3ra-1016/20 — contestarea actului administrativ

3ra-1016/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1016/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun

DECIZIE

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Nicolae Munteanu împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, persoană terță Centrul Național Anticorupție cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ privind

recalcularea cuantumului pensiei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

s-a admis acțiunea depusă de Nicolae Munteanu,

constată:

La 18 martie 2019, Nicolae Munteanu, reprezentat de avocatul Inga Roșca, a

depus cerere de chemare în judecată, concretizată prin cererea din 24 mai 2019,

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță Centrul Național

Anticorupție cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii

actului administrativ privind recalcularea cuantumului pensiei și repararea

prejudiciului moral (f.d. 44-51).

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, Nicolae Munteanu

a activat în cadrul Serviciului evidenței speciale și căutarea persoanelor din

cadrul Direcției generale combaterea corupției a Centrului Național Anticorupție.

Prin Certificatul-decizie medical nr. 346 al Comisiei medical-centrale a SM

al MAI la 26 noiembrie 2018 s-a stabilit că Nicolae Munteanu este „xxxx”.

Prin ordinul CNA nr. 435 din 29 noiembrie 2018 s-a eliberat din serviciul

Centrului Național Anticorupție locotenentul-colonel Nicolae Munteanu, în

temeiul art. 34 alin. (2) lit. g) – în cazul incapacității de îndeplinire a atribuțiilor

constatate prin examenul medical de specialitate.

Astfel, la 06 decembrie 2018, Nicolae Munteanu s-a adresat Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani cu cerere, prin care a solicitat stabilirea

1

dreptului la pensie pentru vechime în muncă în temeiul prevederilor art. 13 lit. b)

din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani

nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019 s-a refuzat în stabilirea pensiei lui

Nicolae Munteanu pentru vechime în muncă, din motiv că acesta nu întrunește, în

corespundere cu prevederile art. 13 lit. b) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

un stagiu de cotizare de minim 25 de ani, confirmând doar 20 de ani 4 luni 6 zile.

În această ordine de idei, la 31 ianuarie 2019, Nicolae Munteanu s-a adresat

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat

anularea deciziei CTAS nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019.

Prin răspunsul din 18 februarie 2019, recepționat la 24 februarie 2019, Casa

Națională de Asigurări Sociale a respins pretențiile lui Nicolae Munteanu

împotriva deciziei CTAS nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019.

În acest sens, reprezentantul reclamantului a notat că la calcularea vechimii

în muncă a lui Nicolae Munteanu nu s-a luat în calcul perioada de studii la zi

efectuate până la 1999, ceea ce constituie 4 ani 10 luni 23 de zile.

De asemenea, nu a fost calculată și perioada de 2 ani 22 zile de activitate în

cadrul ÎI „Munteanu Igor” în funcția de contabil-șef. Or, Casa Națională de

Asigurări Sociale din perioada de activitate în cadrul ÎI „Munteanu Igor” a

acceptat doar anul 1998, din motiv că pentru perioada anilor 1996, 1997, 1999 nu

este reflectată achitarea contribuțiilor individuale.

La fel, din calculul vechimii în muncă neîntemeiat au fost excluse 12 zile din

luna iulie 2004, din motiv că nu sunt achitări de contribuții individuale pentru

perioada 02 iulie 2002 – 12 iulie 2004, or, în această perioadă reclamantul a

deținut funcția de controlor revizor CNA.

Reclamantul Nicolae Munteanu a solicitat prin cererea de chemare în

judecată concretizată anularea ca fiind ilegale deciziile Casei Naționale de

Asigurări Sociale, oficiul Buiucani nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019,

nr. 93/2019/33049 din 19 martie 2019; actului administrativ individual

defavorabil materializat prin scrisoarea nr. M-272/19 din 18 februarie 2019, emis

de Casa Națională de Asigurări Sociale; obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să emită o decizie, prin care se va admite cererea depusă de către Nicolae

Munteanu la 06 decembrie 2018 cu stabilirea pensiei pentru vechime în muncă în

temeiul prevederilor art. 13 lit. b) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993; încasarea

sumei de 50 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de Nicolae Munteanu.

