2ra-1430/20 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1430/20 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1430/20
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Schibin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
ÎNCHEIERE
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „CET-
Nord”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe
Acțiuni „CET-Nord” împotriva Zinaidei Sidenco, intervenienți accesorii Vitalie
Sidenco, Liudmila Vourdoulas cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică
și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 11 decembrie 2018, SA „CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Zinaidei Sidenco solicitând încasarea datoriei în sumă de 7031,73 de lei
și a cheltuielilor de judecată în sumă de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, informația de pe pagina oficială
a Agenției Servicii Publice atestă că la momentul actual pe adresa mun. Bălți, str.
XXXXX, nr. 10/44, domiciliază mai multe persoane, inclusiv și pârâta Sidenco
Zinaida.
Totodată, a menționat că din răspunsul nr. V01-11/27 din 28 ianuarie 2014
rezultă că pentru apartamentul în litigiu au fost create trei conturi personale pe
numele Sidenco Zinaida, Sidenco Vitalie și Vourdoulas Liudmila.
Reclamantul a afirmat că, în lipsa unui contract de furnizare a energiei termice,
în perioada 01 ianuarie 2015 – 30 septembrie 2018, pârâtei Zinaida Sidenco, pentru
suprafața de 16,2 mp din ap.44 situat pe mun. Bălți, str. XXXXX, nr. 10, i-a fost
furnizată energie termică în sumă de 7031, 73 de lei, conform informației cu privire
la calculele pentru energia termică și achitarea lor, care nu a fost achitată.
De asemenea, a precizat că suma de 379,00 lei achitată pe parcursul perioadei
menționate de către pârâtă, a fost transferată pentru stingerea datoriei anterioare,
conform art. 586 alin.(1) Cod civil.
Întru soluționarea litigiului amiabil, reclamantul a expediat în data de 19
noiembrie 2018 pârâtei o pretenție, fiind comunicat despre necesitatea achitării
datoriei în termen de 7 zile, însă nu a fost reclamată de la oficiul poștal. Astfel,
soluționare amiabilă a litigiului a eșuat, unica posibilitate de recuperare a datoriei, a
1
fost adresarea în instanța de judecată.
Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis
integral cererea de chemare în judecată depusă de SA „CET-Nord” și s-a încasat de
la Zinaida Sidenco în beneficiul SA „CET-Nord” suma de 7031,73 de lei cu titlu de
datoriei pentru energia termică pentru perioada 01 ianuarie 2015-30 septembrie
2018, precum și suma de 270,00 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata taxei de stat și
suma de 100,00 de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea citării publice în
judecată, iar în total suma de 7401,73 de lei.
Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat
de Zinaida Sidenco și s-a casat integral hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins integral cererea
de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva
Zinaidei Sidenco, intervenienți accesorii Vitalie Sidenco, Liudmila Vourdoulas cu
privire la încasarea datoriei pentru energia termică și a cheltuielilor de judecată
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat faptul că apelanta potrivit
actului nr.02/20 din 27 ianuarie 2020, întocmită de GCL Bălți și contrasemnat de
locuitorii blocului locativ 10, de pe str. XXXXX de Natalia Teacă, Larisa Ceban,
Nadejda Lisina, apelanta Sidenco Zinaida are viză de reședință în apartamentul nr.44
de pe str. XXXXX, 10, mun. Bălți, dar nu locuiește în acest apartament din 22
februarie 2013 până în prezent (f.d.104).
În circumstanțele date, temei de drept de încasare de la Sidenco Zinaida a
datoriei pentru energia termică furnizată în apartamentul nr.44 de pe str. XXXXX,
10, mun. Bălți, pentru perioada 01.01.2015-30.09.2018, nu sunt, deoarece Sidenco
Zinaida nu este nici proprietar, nici posesor (locatar/chiriaș) al apartamentului
menționat, precum și nu există contract cu privire la modul de livrare a energiei
termice în apartamente, încăperile locuibile din cămine și casele particulare, încheiat
cu apelanta din care ar reieși obligația ultimei față de intimat pentru furnizarea
energiei termice în apartamentul nr.44 de pe str. XXXXX, 10, în perioada vizată.
