2ac-132/20 — anularea partiala a deciziei

Dosarul nr. 2ac-132/2020

Î N C H E I E R E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională materială apărut

între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva Consiliului

municipal Chișinău cu privire la anularea pct. 6 din decizia nr. 2/8 din 05.02.2019

,,Cu privire la executarea lucrărilor de reparație și pozare a rețelelor inginerești

subterane din mun. Chișinău”,

c o n s t a t ă:

La 18 iunie 2020, SA ,,Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea pct. 6 din

decizia nr. 2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea lucrărilor de reparație și

pozare a rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău”.

Prin încheierea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

dispus transmiterea cauzei de contencios administrativ, la acțiunea SA ,,Apă-Canal

Chișinău” împotriva Consiliului municipal Chișinău, cu privire la anularea pct. 6 din

decizia nr. 2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea lucrărilor de reparație și

pozare a rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău”, după competență Curții

de Apel Chișinău (f.d. 30-31).

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost transmis

dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de

competență apărut și a fost suspendat procesul la acțiunea SA ,,Apă-Canal Chișinău”

împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea pct. 6 din decizia nr.

2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea lucrărilor de reparație și pozare a

rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău” ( f.d. 62-64).

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența completului Curții de

Apel Chișinău, specializat în examinarea cauzelor în contencios administrativ de a

judeca prezenta acțiune, din considerentele ce preced.

Conform articolului 200 alin. (3) din Codul administrativ conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

1

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel, se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție.

Din materialele cauzei rezultă în mod indubitabil că SA ,,Apă-Canal Chișinău” a

solicitat anularea pct. 6 din decizia nr. 2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea

lucrărilor de reparație și pozare a rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău”,

care prevede că „Direcția generală transport public și căi de comunicație va duce

evidență și va efectua controlul executării lucrărilor ce afectează domeniul public al

municipiului Chișinău. Pentru executarea neconformă a lucrărilor și/sau depășirea

termenelor de executare, Direcția generală transport public și căi de comunicație va

aplica penalitate (500 lei/zi) și își rezervă dreptul de a nu elibera permise pentru

desfășurarea altor lucrări, până la înlăturarea lacunelor admise de persoane fizice

și/sau agentul economic vizat”.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 iunie 2020, s-a

dispus transmiterea cauzei de contencios administrativ, la acțiunea SA ,,Apă-Canal

Chișinău” împotriva Consiliului municipal Chișinău, cu privire la anularea pct. 6 din

decizia nr. 2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea lucrărilor de reparație și

pozare a rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău”, după competență Curții

de Apel Chișinău, din motivul că, din analiza actului a căruia anulare parțială se cere

se implică un act administrativ normativ, ce stabilește reguli de aplicare obligatorii

pentru un număr nedeterminat de situații identice, vizând executarea lucrărilor de

reparație și pozarea rețelelor inginerești subterane în mun. Chișinău. Aspectul

abordat în decizia contestată, nu are un caracter individual, fiind stabilit pentru un

complex de situații (f.d. 30-31).

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cauza de

contencios administrativ, a fost transmisă Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea conflictului negativ de competență apărut, menționând că actul

administrativ contestat, poartă un caracter individual (f.d. 62-64).

Prevederile art. 191, alin. (1) și (2) din Codul administrativ stipulează că,

cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond

toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă

instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Pentru soluționarea conflictului de competență apărut între Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău urmează de stabilit dacă pct. 6 contestat din

decizia nr. 2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea lucrărilor de reparație și

pozare a rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău”, este act administrativ

individual sau normativ.

În conformitate cu art. 10 din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public. Decizia autorității publice privind

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă

ilegală este un act administrativ individual.

Conform art. 12 din Codul administrativ, actul administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

2

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Potrivit normelor de drept sus-citate completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea între actele

administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în

funcție de obiectul lor, cât și în raport cu criteriul determinabilității persoanelor

cărora li se aplică. Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care

conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept

nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc

stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și

determinat de subiecți de drept.

Actul administrativ, decizia nr. 2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea

lucrărilor de reparație și pozare a rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău”, nu

stabilește expres cercul persoanelor pentru care produce efecte juridice or, se

menționează clar și fără iz de interpretare că Direcția generală transport public și căi

de comunicație este organul care va aplica penalitate și va avea dreptul de a nu

elibera permise pentru desfășurarea altor lucrări, până la înlăturarea lacunelor admise

de către persoane fizice și/sau agentul economic vizat.

Prin urmare, actul administrativ contestat se referă la operatori economici care

execută lucrările de reparație și pozare a rețelelor inginerești subterane din mun.

Chișinău, astfel se aplică unui număr nedeterminat de situații identice, care nu indică

expres cazurile și situațiile concrete de aplicare a actului administrativ, respectiv,

acesta nu este un act administrativ individual, dar constituie un act normativ în sensul

prevăzut de art. 12 din Codul administrativ.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal investit de lege”, adică în primul rând având competență

clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ

de competență, prin constatarea competenței la examinarea și cauzei sus-

nominalizate a completului Curții de Apel Chișinău, specializat în examinarea

cauzelor în contencios administrativ.

Mai mult, prin prisma art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit

de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Conform art. 193, art. 200, alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența completului Curții de Apel Chișinău, specializat în

examinarea cauzelor în contencios administrativ, la judecarea cauzei în contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la

anularea pct. 6 din decizia nr. 2/8 din 05.02.2019 ,,Cu privire la executarea lucrărilor

de reparație și pozare a rețelelor inginerești subterane din mun. Chișinău”.

3

Cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva Consiliului

municipal Chișinău cu privire la anularea pct. 6 din decizia nr. 2/8 din 05.02.2019

,,Cu privire la executarea lucrărilor de reparație și pozare a rețelelor inginerești

subterane din mun. Chișinău”, se remite conform competenței spre examinare, Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4