3ra-1071/20 — contestarea actului administrativ

3ra-1071/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1071/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Gh. Stratulat

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Rodica Pantea,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Rodica Pantea împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe

societatea cu răspundere limitată „Oland Com”, societatea cu răspundere limitată

„Pacpunar”, societatea cu răspundere limitată „Augustotrans” și Boris Procop cu

privire la anularea actelor administrative și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul depus de către Rodica Pantea, s-a casat hotărârea din 01

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre

nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Rodica Pantea,

constată:

La 25 noiembrie 2014, Rodica Pantea a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la

anularea actelor administrative și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în Registrul de stat

al persoanelor juridice este înscrisă ca fondator și asociat al societății cu

răspundere limitată „Pacpunar”, societății cu răspundere limitată „Oland Com” și

societății cu răspundere limitată „Augustotrans”.

Reclamanta a învederat că nu a participat la constituirea și înregistrarea

acestor societăți cu răspundere limitată, iar actele de constituire a societăților

comerciale enunțate sunt false.

Așa, Rodica Pantea a remarcat că nu a fondat și nu a administrat nicio

entitate juridică, iar SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar” și SRL „Augustotrans”

nu-i aparțin și în mod necunoscut au fost înregistrate pe numele său.

La fel, reclamanta a notat că nu a eliberat nicio procură sau un alt titlu de

reprezentare unei alte persoane pentru a o reprezenta în vederea constituirii

respectivelor societăți comerciale.

1

Totodată, nu cunoaște persoanele fizice și/sau membrii organelor de

conducere ale societăților comerciale, împreună cu care se pretinde că a participat

la constituirea SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar” și SRL „Augustotrans”.

Astfel, reclamanta a menționat că, la 21 august 2014, s-a adresat ÎS „Camera

Înregistrării de Stat” cu cererea prealabilă nr. 03/1191, prin care a solicitat

radierea numelui său din calitatea de fondator și administrator al SRL „Oland

Com”, SRL „Pacpunar” și SRL „Augustotrans”; scoaterea de pe numele, familia

și identitatea sa a SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar” și SRL „Augustotrans”;

radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice a SRL „Oland Com”,

SRL „Pacpunar” și SRL „Augustotrans”, deoarece aceste societăți au fost înscrise

pe numele său fără acordul ei și fără ca ea să împuternicească pe cineva.

Însă, prin răspunsul nr. 05/-3-1132 din 01 septembrie 2014, cererea

prealabilă a fost respinsă.

La 15 septembrie 2014, Rodica Pantea s-a adresat Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu cererea prealabilă nr. P-1903/14, prin care a solicitat

obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” de a radia numele său din calitatea de

fondator și administrator al SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar” și

SRL „Augustotrans”; scoaterea de pe numele, familia și identitatea sa a

SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar” și SRL „Augustotrans”; obligarea

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” de a radia din Registrul de stat al persoanelor

juridice SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar” și SRL „Augustotrans”; obligarea

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” de a-i repara prejudiciul moral.

Prin răspunsul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 05P-10 din 07

octombrie 2014 a fost informată referitor la data, numărul de înregistrare, sediul,

administratorul, fondatorii și actele în baza cărora au fost înregistrate

SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar”, SRL „Augustotrans” și că la situația din 01

iulie 2014, societățile vizate sunt în stare pasivă, nu au primit certificat de

înregistrare potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1324 din 30 noiembrie 2004 și nu li

s-a atribuit codul unic de înregistrare potrivit Hotărârii Guvernului nr. 861 din 14

iulie 2003, însă acestea au fost înregistrate conform legislației în vigoare la

momentul înregistrării, în baza actelor prezentate, semnate de fondatori și

autentificate notarial.

Privitor la radierea datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice

referitor la administratorul și fondatorii SRL „Oland Com”, SRL „Pacpunar” și

SRL „Augustotrans” s-au invocat prevederile art. 17 din Legea privind societățile

cu răspundere limitată, care prevăd că actul de constituire poate fi modificat

numai prin hotărârea adunării generale a asociaților.

Astfel, pentru înregistrarea modificărilor în datele Registrului de stat și

actele de constituire, la organul înregistrării de stat urmează a fi prezentate actele

enumerate la art. 17 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice

și a întreprinzătorilor individuali.

De asemenea, Ministerul Justiției al Republicii Moldova i-a comunicat că

procedura de lichidare a persoanei juridice presupune două etape: dizolvarea

persoanei juridice și radierea persoanei juridice din Registrul de stat, care poate

avea loc în condițiile art. 86-100 din Codul civil și Capitolul V din Legea privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

2

Reclamanta a considerat refuzurile ÎS „Camera Înregistrării de Stat” și ale

Ministerului Justiției al Republicii Moldova ca fiind neîntemeiate și pasibile

anulării.

