unitățile cu autonomie financiară pot stabili în

contractul colectiv de muncă mărimi sporite ale acestor compensații.

Conform art. 354 Codul muncii, se consideră litigii individuale de muncă

divergențele dintre salariat și angajator privind: a) încheierea contractului individual

de muncă; b) executarea, modificarea și suspendarea contractului individual de

8

muncă; c) încetarea și nulitatea, parțială sau totală, a contractului individual de muncă;

d) plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a

obligațiilor de către una din părțile contractului individual de muncă; e) rezultatele

concursului; f) anularea ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii) de angajare în

serviciu, emis conform art. 65 alin. (1); g) neeliberarea în termen a carnetului de

muncă, înscrierile incorecte efectuate în acesta; h) alte probleme ce decurg din

raporturile individuale de muncă.

În context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, constată că instanța de apel a denaturat raporturile juridice

relevante speței, or esența litigiului dat sunt drepturile salariale ale lui Valerian Lungu,

rezultate din raporturile de muncă, și anume plata diurnelor.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel urma să verifice esența pretențiilor

lui Valerian Lungu, înaintate la etapa de soluționare prealabilă a litigiului și respectiv

la depunerea acțiunii în cauză, prin prisma prevederilor legale indicate de către acesta.

și anume Codul muncii, însă cererea de chemare în judecată depusă de Valerian

Lungu eronat a fost examinată inclusiv și prin prisma Legii privind accesul la

informație nr. 982-XIV in 11.05.2000.

Instanța de recurs relevă că conform art. 4 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11.05.2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are

dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Conform art. 5 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11.05.2000, subiecți ai prezentei legi sînt furnizorul de informații și solicitantul

informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: a) autoritățile publice centrale

și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii

Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul,

administrația publică, autoritatea judecătorească; b) instituțiile publice centrale și

locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate

de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-

culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; c) persoanele fizice și juridice care,

în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sînt

abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează,

dispun de informații oficiale.

Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: a) orice cetățean al

Republicii Moldova; b) cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe

teritoriul Republicii Moldova; c) apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe

teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 6 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11.05.2000, în sensul prezentei legi, informații oficiale sînt considerate toate

informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost

elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane

oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

Astfel, instanța de recurs conchide că caracterul cererilor recurentului din 26

decembrie 2016 și 12 mai 2017 atribuie aceste cereri la categoria cererilor înaintate

în contextul soluționării litigiului individual de muncă, pentru examinarea cărora,

Codul muncii instituie procedura care reglementează aspectul respectiv, or solicitările

9

lui Valerian Lungu nu pot fi atribuite la capitolul informațiilor oficiale în sensul art.

6 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11.05.2000.

Conform răspunsului nr.1/2-L17/17 din 23 mai 2017, Departamentul Trupelor

de Carabinieri al MAI, a comunicat lui Lungu Valerian că cerințele înaintate în petiția

nr. L17/17 din 16 mai 2017 corespund cu cele din cererea anterioară (nr. L112/16 din

26 decembrie 2016), iar reieșind din prevederile art. 20 al Legii cu privire la

petiționare nr. 190 din 19.07.1994, satisfacerea cererii este imposibilă (f.d. 63).

Respectiv, instanța de recurs menționează că conform art. 3 alin. (1) din Legea

cu privire la petiționare nr. 190-XIII din 19.07.1994 (în vigoare la data depunerii

cererii), prezenta lege nu se extinde asupra modului de examinare a petițiilor, prevăzut

de legislația de procedură penală, de procedură civilă, de procedură de executare, cu

privire la contravențiile administrative, precum și de legislația muncii.

Astfel instanța de apel, urmează să țină cont și de acest aspect în cadrul

reexaminării cauzei.

Reieșind din circumstanțele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect

a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele prezentate în acest sens, nu a

stabilit caracterul raportului juridic dintre părți, cât și legea aplicabilă soluționării

cauzei, limitându-se doar la aspectele constatate de către prima instanță.

La caz, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului, reieșind din specificul acestuia, presupune prin

sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt și de drept, care,

este diferită de la caz la caz.

Totodată, instanța de apel urma să clarifice chestiunea privind calitatea părților

la proces, or în cererea de chemare în judecată Ministerul Afacerilor Interne este

indicat ca pârât, reclamantul formulând cerințe inclusiv și față de acesta, iar în ședința

de judecată din 02 septembrie 2019, după cercetarea materialelor cauzei, instanța de

judecată a pus în discuție posibilitatea atragerii în calitate de terț a Ministerului

Afacerilor Interne, ca entitate care duce evidența diurnelor, iar prin încheierea

protocolară din 02 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul

art. 205 din Codul administrativ, a fost atras în proces în calitate de terț Ministerul

Afacerilor Interne (f.d. 149). Astfel în vederea înlăturării divergențelor apărute

instanța de apel urmează să clarifice și acest aspect.

În situația în care instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare tuturor

circumstanțelor cauzei prin prisma materialului probator și a normelor de drept

materiale ale raportului juridic litigios, instanța de recurs conchide asupra

imposibilității de a se pronunța asupra fondului, motiv ce impune casarea deciziei

instanței de apel cu remiterea la rejudecare.

În baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs nu

poate adopta o soluție finală, întrucât lichidarea lacunelor depistate în cadrul

procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi

reexaminată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

10

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, iar

decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de către Valerian Lungu, reprezentat de avocatul

Sergiu Barbăneagră.

Se casează integral decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Valerian Lungu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Trupelor

de Carabinieri privind obligarea eliberării informației și achitarea diurnelor, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

11