S-au anulat deciziile Casei Naționale de Asigurări Sociale, oficiul Buiucani

nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019, nr. 93/2019/33049 din 19 martie 2019 și

actul administrativ individual defavorabil materializat prin scrisoarea nr. M-

272/19 din 18 februarie 2019, emis de Casa Națională de Asigurări Sociale.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită o decizie nouă, prin

care se va dispune admiterea cererii înaintate de către Nicolae Munteanu la 06

decembrie 2018 cu stabilirea pensiei pentru vechime în muncă în temeiul

prevederilor art. 13 lit. b) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

2

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Nicolae Munteanu cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în sumă de

5 000 de lei.

În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate (f.d. 124, 126-133 recto-

verso).

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 20

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 179, 180-191).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut, din

materialele cauzei, că reclamantul Nicolae Munteanu are un stagiu combinat atât

civil de 15 ani 11 luni și 11 zile, cât și stagiu în serviciu militar de 14 ani 4 luni

16 zile.

Astfel, instanțele inferioare au conchis că reclamantul are dreptul de a obține

stabilirea pensiei în temeiul prevederilor art. 13 lit. b) din Legea nr. 1544 din 23

iunie 1993, or, ultimul a realizat, în fapt, o vechime în muncă de 30 de ani 3 luni

27 zile, dintre care 14 ani 04 luni și 16 zile în serviciu militar.

Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a conchis

că reclamantul nu a demonstrat faptul cauzării reale a prejudiciului moral

(suferințelor fizice sau psihice suportate), nu a prezentat nicio probă, niciun

înscris justificativ sau o explicație cu privire la temeiul suferințelor psihice,

fizice, felul în care s-au manifestat acestea, durata și intensitatea acestora, sau alte

circumstanțe importante pentru aprecierea justă și echitabilă a prejudiciului moral

cauzat.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la

proces la 10 august 2020 (f.d. 192).

La 05 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la

Curtea de Apel Chișinău, în termenul legal, recurs motivat împotriva deciziei din

08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 194-200).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurile de fapt și

de drept ale speței, suplimentar fiind invocat că instanțele inferioare nu au ținut

cont de faptul că în sistemul de evidență nu sunt reflectate sumele pentru perioada

de activitate a intimatului în anii 1996, 1997, 1999 la ÎI „Munteanu Igor”. Prin

urmare, solicitarea reclamatului de a include această perioadă în calculul stagiului

de cotizare nu are acoperire juridică.

La fel, recurenta a considerat neîntemeiate concluziile instanțelor inferioare

precum că potrivit prevederilor Regulamentului privind modalitatea de calculare

a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea

pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 mai 2017, în stagiul

de cotizare se include și perioada de studii în instituțiile de învățământ universitar

superior de zi, realizate până la 01 ianuarie 1999.

Or, Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 mai 2017 a fost aprobată în baza

Legii nr. 156/1998, iar intimatul și-a întemeiat cererea privind stabilirea pensiei

în baza Legii 1544/1993. Respectiv, la calcularea vechimii în muncă s-a luat și

perioada studiilor la Academia de Studii Economice din Republica Moldova,

conform pct. 7 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Succesiv, recurenta a opinat că instanțele inferioare eronat au conchis

necesitatea includerii activității de controlor-revizor conform prevederilor pct. 8

lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, și anume doi ani de

3

vechime în muncă în autoritățile publice, în activitatea financiară, economică, de

contabilitate și juridică pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de

serviciu-colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.

În acest sens legiuitorul a prevăzut înlesniri pentru doi ani de vechime în

muncă civilă pentru un an de vechime în serviciu militar. Această normă este

aplicabilă în cazul în care persoana nu confirmă stagiul special în serviciu (12 ani

6 luni).

Respectiv, în speță, urmează a fi calculat 2 ani 10 zile în funcția de

controlor-revizor, pentru 1 an 5 zile în serviciu special. Mai mult decât atât,

conform certificatului eliberat de CNA nr. 30 din 29 noiembrie 2018 această

perioadă este calculată 1:1.

Finalmente, recurenta a opinat că instanțele inferioare neîntemeiat au dispus

compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 5 000 de lei, or,

dosarul în cauză nu are o complexitate sporită, nu au fost necesare aptitudini

speciale pentru a acorda asistență (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea

profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor

procedee de comunicare cu clienți specifici etc.) și cu atât mai mult că munca

avocatului în cauza respectivă nu l-a limitat de a lucra în alte dosare.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat prin cererea de

recurs admiterea recursului, casarea deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și emiterea unei decizii noi.

