2r-458/20 — contestarea actelor executorului judecătoresc

2r-458/20 — contestarea actelor executorului judecătoresc (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r-458/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: Al. Mardari)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Anton, V. Cotorobai, A. Bostan)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Bostan)

D E C I Z I E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul

Vladimir Cazacu,

în cauza civilă, la cererea depusă de Gamurari Boris împotriva lui Kuznetsov

Valerii, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Romaliischi Maxim cu privire la

contestarea actelor executorului judecătoresc,

împotriva încheierii din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Kuznetsov Valerii,

reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu, împotriva deciziei din 12 mai 2020 a Curții de

Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 ianuarie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan în

baza mandatului seria MA nr. 0265290 din 09 iulie 2018, a depus cerere împotriva lui

Kuznetsov Valerii, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Romaliischi Maxim,

solicitând constatarea ilegalității refuzului nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a

executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, cu obligarea executorului judecătoresc

Maxim Romaliischi să transmită în proprietatea sa în scopul stingerii datoriei încăperea

locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4

m.p., amplasată în XXXXX.

La 05 februarie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

depus cerere de majorare a pretențiilor din acțiune, solicitând constatarea ilegalității

refuzurilor nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 și nr. 175-3129/18 din 22 ianuarie

2019 ale executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, cu obligarea executorului

judecătoresc să transmită în proprietatea sa în scopul stingerii datoriei încăperea

locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4

m.p., amplasată în XXXXX.

La 16 octombrie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Boris Leșan, a

depus cerere, solicitând admiterea renunțului la acțiune în partea constatării ilegalității

1

refuzului nr. 175-3129/18 din 22 ianuarie 2019 a executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi, cu încetarea procesului în această parte.

Prin încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admis renunțul la acțiune a reclamantului Gamurari Boris în partea constatării

ilegalității refuzului nr. 175-3129/18 din 22 ianuarie 2019 a executorului judecătoresc

Maxim Romaliischi și s-a încetat procesul civil pe acest capăt de cerere. S-a respins ca

neîntemeiată cererea depusă de Gamurari Boris cu privire la constatarea ilegalității

refuzului nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi, obligarea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să transmită în

proprietatea lui Gamurari Boris în scopul stingerii datoriei încăperea locativă –

apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p.,

amplasată în XXXXX.

La 30 decembrie 2019 Gamurari Boris, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea încheierii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei încheieri noi de admitere a cererii, prin care să se constatate ilegalitatea

refuzului nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi, cu obligarea executorului judecătoresc să transmită în proprietatea lui în

scopul stingerii datoriei încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX.

Prin decizia din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul declarat

de Gamurari Boris, s-a casat parțial încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, în partea în care s-a respins cererea depusă de Gamurari Boris, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan, împotriva acțiunilor executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi cu privire la constatarea ilegalității refuzului nr. 175-3129/18 din 20

decembrie 2018 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, și obligarea

executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să transmită în proprietatea lui Gamurari

Boris în scopul stingerii datoriei încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX, cu nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX și s-a emis în

această parte o încheiere nouă de admitere a cererii depusă de Gamurari Boris. S-a

constatat ca neîntemeiat refuzul nr. 175-3129/18 din 20 decembrie 2018 a executorului

judecătoresc Maxim Romaliischi și s-a obligat executorul judecătoresc să transmită în

proprietatea creditorului Gamurari Boris încăperea locativă – apartamentul nr. XXXXX,

cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasată în XXXXX.

La 18 iunie 2020 Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Cazacu Vladimir în

baza mandatului seria MA nr. 1380338 din 16 iunie 2020 și procurii nr. 6858 din 02

noiembrie 2017, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 mai 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, cu

rejudecarea cauzei.

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, Kuznetsov Valerii a indicat că i-au devenit cunoscute unele

circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui

anterior și anume, la 23 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, a expediat în

adresa Curții de Apel Chișinău cerere de recuzare judecătorului Marina Anton, însă

având în vedere că ședința de judecată preconizată pentru data de 24 martie 2020, nu a

avut loc în legătură cu decretarea prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.

2

55 din 17 martie 2020 a stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe

perioada 17 martie – 15 mai 2020, aceasta a fost amânată pentru data de 07 aprilie

Curții de Apel Chișinău cerere repetată de recuzare a judecătorului Marina Anton și

imediat la aceiași dată – 27 martie 2020, avocatul Vladimir Cazacu a contactat grefierul

judecătorului Marina Anton pentru confirmarea recepționării cererii de recuzare. În

legătură cu starea de urgență, ședința fixată pentru data de 27 martie 2020, a fost

amânată pentru 12 mai 2020, dată când a fost emisă decizia contestată, fără însă să fie

soluționată cererea sa de recuzare a judecătorului Marina Anton. Mai mult ca atît,

cererea respectivă nici nu se regăsește la materialele cauzei, deși recepționarea acesteia

a fost confirmată de grefierul judecătorului Marina Anton.