Reclamanta Rodica Pantea a solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- anularea refuzului Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 05P-10

din 07 octombrie 2014;

- anularea refuzului ÎS „Camera Înregistrării de Stat” nr. 05/03-1132 din 01

septembrie 2014;

- obligarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova să soluționeze

cererea prealabila nr. P1903/14 din 15 septembrie 2014;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să soluționeze cererile

nr. 03/1191 din 21 august 2014 și nr. 3070/PF din 24 noiembrie 2011;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să excludă SRL „Oland Com”

SRL „Augustotrans” și SRL „Pacpunar” de pe numele și identitatea sa din

Registrul de Stat al persoanelor juridice, precum și excluderea definitivă a

numelui său și a identității sale din Registrul dat;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să elimine definitiv din

Registrul de stat al persoanelor juridice a SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar”

și SRL „Oland Com”, însă nu ca fondator și administrator Rodica Pantea, dar ca

fondator și administrator ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, fiind trecute pe

numele și identitatea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” în scopul eliminării

definitive a acestor societăți comerciale, cu obligarea ÎS „Camera Înregistrării de

Stat” să elimine definitiv societățile comerciale din numele și responsabilitatea

fondatorului real, care este ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, dar nu dânsa;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să excludă definitiv

SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com” de pe numele și

identitatea sa din Registrul de stat al persoanelor juridice, precum și excluderea

numelui său și a identității sale din Registrul dat;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să anuleze toate înscrisurile și

deciziile SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com” din

Registrul de stat al persoanelor juridice, să radieze și lichideze definitiv

societățile comerciale;

- obligarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova să ordone

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să anuleze toate înscrisurile și deciziile

SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com” din Registrul de stat

al persoanelor juridice, precum și să radieze și lichideze definitiv societățile

comerciale;

- obligarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova să anuleze

înscrisurile și deciziile SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland

Com” din Registrul de stat al persoanelor juridice;

- anularea și radierea deciziilor de înregistrare a SRL „Augustotrans”,

SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com”, precum și radierea acestora din Registrul

de stat al persoanelor juridice de către ÎS „Camera Înregistrării de Stat”;

- încasarea de la ÎS „Camera Înregistrării de Stat” a sumei de

637 000 000 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral;

Prin încheierea protocolară din 17 martie 2016 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii

SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com”.

3

În cadrul ședinței din 07 noiembrie 2017, Rodica Pantea a depus cerere de

completare a pretențiilor din acțiune, solicitând:

- declararea nulității și netemeiniciei deciziei de înregistrare de stat în

Registrul de stat al ÎS „Camera Înregistrării de Stat” a SRL „Augustotrans”,

SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com”;

- declararea nulității înregistrării de stat a SRL „Augustotrans”, SRL „Oland

Com” și SRL „Pacpunar”;

- declararea nulității începând cu data înregistrării în Registrul de stat al

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” numerele de identificare de Stat (IDNO) ce

atestă că SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com” au fost

înscrise în Registrul de stat și au fost luate la evidența organului fiscal;

- declararea nulității absolute a SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și

SRL „Oland Com” din data înregistrării acestora în Registrul de stat al

ÎS „Camera Înregistrării de Stat”;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să anuleze și să stingă definitiv

începând cu data înregistrării acestora în Registrul de stat al ÎS „Camera

Înregistrării de Stat” a numerelor de identificare de Stat (IDNO) ce atestă că

SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland Com” au fost înscrise în

Registrul de stat și au fost luate la evidența organului fiscal;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să anuleze și să stingă definitiv

începând cu data înregistrării acestora în Registrul de stat al ÎS „Camera

Înregistrării de Stat” a SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și SRL „Oland

Com”;

- dizolvarea, lichidarea și radierea SRL „Augustotrans”, SRL „Pacpunar” și

SRL „Oland Com”;

- obligarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” și Ministerului Justiției al

Republicii Moldova să stingă, onoreze și anuleze toate obligațiunile SRL „Oland

Com”, SRL Augustotrans” SRL „Pacpunar” prevăzute de titlul 1-9 din Codul

Fiscal, înregistrate de firmele menționate, deoarece pârâții poartă răspundere

civilă și penală asupra tuturor prejudiciilor cauzate;

- repararea prejudiciului moral solicitat în cererea de chemare în judecată

inițială.

Prin hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de către Rodica

Pantea.

Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de către Rodica Pantea, din alte motive decât cele invocate de

apelantă.

S-a casat hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o hotărâre nouă, sub formă de încheiere, prin care a fost scoasă

de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Rodica Pantea, din

motivul nerespectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului pe cale

extrajudiciară.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a casat

integral decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Rodica Pantea.

4

S-a casat hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea

depusă de către Rodica Pantea.

Prin decizia din 09 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a casat

integral decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de către Rodica Pantea, s-a casat hotărârea din 01 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Rodica Pantea (vol. V, f.d. 214,

215-233).

În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că, deși, în susținerea

acțiunii reclamanta Rodica Pantea a invocat falsificarea documentelor de

constituire a societăților comerciale, care nu au fost semnate de către aceasta, nu

a administrat probe care să ateste circumstanțele invocate.

