2ra-1597/20 — scutirea de plata pensiei de întretinere a fostului sot
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- scutirea de plata pensiei de întretinere a fostului sot
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1597/20 — scutirea de plata pensiei de întretinere a fostului sot (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1597/20
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. Gh. Purici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
Î N C H E I E R E
16 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Curtasov,
reprezentată de avocatul Daniela Moraru,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana
Curtasov împotriva lui Vasile Mîțu cu privire la scutirea de plata pensiei de
întreținere a fostului soț,
împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 22 octombrie 2019, Tatiana Curtasov a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vasile Mîțu cu privire la scutirea de plata pensiei de întreținere a
fostului soț.
În motivarea acțiunii s-a indicat că în baza hotărârii din 14 mai 2014 a
Judecătoriei Soroca s-a dispus încasarea de la Tatiana Curtasov în beneficiul lui
Vasile Mîțu a pensiei de întreținere în mărime de 1 950 de lei/lunar, începînd cu data
de 27 ianuarie 2014. Instanța de judecată a constatat că, Vasile Mîțu din data de 9 mai
2011 a încetat activitatea sa de muncă în baza art.85 alin.(2) Cod muncii (stabilirea
gradului de invaliditate) și în baza legitimației primește pensie de invaliditate de
gradul I în mărime de 940,93 de lei/lunar. Conform certificatului de dezabilitate și
capacitate de muncă seria CN numărul 050896, Vasile Mîțu, potrivit raportului
nr.1440 din 30 aprilie 2014 este încadrat în grad de dezabilitate accentuat cu
procentul păstrat al capacității de muncă–40%, certificat valabil pînă la următoarea
reexpertizare – 1 mai 2015.
Reclamanta a menționat că atunci, la momentul stabilirii sumei impunătoare de 1
950 de lei, care urma a fi încasată de la ea în folosul fostului soț, dânsa era angajată în
cîmpul muncii în calitate de director la Întreprinderea cu Capital Străin ,,SotexGrup”
Societate cu Răspundere Limitată în baza contractului individual de muncă și deținea
o funcție, care îi permitea achitarea acestei sume.
1
În opinia reclamantei suma de 1 950 de lei este o sumă peste limita prevăzută de
datele Biroului Național de Statistică pentru existența unui pensionar în mediu rural,
avînd în vedere că și dânsa se apropie de vîrsta de pensionare și îi este mai greu să
obțină un loc de muncă.
Tatiana Curtasov a explicat că din anul 2011 a divorțat de Vasile Mîțu și s-au
separat cu traiul. Pîrîtul a rămas să locuiască în gospodăria pe care foștii soți au
agonisit-o pe parcursul căsătoriei. Astfel, după desfacerea căsătoriei dânsa l-a lăsat pe
fostul soț să locuiască în imobilul, care are statut de proprietate comună în
devălmășie, fără a-l limita în careva condiții sau a cere partajarea lui.
Reclamanta a afirmat că a rămas fără serviciu și periodic este hărțuită de
executorii judecătorești pentru neachitarea pensiei de întreținere a fostului soț.
A susținut că pe parcursul unei perioade îndelungate de timp nu are posibilitatea
de a obține careva venituri și este întreținută de fiica sa, care la rîndul ei are un copil
minor la întreținere. De aceea, a opinat că pensia de întreținere se încasează în
beneficiul pârâtului numai în cazul când acesta nu are venit propriu suficient, iar soțul
care datorează întreținere are posibilitatea de a o plăti.
În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art.85, 105, 110 Cod
familiei, art.166, 167 Cod procedură civilă.
Tatiana Curtasov a solicitat scutirea de la plata pensiei de întreținere a fostului șoț
Vasile Mîțu, în mărime de 1 950 de lei, începînd cu data adresării în instanța de
judecată.
Prin hotărârea din 4 februarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Tatiana Curtasov.
Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat
de avocatul Daniela Moraru în interesele Tatianei Curtasov și s-a menținut hotărârea
din 4 februarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că de la momentul
pronunțării hotărîrii și pînă în prezent situația materială a lui Vasile Mîțu nu s-a
schimbat, fiind pensionar încadrat în grad de dizabilitate, iar Tatiana Curtasov nu a
prezentat nici o probă pertinentă și concludentă ce ar demonstra contrariul, precum și
nu a prezentat probe în susținerea poziției sale că starea ei materială sau familială s-a
schimbat într-atât, încât au generat temeiuri de scutirea în continuare de la plata
pensiei de întreținere a fostului soț.
Instanțele inferioare au notat că Tatiana Curtasov nu a demonstrat că nu este
angajată în serviciu, că este șomer, înregistrată la Agenția națională pentru ocuparea
forței de muncă; nu a demonstrat nici faptul că se află la întreținerea fiicei, care, din
declarațiile intimatului, locuiește în Germania.
La data de 14 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Tatiana
Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru a declarat recurs împotriva
deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei
noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră decizia instanței de apel ca
fiind nemotivată, concluziile fiind expus expuse într-o formă evazivă, incertă,
neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor
2
formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator precum și cu normele de
drept ce reglementează acest aspect. Or, analiza pe care o fac judecătorii în legătură
cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite
soluții, trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de
convingere.
A menționat că instanța de apel la general s-a expus asupra faptului că apelanta
nu a prezentat probe referitor la schimbarea situației materiale, însă la materialele
dosarului există confirmare că aceasta nu are venituri.
A afirmat că instanța de apel nu a dat apreciere precum că în ședința de judecată
Vasile Mîțu a declarat că nu dorește pensie de la fosta soție. La fel, nu a dat apreciere
argumentului că pe lângă pensia de 3 500 de lei, intimatul este consilier local și
primește indemnizații pentru ședința în Consiliul local Zastînca raionul Soroca.
A opinat că pensia de întreținere se încasează în beneficiul intimatului numai în
cazul când acesta nu are un venit propriu suficient, iar soțul care datorează
întreținerea are posibilitatea de a o plăti.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 432,
434, 437, 445 Cod de procedură civilă.
Prin referința depusă la data de 9 noiembrie 2020 Vasile Mîțu a solicitat ca
recursul declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru
să fie respins ca neîntemeiat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în
adresa participanților la proces la 18 iulie 2020 (f.d.94), însă careva date ce ar
confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc.
Prin urmare, recursul din 14 septembrie 2020, este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată
de avocatul Daniela Moraru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
3
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tatiana Curtasov,
reprezentată de avocatul Daniela Moraru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din
recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.
26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru urmează a fi
considerat ca inadmisibil.
4
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată
de avocatul Daniela Moraru.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
5