Instanța de apel, totodată, a reținut faptul că intimatul SA „CET-Nord” nu a
prezentat temeiul de fapt și de drept privind deschiderea la apartamentul nr.44 de pe
str. XXXXX, 10, a contului separat la energia termică pe numele Sidenco Zinaida.
Poziția intimatului precum că temei de deschidere a conturilor a servit hotărârea
judecătoriei Bălți din 08 iulie 2008, de către instanța de apel este apreciată critic,
deoarece prin hotărârea dată s-a decis modul de folosire a apartamentul nr.44 de pe
str. XXXXX, 10, mun. Bălți, între coproprietarii pe cote-părți Sidenco Vitalie,
Vourdoulas Liudmila, Modelina Aliona și Sidenco Victor, or, hotărârea dată nu a
reținut nimic în ceea ce privește modul de folosire de către Sidenco Zinaida.
Totodată, hotărârea judecătoriei Bălți din 02.05.2013, menținută prin Curtea de
Apel Bălți din 24.09.2013 nu poate fi aplicată ca probă în situația din speță, deoarece
prin acea hotărâre s-a decis încasarea datoriei pentru energia termică de la Zinaida
Sidenco în beneficiul SA „CET-Nord” pentru perioada 01.01.2010- 01.12.2010,
când apelanta a fost locatară a acestui apartament, or, în cazul prezent se solicită
datoria pentru furnizarea energiei termice pe perioada 01.01.2015-30.09.2018, când
ultima nu avea statut nici de proprietar, nici de locatari, ori chiriaș. Astfel, instanța
de fond eronat a hotărât admiterea acțiunii, apreciind incorect circumstanțele de fond
în coroborare cu normele legale citate supra
2
La 19 august 2020, prin intermediul poștei (f.d.152), SA „CET-Nord” a depus
cerere de recurs împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea spre examinare a recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod
eronat legea, precum și a apreciat arbitrar probele. Contrar prevederilor art. 373
alin.(1), (2), (3) Cod de procedură civilă, decizia instanței de apel nu răspunde
tuturor cerințelor și obiecțiilor formulate. Or, instanța de judecată are obligația de a-
și motiva hotărârea prin oferirea unui răspuns fiecărui argument invocat în sprijinul
mijlocului de apărare. De altfel, informația privind calculul energiei termice anexată
la materialele cauzei atestă că în perioada anilor 2013-2015 au fost achitate în mod
corespunzător, însă facturile emise în perioada 01 ianuarie 2015-30 septembrie
2018, deși, intimată nu este de acord cu conținutul lor, nu le contestă.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei Zinaida Sidenco,
conform scrisorii de însoțire datate cu 09 septembrie 2020 (f.d.155). Corespondența
expediată Zinaidei Sidenco la adresa din mun. Bălți, str. Hotin, nr.10, ap.44, a fost
restituită instanței cu mențiunea „necunoscut” (f.d.157-158).
Ulterior, la 20 octombrie 2020, copia recursului declarat a fost expediată
intimatei Zinaida Sidenco la adresa din mun. Bălți, str-la XXXXX, conform scrisorii
de însoțire (f.d.159) și a fost recepționată la 26 octombrie 2020, conform avizului de
recepție (f.d.162). Din adresa intimaților Sidenco Vitalie, Vourdoulas Liudmila,
corespondența a fost restituită instanței ca fiind nereclamată (f.d.163-166).
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 iulie 2020, iar cererea de recurs
a fost depusă la 19 august 2020, prin intermediul poștei (f.d.152), ceea ce denotă că
recursul este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de SA „CET-Nord”, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
3
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „CET-Nord”, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții
recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de SA „CET-Nord”.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”
împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți.
4
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
5