2ra-1637/20 — constatarea faptului cu valoare juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului cu valoare juridică
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1637/20 — constatarea faptului cu valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1637/20
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (jud. C. Prisacari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)
ÎNCHEIERE
23 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Agenția Servicii Publice,
în cauza civilă, la cererea depusă de către Talifa Egovitina cu privire la
constatarea faptului cu valoare juridică,
împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de către Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea
din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul central,
constată:
La 24 octombrie 2019 Talifa Egovitina a depus cerere cu privire la constatarea
faptului cu valoare juridică.
În motivarea cererii petiționara a indicat că, s-a născut la 15 decembrie 1948
în s. Șiriuț, r-nul Edineț, având ca părinți, tatăl Timofei Gherman și mama Anastasia
Gherman, fapt care a fost înregistrat la Primăria s. Șiriuț, r-nul Edineț.
A menționat că, tatăl său Timofei Gherman s-a născut la 05 februarie 1924 în
s. Șirăuți, r-nul Briceni și a decedat la 10 iulie 2003, în or. Dubăsari, fapt confirmat
prin duplicatul certificatului de deces DC-IV 1759342, eliberat la 08 octombrie 2019
de către Serviciul stare civilă Dubăsari.
A susținut că, la 15 octombrie 2019 s-a adresat la Agenția Servicii Publice,
Serviciul Stare Civilă Briceni cu o cerere, prin care a solicitat eliberarea certificatului
de naștere al tatălui său, însă la 17 octombrie 2019 i-a fost refuzată eliberarea
certificatului de naștere în legătură cu lipsa acestuia.
A afirmat că, conform avizului privind constatarea lipsei actului de stare
civilă, eliberat de către Serviciul Stare Civilă Briceni, registrul pe anul 1924 nu s-a
păstrat și actul de naștere al lui Timofei Gherman, născut la 05 februarie 1924, în
s.Șirăuți, r-nul Briceni, nu a fost identificat.
A relevat că, constatarea faptului înregistrării nașterii lui Timofei Gherman
este necesară pentru a-și perfecta documentele pentru redobîndirea cetățeniei
1
române.
A solicitat constatarea faptului înregistrării nașterii lui Timofei Gherman,
născut la 05 februarie 1924 în s. Șirăuți, r-nul Briceni.
La 06 decembrie 2019 Talifa Egovitina a depus o cerere cu privire la
completarea temeiului acțiunii, în care a indicat că, conform datelor din Registrul de
conturi al gospodăriilor comitetului executiv al s. Slobodca-Șirăuți, r-nul Lipcani,
pentru anii 1947-1949 din contul personal al lui Andrei Vasile Gherman rezultă că,
în familia lui Andrei Vasile Gherman, născut în anul 1901 și Maria Andrei Gherman,
născută în anul 1902 s-au născut doi copii, feciorul Timofei, anul nașterii 1924 și
fiica Valentina, aul nașterii 1939.
A menționat că, prin livretul militar nr. 1658296, eliberat pe numele lui
Timofei Andreevici Gherman la 20 august 1964, la fel, se confirmă că, Timofei
Gherman s-a născut la 20 august 1924.
A solicitat constatarea faptului nașterii lui Timofei Gherman la 05 februarie
1924 în satul Șirăuți, raionul Briceni, de la părinții Andrei Vasile Gherman și Maria
Andrei Gherman.
Prin hotărârea din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul central,
cererea depusă de către Talifa Egovitina a fost admisă și a fost constatat faptul
nașterii lui Timofei Gherman la 05 februarie 1924, în satul Șirăuți, raionul Briceni,
Republica Moldova, de la părinții, tatăl – Andrei Gherman și mama – Maria
Gherman.
La 30 decembrie 2019 Agenția Servicii Publice a declarat apel nemotivat, iar
la 25 februarie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârea primei instanțe,
solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe în partea ce ține
de includerea lui Andrei Gherman în calitate de tată al lui Timofei Gherman,
excluzând din aceasta, fiind constatat faptul nașterii lui Timofei Gherman la 05
februarie 1924, în satul Șirăuți, mama fiind Maria Gherman.
Prin decizia din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de către Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea primei
instanțe.
Instanța de apel a reținut că, în temeiul art. 279 alin. (1) lit. a), 281 alin. (2)
lit.c) și 282 alin. (1) lit. a) și b) CPC și art. 3 alin. (1) și (2), 4 alin. (2), 20, 21 alin.(1)
și 30 alin. (1) din Legea nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă
raportate circumstanțelor cauzei, prima instanță a stabilit cu certitudine că, Timofei
Gherman s-a născut la 05 februarie 1924 în satul Șirăuți, raionul Briceni, Republica
Moldova, de la părinții: tatăl – Andrei Gherman și mama – Maria Gherman.