La 22 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului

Nicolae Munteanu și terțului Centrul Național Anticorupție pentru notificare

copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu explicarea

dreptului de a depune referințe. Deși, conform avizului de recepție a

corespondenței DS8000056950AS recursul a fost notificat terțului Centrul

Național Anticorupție, acesta nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune

referință asupra motivelor recursului (f.d. 204, 206).

Prin referința depusă la 20 octombrie 2020, prin intermediul poștei

electronice, intimatul Nicolae Munteanu, reprezentat de avocatul Inga Roșca, a

solicitat respingerea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

menținerea deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 146-147).

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a

declarat admisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre

examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din

dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că instanța de apel nu a cercetat pe

deplin starea de fapt în baza tuturor probelor anexate la materialele cauzei, fapt ce

a determinat aprecierea greșită a suportului probator și adoptarea unei hotărâri

neîntemeiate, din următoarele motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

4

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție

finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit articolului 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată

este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Din materialele și lucrările cauzei Colegiul atestă că, prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019

s-a refuzat în stabilirea pensiei lui Nicolae Munteanu pentru vechime în muncă,

din motiv că acesta nu întrunește condițiile prevăzute la art. 13 lit. b) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993, și anume un stagiu de cotizare de minim 25 de ani,

deoarece a confirmat doar 20 de ani 4 luni 6 zile.

Prin răspunsul din 18 februarie 2019, recepționat la 24 februarie 2019, Casa

Națională de Asigurări Sociale a respins pretențiile lui Nicolae Munteanu

împotriva deciziei CTAS nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019.

Astfel, din temeiurile formulate în cererea de chemare în judecată și

pretențiile înaintate prin aceasta, Colegiul constată că obiectul material al

prezentei acțiuni de contencios administrativ îl constituie examinarea legalității

deciziilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, oficiul Buiucani

nr. 93/2018/72543 din 10 ianuarie 2019 și nr. 93/2019/33049 din 19 martie 2019,

scrisorii Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-272/19 din 18 februarie 2019

și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească lui Nicolae

Munteanu pensie pentru vechime în muncă în temeiul prevederilor art. 13 lit. b)

din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani, prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a admis parțial acțiunea

depusă de Nicolae Munteanu (f.d. 124, 126-133 recto-verso).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a respins apelul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 179, 180-191).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța inferioară nu a cercetat pe deplin

starea de fapt, a apreciat arbitrar și echivoc probele anexate la materialele cauzei,

circumstanță din care se deduce că a judecat formal cauza și a adoptat o hotărâre

neîntemeiată.

5

La capitolul dat instanța de recurs învederează că, prin prisma caracterului

devolutiv al apelului și respectând principiile dreptului administrativ și dreptului

procesual civil, Curții de Apel Chișinău îi revenea o deosebită obligație de a

exercita controlul judiciar complet, în fapt și în drept, manifestat prin verificarea

corectitudinii soluției pronunțate de prima instanță, precum și să efectueze o nouă

judecare în fond a cauzei. În acest sens, instanța de apel trebuia ab initio să

determine obiectele materiale ale acțiunii, temeiurile apariției litigiului, să

stabilească obiectul probațiunii și reieșind din acestea să identifice cadrul legal

pertinent și aplicabil speței.

Din cererea de chemare în judecată și pretențiile formulate de reclamant

rezultă cert că obiectul probațiunii prezentei speței îl constituie verificarea

faptului dacă la situația din 06 decembrie 2018 Nicolae Munteanu întrunea

condițiile de a dobândi dreptul la pensie pentru vechime în serviciu, stabilite la

art. 13 lit. b) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, și anume dacă în ziua

eliberării din serviciu avea o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani

calendaristici, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu

în organele afacerilor interne.

Așadar, instanța de apel trebuia să verifice în baza suportului probator legal

administrat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată în privința

perioadelor, care nu au fost luate în calcul ca vechime în muncă a lui Nicolae

Munteanu.

Respectiv, un aspect important pentru justa soluționare a prezentului litigiu

este cercetarea faptului dacă perioada de activitate a lui Nicolae Munteanu în

cadrul ÎI „Munteanu Igor” și perioada studiilor urmează a fi luată în calcul la

stabilirea vechimii în muncă a acestuia.

