2ra-1597/20 — scutirea de plata pensiei de întretinere a fostului sot
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- scutirea de plata pensiei de întretinere a fostului sot
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1597/20 — scutirea de plata pensiei de întretinere a fostului sot (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1597/20 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. Gh. Purici) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) Î N C H E I E R E 16 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Curtasov împotriva lui Vasile Mîțu cu privire la scutirea de plata pensiei de întreținere a fostului soț, împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 22 octombrie 2019, Tatiana Curtasov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Mîțu cu privire la scutirea de plata pensiei de întreținere a fostului soț.
În motivarea acțiunii s-a indicat că în baza hotărârii din 14 mai 2014 a Judecătoriei Soroca s-a dispus încasarea de la Tatiana Curtasov în beneficiul lui Vasile Mîțu a pensiei de întreținere în mărime de 1 950 de lei/lunar, începînd cu data de 27 ianuarie 2014. Instanța de judecată a constatat că, Vasile Mîțu din data de 9 mai 2011 a încetat activitatea sa de muncă în baza art.85 alin.(2) Cod muncii (stabilirea gradului de invaliditate) și în baza legitimației primește pensie de invaliditate de gradul I în mărime de 940,93 de lei/lunar.
Conform certificatului de dezabilitate și capacitate de muncă seria CN numărul 050896, Vasile Mîțu, potrivit raportului nr.1440 din 30 aprilie 2014 este încadrat în grad de dezabilitate accentuat cu procentul păstrat al capacității de muncă–40%, certificat valabil pînă la următoarea reexpertizare – 1 mai 2015. Reclamanta a menționat că atunci, la momentul stabilirii sumei impunătoare de 1 950 de lei, care urma a fi încasată de la ea în folosul fostului soț, dânsa era angajată în cîmpul muncii în calitate de director la Întreprinderea cu Capital Străin ,,SotexGrup” Societate cu Răspundere Limitată în baza contractului individual de muncă și deținea o funcție, care îi permitea achitarea acestei sume.
1 În opinia reclamantei suma de 1 950 de lei este o sumă peste limita prevăzută de datele Biroului Național de Statistică pentru existența unui pensionar în mediu rural, avînd în vedere că și dânsa se apropie de vîrsta de pensionare și îi este mai greu să obțină un loc de muncă. Tatiana Curtasov a explicat că din anul 2011 a divorțat de Vasile Mîțu și s-au separat cu traiul. Pîrîtul a rămas să locuiască în gospodăria pe care foștii soți au agonisit-o pe parcursul căsătoriei. Astfel, după desfacerea căsătoriei dânsa l-a lăsat pe fostul soț să locuiască în imobilul, care are statut de proprietate comună în devălmășie, fără a-l limita în careva condiții sau a cere partajarea lui. Reclamanta a afirmat că a rămas fără serviciu și periodic este hărțuită de executorii judecătorești pentru neachitarea pensiei de întreținere a fostului soț.
A susținut că pe parcursul unei perioade îndelungate de timp nu are posibilitatea de a obține careva venituri și este întreținută de fiica sa, care la rîndul ei are un copil minor la întreținere. De aceea, a opinat că pensia de întreținere se încasează în beneficiul pârâtului numai în cazul când acesta nu are venit propriu suficient, iar soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o plăti. În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art.85, 105, 110 Cod familiei, art.166, 167 Cod procedură civilă. Tatiana Curtasov a solicitat scutirea de la plata pensiei de întreținere a fostului șoț Vasile Mîțu, în mărime de 1 950 de lei, începînd cu data adresării în instanța de judecată.
Prin hotărârea din 4 februarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Tatiana Curtasov. Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de avocatul Daniela Moraru în interesele Tatianei Curtasov și s-a menținut hotărârea din 4 februarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că de la momentul pronunțării hotărîrii și pînă în prezent situația materială a lui Vasile Mîțu nu s-a schimbat, fiind pensionar încadrat în grad de dizabilitate, iar Tatiana Curtasov nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă ce ar demonstra contrariul, precum și nu a prezentat probe în susținerea poziției sale că starea ei materială sau familială s-a schimbat într-atât, încât au generat temeiuri de scutirea în continuare de la plata pensiei de întreținere a fostului soț.
Instanțele inferioare au notat că Tatiana Curtasov nu a demonstrat că nu este angajată în serviciu, că este șomer, înregistrată la Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă; nu a demonstrat nici faptul că se află la întreținerea fiicei, care, din declarațiile intimatului, locuiește în Germania. La data de 14 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru a declarat recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră decizia instanței de apel ca fiind nemotivată, concluziile fiind expus expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor 2 formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator precum și cu normele de drept ce reglementează acest aspect. Or, analiza pe care o fac judecătorii în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții, trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere. A menționat că instanța de apel la general s-a expus asupra faptului că apelanta nu a prezentat probe referitor la schimbarea situației materiale, însă la materialele dosarului există confirmare că aceasta nu are venituri.
A afirmat că instanța de apel nu a dat apreciere precum că în ședința de judecată Vasile Mîțu a declarat că nu dorește pensie de la fosta soție. La fel, nu a dat apreciere argumentului că pe lângă pensia de 3 500 de lei, intimatul este consilier local și primește indemnizații pentru ședința în Consiliul local Zastînca raionul Soroca. A opinat că pensia de întreținere se încasează în beneficiul intimatului numai în cazul când acesta nu are un venit propriu suficient, iar soțul care datorează întreținerea are posibilitatea de a o plăti. În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 432, 434, 437, 445 Cod de procedură civilă. Prin referința depusă la data de 9 noiembrie 2020 Vasile Mîțu a solicitat ca recursul declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru să fie respins ca neîntemeiat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 18 iulie 2020 (f.d.94), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc. Prin urmare, recursul din 14 septembrie 2020, este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru urmează a fi considerat ca inadmisibil.
4 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Tatiana Curtasov, reprezentată de avocatul Daniela Moraru. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.