2r-458/20 — contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-458/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: Al. Mardari) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Anton, V. Cotorobai, A. Bostan) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Bostan) D E C I Z I E 25 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând recursul declarat de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu, în cauza civilă, la cererea depusă de Gamurari Boris împotriva lui Kuznetsov Valerii, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Romaliischi Maxim cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc, împotriva încheierii din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu, împotriva deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 10 ianuarie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan în baza mandatului seria MA nr. 0265290 din 09 iulie 2018, a depus cerere împotriva lui Kuznetsov Valerii, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Romaliischi Maxim, solicitând constatarea ilegalității refuzului nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, cu obligarea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să transmită în proprietatea sa în scopul stingerii datoriei încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p.,

amplasată în XXXXX. La 05 februarie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus cerere de majorare a pretențiilor din acțiune, solicitând constatarea ilegalității refuzurilor nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 și nr. 175-3129/18 din 22 ianuarie 2019 ale executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, cu obligarea executorului judecătoresc să transmită în proprietatea sa în scopul stingerii datoriei încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX. La 16 octombrie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Boris Leșan, a depus cerere, solicitând admiterea renunțului la acțiune în partea constatării ilegalității 1 refuzului nr. 175-3129/18 din 22 ianuarie 2019 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, cu încetarea procesului în această parte.

Prin încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admis renunțul la acțiune a reclamantului Gamurari Boris în partea constatării ilegalității refuzului nr. 175-3129/18 din 22 ianuarie 2019 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi și s-a încetat procesul civil pe acest capăt de cerere. S-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Gamurari Boris cu privire la constatarea ilegalității refuzului nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, obligarea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să transmită în proprietatea lui Gamurari Boris în scopul stingerii datoriei încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX.

La 30 decembrie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei încheieri noi de admitere a cererii, prin care să se constatate ilegalitatea refuzului nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, cu obligarea executorului judecătoresc să transmită în proprietatea lui în scopul stingerii datoriei încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX.

Prin decizia din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul declarat de Gamurari Boris, s-a casat parțial încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, în partea în care s-a respins cererea depusă de Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, împotriva acțiunilor executorului judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la constatarea ilegalității refuzului nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, și obligarea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să transmită în proprietatea lui Gamurari Boris în scopul stingerii datoriei încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX și s-a emis în această parte o încheiere nouă de admitere a cererii depusă de Gamurari Boris.

S-a constatat ca neîntemeiat refuzul nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi și s-a obligat executorul judecătoresc să transmită în proprietatea creditorului Gamurari Boris încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX. La 18 iunie 2020 Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Cazacu Vladimir în baza mandatului seria MA nr. 1380338 din 16 iunie 2020 și procurii nr. 6858 din 02 noiembrie 2017, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei.

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Kuznetsov Valerii a indicat că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui anterior și anume, la 23 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău cerere de recuzare judecătorului Marina Anton, însă având în vedere că ședința de judecată preconizată pentru data de 24 martie 2020, nu a avut loc în legătură cu decretarea prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 2 55 din 17 martie 2020 a stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, aceasta a fost amânată pentru data de 07 aprilie 2020. La fel, la 27 martie 2020, prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău cerere repetată de recuzare a judecătorului Marina Anton și imediat la aceiași dată – 27 martie 2020, avocatul Vladimir Cazacu a contactat grefierul judecătorului Marina Anton pentru confirmarea recepționării cererii de recuzare.

În legătură cu starea de urgență, ședința fixată pentru data de 27 martie 2020, a fost amânată pentru 12 mai 2020, dată când a fost emisă decizia contestată, fără însă să fie soluționată cererea sa de recuzare a judecătorului Marina Anton. Mai mult ca atît, cererea respectivă nici nu se regăsește la materialele cauzei, deși recepționarea acesteia a fost confirmată de grefierul judecătorului Marina Anton. De asemenea, revizuientul a reținut că judecătorii Marina Anton și Vitalie Cotorobai nu aveau dreptul să participe la examinarea prezentei cauze, deoarece aceștia anterior au participat la emiterea deciziei din 01 octombrie 2019, emisă în cauza civilă între aceleași părți și asupra aceluiași obiect de examinare.

Consideră Kuznetsov Valerii că instanța de recurs la emiterea deciziei din 12 mai 2020 a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut atât de legislația internă, cât și de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Prin încheierea din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Cazacu Vladimir, împotriva deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 31 iulie 2020 executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a depus cerere privind explicarea deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține de transmiterea cotelor-părți ale coproprietarilor Guțu Jana și Guțu Ghenadie asupra încăperii locative – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasat în XXXXX.

Prin încheierea din 06 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de executorul judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la explicarea deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 10 august 2020 Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Cazacu Vladimir, a declarat recurs împotriva încheierii din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării cauzei, cu emiterea unei încheieri noi prin care să fie admisă cererea de revizuire, să fie casată integral decizia din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea recursului depus de Gamurari Boris împotriva încheierii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că, Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de circumstanțele esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui anterior și anume, judecătorii Marina Anton și Vitalie Cotorobai nu aveau dreptul să participe la examinarea prezentei cauze, deoarece aceștia anterior au participat la emiterea deciziei din 01 octombrie 2019, emisă în cauza civilă între aceleași părți și asupra aceluiași obiect de examinare. Iar, cererea lui de recuzare înaintată judecătorului Marina Anton, neîntemeiat nu a fost examinată de către instanța de judecată.

3 Totodată, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 mai 2020 s-a expus asupra drepturilor persoanelor care nu au fost antrenate în proces, cum ar fi Guțu Jana și Guțu Ghenadie, care sunt coproprietarii bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasat în XXXXX, dar nu debitori în procedura de executare, care nu aveau datorii față de creditorul Gamurari Boris, adică se constată cu certitudine temeiul revizuirii prevăzut la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele cauzei atestă că la 04 august 2020, copia încheierii din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la adresa electronică a avocatului Cazacu Vladimir (f.d.

172). Astfel, recursul declarat la 10 august 2020, este în termen. La 25 august 2020 în adresa lui Gamurari Boris și a executorului judecătoresc Romaliischi Maxim a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Cazacu Vladimir, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimații nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv (f.d. 200). În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; 4 g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională. Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut, anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere, despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că circumstanțele invocate de Kuznetsov Valerii în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de revizuire. Astfel, instanța de recurs constată că circumstanța invocată de recurent – neexaminarea cererii de recuzare înaintată judecătorului Marian Anton, nu poate fi considerată drept circumstanță care ar fi existat până la momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere și care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuientului prin prisma art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și respectiv, nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Kuznetsov Valerii împotriva deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău. Nu poate fi reținut argumentul invocat de Kuznetsov Valerii în cererea de recurs precum că Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 mai 2020 s-a expus asupra drepturilor persoanelor care nu au fost antrenate în proces, deoarece acest temei nu a fost invocat în cererea de revizuire depusă la 18 iunie 2020, în susținerea căreia recurentul a indicat doar temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. De fapt, argumentele expuse în cererea de revizuire și cererea de recurs, se referă la dezacordul lui Kuznetsov Valerii cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 mai 2020 și nu pot servi drept temei pentru retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Se reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care 5 urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu și de a menține încheierea din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: 6 Se respinge recursul declarat de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu.

Se menține încheierea din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea depusă de Gamurari Boris împotriva lui Kuznetsov Valerii, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Romaliischi Maxim cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 7