La capitolul dat, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia

instanței de apel de a lua în calcul perioada anilor 1996, 1997, 1999 la stabilirea

vechimii în muncă a lui Nicolae Munteanu, din motiv că în aceasta perioada

intimatul a deținut funcția de contabil șef în cadrul ÎI „Munteanu Igor”. Dealtfel,

instanța de apel prematur a constatat că neincluderea acestei perioade în calculul

vechimii în muncă, din motivul nereflectării achitării contribuțiilor individuale,

contravine prevederilor Legii nr. 111 din 27 aprilie 2007”.

Or, pentru a trage așa concluzii, instanța de apel trebuia inițial să stabilească

dacă în perioada anilor 1996, 1997 și 1999 Nicolae Munteanu într-adevăr a avut

raporturi de muncă cu ÎI „Munteanu Igor”.

În acest sens sunt relevante prevederile Regulamentului privind modalitatea

de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmarea stagiului de cotizare pentru

stabilirea pensiilor, aprobat Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017

(anexa nr. 1).

Conform pct. 68 din Regulamentul nominalizat, stagiul de cotizare se

confirmă în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu, studii sau

alte activități care se includ în stagiul de cotizare ori a documentelor eliberate de

organizațiile ierarhic superioare, precum și de instituțiile de arhivă.

În corespundere cu pct. 69 din Regulament, stagiul de cotizare realizat până

la introducerea evidenței individuale de asigurări sociale (până la 1 ianuarie

1999) se confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente eliberate în

modul stabilit.

6

Punctul 70 din Regulament stipulează că actul de bază care confirmă stagiul

de cotizare, conform pct. 69 alineatul întâi, este carnetul de muncă. În lipsa

carnetului de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include înscrieri

incorecte și imprecise sau lipsesc înscrisurile respective despre anumite perioade

de activitate, pentru confirmarea stagiului se iau în considerare adeverințele,

extrasele din ordine, contul personal al angajatului în care se reflectă salariul

calculat lunar, schema de încadrare și alte documente ce conțin informații

referitoare la perioada de muncă.

Implicit condițiilor speței, instanța de recurs atestă că instanța de apel a

stabilit vechimea în muncă a lui Nicolae Munteanu pentru perioada anilor 1996,

1997 și 1999 în baza copiei extrasului din carnetul de muncă seria XXX (f.d. 37).

Cercetând copia extrasului de pe carnetul de muncă, Colegiul constată că

acesta include înscrieri incorecte, imprecise și lipsesc înscrieri referitor la temeiul

presupuselor raporturi de muncă.

Sub acest aspect este relevant că, carnetul de muncă nu este completat la

rubrica temeiul înscrierii (documentul, numărul și data emiterii acestuia).

Respectiv, prin prisma pct. 70 din Regulamentul nominalizat supra, copia

extrasului din carnetul de muncă seria XXX nu constituie o probă concludentă,

care ar confirma existența raporturilor de muncă ale lui Nicolae Munteanu și ÎI

„Munteanu Igor” în perioada anilor 1996, 1997 și 1999.

Așadar, în corespundere cu normele legale precitate, presupusa perioadă de

muncă a lui Nicolae Munteanu în funcția de contabil șef la ÎI „Munteanu Igor”

urma a fi stabilită în coroborare cu alte mijloace de probă pertinente și

concludente, și anume adeverințe, extrase din ordine, contul personal al

angajatului în care se reflectă salariul calculat lunar, informație eliberată de

organul fiscal prin care s-ar confirma achitarea impozitului pe venit calculat din

salariul primit de Nicolae Munteanu de la ÎI „Munteanu Igor”, schema de

încadrare și/sau alte documente ce conțin informații referitoare la perioada de

muncă.

Însă, analizând memoriul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că

aceasta nu a cercetat această stare de fapt, limitându-se la simpla concluzie că

neachitarea de către Nicolae Munteanu a cotizației sociale pentru anii 1996, 1997

și 1999 cade sub incidența Legii nr. 111 din 27 aprilie 2007.

Cu titlu subsecvent, instanța de recurs constată înscrieri incorecte în carnetul

de muncă seria XXX, care trezesc o incertitudine și împiedică la stabilirea stării

de fapt a speței.

