2ra-1370/20 — Nulitatea contractului cu readucerea părtilor în pozitia initială

Dosarul nr. 2ra-1370/20

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (jud. R.Popescu-Balta)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I.Secrieru, V.Mihaila, I.Cotruță)

Î N C H E I E R E

9 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurii Calmîc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria

Chitoroagă împotriva lui Iurii Calmîc, intervenient accesoriu Sergiu Ciolac cu privire

la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 septembrie 2017, Maria Chitoroagă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iurii Calmîc, intervenient accesoriu Sergiu Ciolac cu privire la

constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că Iurii Calmîc Iurii, fiind posesorul automobilului

de marca Jeep Grand Cherokee 3.1 TD, cu numărul de înmatriculare JC9844PB, i-a

propus spre vânzare automobilul susținând despre întocmirea procurii din numele

proprietarului bunului Cunev Cuncev, cetățean de naționalitate bulgară și conform

căreia va fi înzestrată cu dreptul de folosință, posesie și administrare a bunului.

Întrucât prețul autoturismului era avantajos iar Iurii Calmîc susținea că tranzacția

este legală, a acceptat oferta de a procura automobilul la prețul de 1 350 de euro și

38 000 de lei.

Astfel, a transmis lui Iurii Calmîc suma de 1 350 de euro și suma de 38 000 de lei,

a primind procura potrivit căreia a fost înzestrată cu dreptul de folosință, posesie și

administrare a bunului.

Ulterior, adresându-se organelor competente în vederea înregistrării

automobilului pe numele său, a aflat că procura primită conține semne de falsificare.

Din acest motiv a solicitat repunerea părților în poziția inițială, la care Iurii Calmîc

a negat atribuția sa în falsificarea procurii, totodată semnând o recipisă potrivit căreia

a confirmat primirea mijloacelor bănești.

Adresându-se la poliție, a fost pornită urmărirea penală faptul falsificării procurii,

recunoscându-l pe Iurii Calmîc în calitate de bănuit, motiv pentru care consideră că

1

prin acțiunile sale, acesta este obligat să-i restituie suma de 1 350 de euro și 38 000 de

lei.

A menționat că somația expediată în adresa lui Iurii Calmîc cu privire la restituirea

sumei de 1 350 euro și 38 000 de lei, a fost lăsată fără examinare

A considerat că deoarece Iurii Calmîc a vândut automobilul fără a fi împuternicit

de către proprietarul automobilului, motiv din care urmează a fi constatată nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare din 17 mai 2015.

A solicitat Maria Chitoroagă prin cererea inițială și cererea de concretizare a

pretențiilor admiterea acțiunii, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-

cumpărare a automobilului din 17 mai 2015, repunerea părților în poziția inițială,

încasarea de la Iurii Calmîc în beneficiul său a sumei de 1 350 de euro și 38 000 de lei

achitate pentru procurarea automobilului, taxa de stat în mărime de 2 007 lei, 140 de

lei taxa pentru eliberarea certificatului, 250 de lei pentru traducere, 11,50 de lei

cheltuieli poștale și 4 400 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Maria Chitoroagă, casată hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii

Noi cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin hotărârea din 6 iunie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, acțiunea a fost admisă,

s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de

model Grand Cherokee, număr de înmatriculare CC9844PB, din 17 mai 2017 încheiat

între Maria Chitoroagă și Iurii Calmîc și s-au repus părțile în poziția anterioară de până

la încheierea contractului; s-a restituit de către Maria Chitoroagă lui Iurii Calmîc

automobilul de model Grand Cherokee, număr de înmatriculare CC9844PB; s-a

restituit de către Iurii Calmîc către Maria Chitoroagă suma de 1 350 de euro și 38 000

de lei achitate pentru procurarea automobilului; s-a încasat de la Iurii Calmîc în

beneficiul Mariei Chitoroagă cheltuielile de judecată în sumă de 6 808 lei.

Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Iurii Calmîc și s-a menținut hotărârea din 6 iunie 2019 a Judecătoriei Anenii

Noi.

În favoarea acestei soluții instanțele ierarhic inferioare au reținut că potrivit

procurii eliberată de Anton Cuncev Cuncev, împuternicit de Vasile Codreanu la data

de 5 iunie 2015 pe numele lui Calmîc Liviu, precum că dispune de toate drepturile

asupra automobilului litigant (în limba bulgară), pe când în materialele dosarului

lipsește careva împuterniciri din partea acestuia pe numele lui Iurii Calmîc, precum că

acesta se bucură de dreptul de a vinde automobilul respectiv (f.d.100).

Iurii Calmîc nu a probat în nici într-un mod dreptul său de proprietate asupra

acestui bun, or documentul prezentat în copie, fără data întocmirii, denumirii

documentului, datele de anchetă a părților care l-au întocmit, nu poate servi drept temei

de a fi recunoscut proprietarul automobilului litigant.

Iar, prin răspunsul Centrului Cooperare Polițienească Internațională din 29 august

2017, procura din 5 august 2014 eliberată de către Anton Cuncev Cuncev, împuternicit

de Vasile Codreanu pe numele Chitoroagă Maria, nu este veridică (f.d.132).

La 29 iulie 2020, Iurii Calmîc a declarat recurs împotriva deciziei din 19 mai 2020

a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea cererii de recurs au indicat că suma de bani pentru automobil a fost

transmisă lui Sergiu Ciolac, care s-a prezentat drept proprietar cu drepturi de înstrăinare

și urma a fi atras în proces în calitate de pârât, dar nu de intervenient accesoriu.

2

Instanțele de judecată nu au reținut aceste argumente și nu au dispus încasarea

sumei de bani de la Sergiu Ciolac. Automobilul nu i-a aparținut niciodată, iar acesta a

fost transmis cu acordul lui Sergiu Ciolac, care și avea procură și cunoștea proprietarul

automobilului.

A solicitat Iurii Calmîc admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel cu remiterea cauzei la rejudecare.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 2 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă de Maria Chitoroagă, a solicitat de a considera ca inadmisibil

recursul declarat de Iurii Calmîc, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Iurii Calmîc în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2020, care a fost

expediată prin intermediul oficiului poștal în adresa participanților la proces la data de

29 mai 2020.

Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată la data de 29 iulie 2020

de către Iurii Calmîc în interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Iurii Calmîc, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de către Iurii Calmîc în

cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437

alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Iurii Calmîc nu pot duce la admisibilitatea recursului,

ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei,

în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe care

se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu

soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs declarată de către Iurii Calmîc.

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991,

4

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat de

Iurii Calmîc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iurii Calmîc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5