De asemenea, revizuientul a reținut că judecătorii Marina Anton și Vitalie

Cotorobai nu aveau dreptul să participe la examinarea prezentei cauze, deoarece aceștia

anterior au participat la emiterea deciziei din 01 octombrie 2019, emisă în cauza civilă

între aceleași părți și asupra aceluiași obiect de examinare.

Consideră Kuznetsov Valerii că instanța de recurs la emiterea deciziei din 12 mai

2020 a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut atât de legislația internă, cât și de

art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Prin încheierea din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul

Cazacu Vladimir, împotriva deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 31 iulie 2020 executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a depus cerere

privind explicarea deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține

de transmiterea cotelor-părți ale coproprietarilor Guțu Jana și Guțu Ghenadie asupra

încăperii locative – apartamentul nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

138,4 m.p., amplasat în XXXXX.

Prin încheierea din 06 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de executorul judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la explicarea

deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 10 august 2020 Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul Cazacu Vladimir, a

declarat recurs împotriva încheierii din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării

cauzei, cu emiterea unei încheieri noi prin care să fie admisă cererea de revizuire, să fie

casată integral decizia din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea recursului depus de

Gamurari Boris împotriva încheierii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că, Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de

circumstanțele esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui

anterior și anume, judecătorii Marina Anton și Vitalie Cotorobai nu aveau dreptul să

participe la examinarea prezentei cauze, deoarece aceștia anterior au participat la

emiterea deciziei din 01 octombrie 2019, emisă în cauza civilă între aceleași părți și

asupra aceluiași obiect de examinare. Iar, cererea lui de recuzare înaintată judecătorului

Marina Anton, neîntemeiat nu a fost examinată de către instanța de judecată.

3

Totodată, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 mai 2020 s-a expus asupra

drepturilor persoanelor care nu au fost antrenate în proces, cum ar fi Guțu Jana și Guțu

Ghenadie, care sunt coproprietarii bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX, cu nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 138,4 m.p., amplasat în XXXXX, dar nu debitori în

procedura de executare, care nu aveau datorii față de creditorul Gamurari Boris, adică

se constată cu certitudine temeiul revizuirii prevăzut la art. 449 lit. c) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că la 04 august 2020, copia încheierii din 28 iulie 2020 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată la adresa electronică a avocatului Cazacu

Vladimir (f.d. 172).

Astfel, recursul declarat la 10 august 2020, este în termen.

La 25 august 2020 în adresa lui Gamurari Boris și a executorului judecătoresc

Romaliischi Maxim a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Kuznetsov

Valerii, reprezentat de avocatul Cazacu Vladimir, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, însă intimații nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv (f.d.

200).

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea

Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de

Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

4

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a

unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului anterior, este important ca circumstanțele sau faptele date

existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea

unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut, anterior pronunțării

hotărârii a cărei revizuire se cere, despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi

avut posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele

și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei

hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că circumstanțele invocate de Kuznetsov Valerii în

susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă și nu constituie temei de revizuire.

Astfel, instanța de recurs constată că circumstanța invocată de recurent –

neexaminarea cererii de recuzare înaintată judecătorului Marian Anton, nu poate fi

considerată drept circumstanță care ar fi existat până la momentul pronunțării hotărârii a

cărei revizuire se cere și care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuientului prin

prisma art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și respectiv, nu poate servi drept

temei pentru admiterea cererii de revizuire.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Kuznetsov Valerii împotriva

deciziei din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Nu poate fi reținut argumentul invocat de Kuznetsov Valerii în cererea de recurs

precum că Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 mai 2020 s-a expus asupra

drepturilor persoanelor care nu au fost antrenate în proces, deoarece acest temei nu a

fost invocat în cererea de revizuire depusă la 18 iunie 2020, în susținerea căreia

recurentul a indicat doar temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă.

De fapt, argumentele expuse în cererea de revizuire și cererea de recurs, se referă

la dezacordul lui Kuznetsov Valerii cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău

prin decizia din 12 mai 2020 și nu pot servi drept temei pentru retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile.

Se reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

5

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție

definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu

poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat

prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice,

care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.

28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Kuznetsov Valerii,

reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și

obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este

legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Kuznetsov Valerii,

reprezentat de avocatul Vladimir Cazacu și de a menține încheierea din 28 iulie 2020 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

6

Se respinge recursul declarat de Kuznetsov Valerii, reprezentat de avocatul

Vladimir Cazacu.

Se menține încheierea din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea depusă de Gamurari Boris împotriva lui Kuznetsov Valerii, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Romaliischi Maxim cu privire la contestarea actelor

executorului judecătoresc.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7