Așa, conform informațiilor conținute în copia de pe extrasul carnetului de

muncă seria XXX, presupusele raporturi de muncă între Nicolae Munteanu și

ÎI „Munteanu Igor” ar fi luat naștere la 20 martie 1996.

Totodată, din conținutul certificatului de la fila dosarului 35, Colegiul atestă

că ÎI „Munteanu Igor”, cu care se presupune că intimatul ar fi avut raporturi de

muncă, la înregistrare i-a fost atribuit codul fiscal 5333013.

Verificând informațiile cu caracter public deținute de către Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, se constată că ÎI „Munteanu Igor”, codul fiscal

5333013, a fost înregistrată la 30 octombrie 1997, adică peste 1 an și 7 luni după

presupusa angajare a lui Nicolae Munteanu.

7

În acest sens articolul 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi

nr. 845 din 03 ianuarie 1992 stipulează la alin. (4) că întreprinderea devine

subiect de drept din momentul înregistrării de stat.

Astfel, iese în evidență o discrepanță între temeiurile de fapt invocate de

Nicolae Munteanu în argumentarea acțiunii, suportul probator administrat și

anexat la materialele cauzei și cercetat de către instanța de apel, precum și

informația publică deținută de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

În atare circumstanțe, Colegiul consideră că instanța de apel nu a depus toate

eforturile și nu a făcut uz de toate mijloacele posibile de a avea un rol activ

pentru cercetarea integrală a stării de fapt a speței. Or, în baza înscrisurilor

administrate ca probe la materialele dosarului nu poate fi stabilit indubitabil

faptul că Nicolae Munteanu putea avea careva raporturi de muncă cu

ÎI „Munteanu Igor” începând cu 20 martie 1996, din moment ce presupusul

angajator a fost înregistrat abia la 30 octombrie 1997.

Toate aceste fapte circumscrise profilează netemeinicia concluziei instanței

de apel că perioada anilor 1996, 1997 și 1999 urmează a fi inclusă în vechimea de

muncă a lui Nicolae Munteanu, deoarece a deținut funcția de contabil șef în

cadrul ÎI „Munteanu Igor”.

Succesiv, Colegiul consideră că instanța de apel a cercetat superficial și

starea de fapt în privința perioadei studiilor lui Nicolae Munteanu, presupuse

între 04 august 1989 – 27 iunie 1994 și perioada deținerii funcției de controlor

revizor în cadrul Direcției generale finanțare a Primăriei mun. Chișinău.

La aspectul dat este relevant că instanța de apel a menționat că

circumstanțele privind perioada studiilor și deținerii funcției de controlor revizor

în cadrul Direcției generale finanțare a Primăriei mun. Chișinău sunt constatate în

baza copiei carnetului de muncă seria XXX, făcând trimitere la fila dosarului 10.

De facto, la fila dosarului 10 se află certificatul nr. 30 din 29 noiembrie 2019

„privind stagiul de muncă general la pensie pentru vechime în muncă ținând cont

de stagiul de muncă” eliberat de Centrul Național Anticorupție, dar nu copia

carnetului de muncă seria XXX.

În realitate, la materialele cauzei a fost anexat doar copia extrasului de pe

filele 8-11 din carnetului muncă seria XXX, dar nu a carnetului integral, din care

ar putea fi constată perioada studiilor lui Nicolae Munteanu, precum și perioada

deținerii funcției de controlor revizor în cadrul Direcției generale finanțare a

Primăriei mun. Chișinău.

Rezumând dezideratele expuse supra, Colegiul ajunge la concluzia că instanța

de apel nu a verificat, deși avea obligația să o facă, starea de fapt a speței dedusă

judecății.

Această ipoteză, profilează incertitudinea concluziei date de instanța de apel,

care rezultă din judecarea formală a cauzei, fapt ce constituie o violare a articolului

6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil. Or, actul judecătoresc

trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile

implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și

obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

În circumstanțele constatate și expuse supra instanța de recurs este în

dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri date de

Curtea de Apel Chișinău, de a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

8

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată necesitatea admiterii recursului depus de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, casării integrale a deciziei din 08 iulie 2020

a Curții de Apel Chișinău și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă

judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform articolelor, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Nicolae Munteanu împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, persoană terță Centrul Național Anticorupție cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ privind

recalcularea cuantumului pensiei și repararea prejudiciului moral, spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

9