3ra-1114/20 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1114/20 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1114/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc,V. Negru

ÎNCHEIERE

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Pavel Untila împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

anularea actului administrativ, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 04 iunie 2019 Pavel Untila a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea

ca fiind ilegal răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun.

Chișinău cu nr. 4658 din 11.04.2019, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu nr. U1069/19 din 23.05.2019, a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale la

stabilirea și plata alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat

cetățeanului Pavel Untila, începând cu data de 26.05.2006, în mărime de 500 lei

lunar, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, încasarea cheltuielilor

pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 5000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în anul 2000 a fost concediat din

cadrul Ministerului Apărării și trecut în rezerva forțelor armate.

În perioada 02.11.1981 - 20.09.1982 a fost participant la acțiunile de luptă din

Afganistan pentru care a fost decorat cu distincția de stat a fostei URSS - Ordinul

„Steaua Roșie” nr. 3685108.

Conform art. 7 alin. (2) lit. f) din Legea cu privire la veterani nr. 190 din

08.05.2003 este considerat ca fiind veteran de război.

Conform Hotărârii Parlamentului nr. 533 din 13.07.1995 cu privire la

drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei

1

URSS, distincția de stat a fostei URSS Ordinul „Steaua Roșie” conform importanței

se echivalează cu distincția de stat a Republicii Moldova - Ordinul „Ștefan cel

Mare”.

Respectiv, la data de 26.03.2019, s-a adresat către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sec. Centru, mun. Chișinău cu o cerere, prin care a solicitat

stabilirea și plata alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat

cetățeanului Pavel Untila, începând cu data 01.05.2006, în mărime de 500 lei lunar.

La data de 11.04.2019 prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei” a primit

răspunsul Șefului Direcției CTAS sect. Centru, mun. Chișinău cu nr. 4658, prin care

i s-a comunicat că temei legitim de a recalcula cuantumul alocației nominale în sumă

500 lei pentru ordinul „Steaua Roșie” nu este.

După primirea refuzului de la CTAS sec. Centru, mun. Chișinău, la data de

02.05.2019 s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere, prin

care a solicitat stabilirea și plata alocației nominale de stat pentru merite deosebite

față de stat, începând cu data de 01.05.2006, în mărime de 500 lei lunar, în acest sens

anexând un șir de acte confirmative.

La data de 24.05.2019, prin răspunsul primit de la Casa Națională de Asigurări

Sociale cu nr. U-1089/19 i s-a comunicat că temei legitim de a-i stabili alocația

nominală în cuantum de 500 lei lunar pentru ordinul „Steaua Roșie” nu este.

Ca consecință a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale de a satisface

cerințele înaintate, se încalcă dreptul a de a primi alocația nominală de stat pentru

merite deosebite față de stat prevăzute de prevederile art. 22 alin. (1) lit. d) al Legii

cu privire la veterani nr. 190-XV din 08.05.2003: „persoanelor decorate cu ordinele

„Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava Muncii” de clasele I, II și III și

persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste - 500 de lei”.

Cuantumul lunar al alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de

stat este prevăzut de lit. d) alin. (1) art. 22 al Legii nr. 190 din 08.05.2003, precum

și de lit. d) art. 4 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a

alocațiilor nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1413 din 27.11.2003: Alocația nominală se stabilește în

următoarele cuantumuri: persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”,

„Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II sau III sau persoanelor care

dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste - 500 de lei.

În perioada 02.11.1981 - 20.09.1982 a fost participant la acțiunile militare din

Republica Afganistan, pentru care a fost decorat cu distincția de stat a fostei URSS

- Ordinul „Steaua Roșie” cu nr. 3685108.

Ca urmare celor invocate consideră că, prin acțiunile ilegale ale pârâtei i-au

fost lezate drepturile sale la proprietate garantată de art. 46 din Constituția Republicii

Moldova, ceea ce constituie și o violare a prevederilor § 1, art. 6 al Convenției pentru

Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, cât și art. 1 al

Protocolului adițional la Convenție, îmbinat cu art. 14 al Convenției.