În consecință, instanța de apel a ajuns la concluzia că urmează a fi respinse

pretențiile formulate și înaintate de către Rodica Pantea împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova și ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, succedată în

drepturi de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Subsecvent, instanța inferioară a notat că existența unei cauze penale potrivit

art. 361 alin. (1) din Codul penal pe marginea falsificării actelor la înregistrarea

întreprinderilor SRL ,,Oland Com”, SRL ,,Pacpunar” și SRL ,,Augustotrans” nu

poate schimba soluția cu privire la respingerea ca neîntemeiată a acțiunii depusă

de către Rodica Pantea, or, circumstanțele invocate în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel, precum și normele de drept aplicabile speței nu

constituie temei pentru admiterea cererii de chemare în judecată înaintate

împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” și Ministerului Justiției al

Republicii Moldova.

La 05 iunie 2020, Rodica Pantea a depus la Curtea Supremă de Justiție, prin

intermediul poștei electronice recurs motivat împotriva deciziei din 16 martie

2020 a Curții de Apel Chișinău și cerere cu privire la repunerea în termenul de

recurs, care nu corespund cerințelor față de documentul electronic (vol. VI, f.d. 4,

5, 6-22).

La 30 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin poștă

electronică recurentei Rodica Pantea notificare, prin care i-a adus la cunoștință că

recursul depus electronic la 05 iunie 2020 nu a fost semnat electronic și i-a

acordat termen până la 17 noiembrie 2020 să prezinte recursul semnat olograf în

sediul Curții Supreme de Justiție din str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău (vol. VI,

f.d. 38).

Examinând admisibilitatea cererii de recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

În acord cu art. 246 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursul se

declară inadmisibil când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la

5

art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel

și prin urmare față de cererea de recurs.

Implicit speței, Colegiul învederează dispozițiile coroborate ale art. 244

alin. (2) și art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, în înțelesul cărora cererea de

recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

La fel, art. 72 alin. (3) din Codul administrativ statuează că, dacă se transmite

în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru

un document electronic.

Colegiul decelează că regula privind modul de depunere a petiției în formă

electronică se aplică corespunzător și situației când cererea de apel/recurs este

transmisă în formă electronică.

Astfel, depunerea în format electronic a recursului, prin intermediul poștei

electronice, poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul

în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor

față de valabilitatea acestora.

În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din Legea

privind semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014,

care stipulează că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată

calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de

hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură

electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat,

după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură

olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul

părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor

stipulate la art. 16 alin. (1).

La rândul său, art. 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele

față de documentul electronic. Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi

considerat valabil, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor

cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat

și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină,

pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice

ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și

utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să

fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul

electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu

semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie;

b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în

document.

În privința acestui aspect Colegiul notează că, întru respectarea modalității de

semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic

6

guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1 și

2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de

semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02

iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale:

1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în

contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign;

2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că, la depunerea recursului

împotriva deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Rodica Pantea nu

a respectat cerințele stabilite de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul

electronic.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 235 din Codul

administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen

pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a concluzionat despre necesitatea de a

indica recurentei Rodica Pantea, prin mijlocul care asigură cea mai mare eficiență

– corespondență electronică, că cererea de recurs transmisă electronic nu

corespunde cerințelor față de documentul electronic, acordându-i un termen

rezonabil pentru înlăturarea acestuia, prin depunerea cererii de recurs semnată

olograf, personal de recurent sau reprezentantul acestuia.

Așa, prin notificarea expediată electronic în data de 30 octombrie 2020 la

adresa de e-mail „xxx@xxx.com”, de pe care a fost expediat recursul și cererea

de repunere în termen, Curtea Supremă de Justiție a comunicat recurentei Rodica

Pantea necesitatea de a prezenta recursul semnat olograf, până la 17 noiembrie

2020, în sediul Curții Supreme de Justiție din str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău

(vol. VI, f.d. 38).

Însă, distinct acestui fapt, recurenta Rodica Pantea nu și-a exercitat obligațiile

sale procesuale și nu a înlăturat în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

neajunsurile din cererea de recurs și nu a prezentat instanței recursul semnat

olograf, după cum prevăd dispozițiile coroborate ale art. 244 alin. (2) și art. 233

alin. (2) din Codul administrativ.

Completul consideră că recurenta Rodica Pantea, fiind interesată în soarta

soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de recurs care să

corespundă exigențelor impuse de legiuitor și să înlăture neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea,

cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului ca inadmisibil în temeiul

art. 246 alin. (2) lit. f) coroborat cu art. 244 alin. (2) și art. 233 alin. (2) din Codul

administrativ.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurentei, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării

7

litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către

aceștia a efectelor legale. Or, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii. Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de

forma cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al

recurentei, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

electronică transmisă de către Rodica Pantea nu corespunde cerințelor față de

documentul electronic stabilite de Codul administrativ în coroborare cu Legea

nr. 91 din 29 mai 2014, iar recurenta nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de instanța de recurs, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Rodica

Pantea este inadmisibilă.

Conform art. 230, art. 233 alin. (2), art. 244 alin. (2) și art. 246 alin. (2) lit. f)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Rodica Pantea se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

8