În aceeași ordine de idei, vizavi de cerința petiționarei cu privire la constatarea
faptului nașterii lui Timofei Gherman de la tatăl Andrei Gherman, instanța de apel a
conchis că, prima instanță justificat a reiterat faptul că, pe lîngă cele indicate în
extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor din satul Slobodca-Șirăuți, r-nul
Lipcani pentru anii 1947-1949 și, anume, capul familiei era Andrei Vasile Gherman
(anul nașterii 1901), soția Maria Andrei Gherman (anul nașterii 1902) și copiii
Timofei Gherman (anul nașterii 1924) și Valentina Gherman (anul nașterii 1939),
faptul dat este confirmat însuși prin actele de stare civilă, în care a fost fixat în mod
expres patronimicul lui Timofei Gherman și, anume, adeverința de naștere pe
2
numele petiționarei Talifa Egovitina, de unde rezultă expres
numele/prenumele/patronimicul tatălui său – Timofei Andrei Gherman (f. d. 7,
vizionată în original în ședința de judecată), certificatul de deces eliberat pe numele
lui Timofei Gherman, unde la rubrica patronimic este indicat Andrei (f. d. 8, vizionat
în original în ședința de judecată), precum și livretul militar eliberat pe numele lui
Timofei Gherman, unde la rubrica patronimic este indicat Andrei (f. d. 38, vizionat
în original în ședința de judecată). Or, în atare circumstanțe, prima instanță a
constatat cu justețe că, au fost prezentate probe pertinente și concludente, care
justifică pe deplin cerința petiționarei cu privire la constatarea faptului nașterii lui
Timofei Gherman de tatăl Andrei Gherman, neexistând careva dubii în privința
acestui fapt.
Astfel, instanța de apel a menționat că, nu pot fi reținute argumentele
apelantului indicate în cererea de apel, acestea fiind neîntemeiate, declarative și
neprobate prin careva probe pertinente și concludente, or, în conformitate cu art.118
alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă
drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
La 08 octombrie 2020 Agenția Servicii Publice a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de
apel și hotărâri primei instanțe în partea ce ține de includerea lui Andrei Gherman în
calitate de tată al lui Timofei Gherman, excluzând din aceasta, fiind constatat faptul
nașterii lui Timofei Gherman la 05 februarie 1924, în satul Șirăuți, mama fiind Maria
Gherman.
În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată
și ilegală, fiind emisă contrar împrejurărilor cauzei, ca urmare unei aprecieri
arbitrare a probelor de către instanța judecătorească și cu încălcarea și aplicarea
eronată a normelor de drept material.
A menționat că, înscrierea datelor despre părinți în actul de naștere a copilului
se efectuează în corespundere cu prevederile art. 23 din Legea nr. 100-XV din 26
aprilie 2001 privind actele de stare civilă.
A susținut că, este imperceptibilă constatarea instanței de judecată în lipsa
unui act de căsătorie, a unei declarații de stabilire a paternității sau a hotărârii
judecătorești privind stabilirea paternității – includerea lui Andrei Gherman ca fiind
tatăl lui Timofei Gherman.
A afirmat că, pentru a fi inclus în calitate de tată în actul de naștere urmează a
se dovedi că, copilul a rezultat din relațiile întreținute de presupusul tată și persoana
inclusă ca mamă în actul de naștere, fapt ce nu poate fi probat atâta timp cît nu a fost
prezentat un act de căsătorie, o declarație de stabilire a paternității sau o hotărâre
judecătorească privind constatarea faptului recunoașterii paternității.
A relevat că, în lipsa actelor ce ar dovedi faptul că, Timofei Gherman îl avea
ca tată pe Andrei Gherman, Agenția Servicii Publice este în imposibilitate legală de
a-l introduce în calitate de tată pe ultimul, la caz, fiind necesară constatarea faptului
nașterii lui Timofei Gherman, mama fiind Maria Gherman.
A notat că, instanțele judecătorești au făcut referire la extrasul din Registrul
de evidență a gospodăriilor, adeverința de naștere pe numele petiționarei Talifa
Egovitina, certificatul de deces pe numele lui Timofei Gherman și livretul militar pe
3
numele lui Timofei Gherman, dar nu au făcut referire la actul de căsătorie între
Andrei Gherman și Maria Gherman sau la o declarație privind stabilirea paternității.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa participanților la proces copia deciziei contestate la 12 august 2020, iar la 17
august 2020 recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a
acesteia (f. d. 99).
Astfel, recursul declarat la 08 octombrie 2020 este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
4
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Agenția Servicii Publice
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter
nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul
declarat de către Agenția Servicii Publice, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Agenția Servicii Publice ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Agenția Servicii Publice se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5