În conformitate cu normele menționate supra, de fapt primește pensie pe linia

Casei Naționale de Asigurări Sociale, iar la data stabilirii pensiei ultima a avut

obligația de a calcula și achita lunar pe lângă pensie și alocația nominală de stat

pentru merite deosebite față de stat, or, toate actele necesare pentru stabilirea acestei

alocații în momentul dreptului de stabilire a alocației erau deținute de către Casa

2

Națională de Asigurări Sociale, căci conform alin. (1) art. 23: (Organele cu drept de

stabilire a alocațiilor nominale): Alocatia nominală se stabileste de către organele

abilitate cu dreptul de stabilire și achitare a pensiilor, la prezentarea actelor ce

confirmă dreptul la alocatie. Prin urmare, Casa Națională de Asigurări Sociale avea

în posesia sa toate pârghiile necesare precum și toate actele privind stabilirea,

calcularea și achitarea alocației solicitate, dar a ignorat acest drept al său.

În acest sens, refuzul de a achita alocația solicitată îi încalcă direct dreptul la

viață și integritate fizică și psihică, precum și dreptul la un nivel de trai decent, (care

să-i asigure sănătatea și bunăstarea sa și a familiei sale, cuprinzând hrana,

îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, garantate de art. 24 și art. 47 a

Constituției Republicii Moldova).

Vorbind despre caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate, acestea se

manifestă prin sentimentele de neajutorare, complexul de inferioritate, de rușine,

insatisfacție, de lipsirea de posibilitatea de a primi alocația care pe drept este de a

facilita viața persoanelor ce și-au dedicat viața intereselor supreme ale statului și a

statalității acestuia.

Aceste sentimente sunt generate de faptul că drepturile sale sunt tratate într-

un alt mod decât drepturile altor veterani (camarazi de luptă) care beneficiază de

asemenea alocații și care de fapt sunt puși în aceiași situație, ceia ce îl face să se

simtă inferior combatanților lui.

Astfel, consideră că prin încălcările comise i-a fost cauzat un prejudiciu moral

ce poate fi evaluat la suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. Consideră că anume această

sumă ar putea restabili echitatea socială și ar compensa la minimum toate suferințele

suportate.

De asemenea, afirmă că, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000

(cinci mii) lei, suportate urmează a fi considerate ca fiind reale, necesare și

rezonabile și respectiv urmează a fi încasate de la pârâtă, deoarece, cheltuielile sunt

reale, din motiv că se confirmă prin bonul de plată eliberat de avocatul Sergiu Covali

privind încasarea cheltuielilor de asistentă juridică. Cheltuielile menționate sunt

necesare, din considerentul că îi este dificil de a-și apăra de sine stătător drepturile

sale, fiind necesară implicarea unui avocat licențiat, care ar putea asigura o asistență

calificată. Rezonabilitatea respectivelor cheltuieli reiese din complexitatea cazului,

noutatea acestuia și din tarifele recomandate de Uniunea Avocaților din RM.

Prin hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a admis parțial acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de către Pavel Untila. S-a anulat răspunsul Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chișinău cu nr. 4658 din 11.04.2019 și

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. U-1089/19 din 23.05.2019. S-a

dispus recalcularea și achitarea retroactivă lui Pavel Untila a alocației nominale de

stat pentru merite deosebite față de stat în cuantum de 500 lei lunar, începând cu

26.05.2006 și pe viitor. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale

în beneficiul lui Pavel Untila cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în mărime de

2500 (două mii cinci sute) lei. Pretenția reclamantului cu privire la încasarea

prejudiciului moral s-a declarat inadmisibilă. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 67, 72-75).

3

Prin decizia din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel înaintată de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.105,

106-115 )

Instanța de fond și instanța de apel în motivarea soluției au reținut că Pavel

Untila a făcut serviciul în Forțele Armate în perioada 31.07.1973 - 03.03.2000, iar

în perioada 02.11.1981 - 20.09.1982 a fost participant la acțiunile militare

internaționale din R. D. Afganistan, pentru care a fost decorat cu distincția de stat a

fostei URSS - Ordinul „Steaua Roșie” nr. 3685108.

Începând cu data de 11 martie 2000 Pavel Untila a obținut dreptul la pensie

pentru vechimea în muncă, în calitate de pensionar al Ministerului Apărării.

Potrivit articolului 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani, alocația

nominală se stabilește în următoarele cuantumuri: persoanelor decorate cu ordinele

„Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava Muncii” de clasele I, II și III și

persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste - 500 de lei.

Instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia că Pavel Untila are dreptul

la alocația nominală în mărime de 500 lei pentru ordinul „Steaua Roșie”, așa cum

distincția de stat a fostei U.R.S.S. - ordinul „Steaua Roșie” a fost echivalată după

importanță cu distincția de stat a Republicii Moldova - ordinul „Ștefan cel Mare”.

Sub acest aspect, instanțele au reținut că conform pct. 1 din Hotărârea

Parlamentului cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu

distincții de stat, cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale fostei

U.R.S.S., beneficiază de drepturile respective, prevăzute pentru cetățenii Republicii

Moldova, decorați cu distincții de stat ale Republicii Moldova.

Astfel, se deduce că răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru

mun. Chișinău nr. 4658 din 18.04.2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. U-l089/19 din 23.05.2019, sunt ilegale și urmează a fi anulate, or,

concluziile expuse în aceste refuzuri derivă din interpretarea eronată a normelor de

drept enunțate.

Totodată instanțele au reținut că alocația nominală lunară de stat pentru merite

deosebite față de stat în mărime de 500 lei a fost stabilită persoanelor decorate cu

ordinul „Ștefan cel Mare”, începând cu 26 mai 2006 (Legea nr. 105- XVI din 04 mai

2006 pentru completarea art. 22 din Legea nr. 190-XV din 08 mai 2003 cu privire la

veterani, în vigoare din 26.05.2006).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 28 octombrie 2020 Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 februarie

2020 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2020, cu pronunțarea

unei noi hotărâri privind respingerea integrală a cererii de chemare în judecată a lui

Pavel Untila către Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind neîntemeiată. (f.d.

71, 82-84, vol. II)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că decizia instanței

de apel este neîntemeiată, deoarece nu a analizat multilateral actele normative și

legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de fond și instanța de apel ca fiind stabilite.

4

Potrivit Anexei Hotărârii Parlamentului cu privire la drepturile cetățenilor

Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S. nr. 533-XIII din

13.07.95, distincția de stat a fostei U.R.S.S. - Ordinul „Steaua Roșie” corespunde

conform importantei cu distincția de stat a Republicii Moldova - Ordinul „Ștefan cel

Mare”. Cuantumul alocației lunare în conformitate cu art. 22 alin. (l) lit. (b), al Legii

nominalizate, pentru persoanele decorate cu ordine, cu excepția persoanelor decorate

cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava Muncii” de clasele I,

II și III și persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste constituie de la 1

iulie 2016 - 100 de lei, lit. d) al aceleiași Legi, expres prevede, că se stabilește o

alocație nominală în cuantum de 500 lei lunar persoanelor decorate cu ordinele

„Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava Muncii” de clasele I, II și III și

persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste, iar pentru persoanele

decorate cu ordinul „Steaua Roșie”, cuantumul alocației constituie 100 lei lunar.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 30 septembrie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 17

octombrie 2020 de către Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt confirmat prin

informația de expediere prin poșta electronică. (f.d. 116)

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat la 28 octombrie

La 11 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Pavel

Untila și avocatului Sergiu Covali copia recursului motivat declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 124)

Completul specializat relevă că Pavel Untila și avocatul Sergiu Covali au

recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate

la materialele dosarului. (f.d. 126, 127)

L a data de 20 noiembrie 2010 Pavel Untila, reprezentat de avocatul Sergiu

Covali, a depus referință, solicitând declararea recursului depus de către Casa

Națională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil. (f.d. 127-131)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

5

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise ăGolder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230î. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

6

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

7