2ra-1378/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–1378/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Harcomici Mihail,

reprezentat de avocatul Budu Pavel și de către Aricov Oxana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Aricov

Oxana împotriva lui Harcomici Mihail și Harcomici Tudor cu privire la încasarea

solidară a venitului ratat, a datoriilor pentru serviciile comunale și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Harcomici Mihail, casată hotărârea din 16 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) în partea pretenției cu privire la

încasarea venitului ratat și în această parte a fost emisă o hotărâre de respingere a

acțiunii,

con st ată:

La 16 iulie 2018, Aricov Oxana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Harcomici Mihail și Harcomici Tudor cu privire la încasarea solidară

a prejudiciului ratat, a datoriilor pentru serviciile comunale și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că, fiind proprietarul apartamentului nr. 2 din

mun. Chișinău, str. XXXXX, la 28 ianuarie 2015, a înaintat o acțiune în justiție cu

privire la evacuarea pârâților Harcomici Mihail și Harcomici Tudor, pe motiv că

ocupau abuziv apartamentul.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 02 iunie 2015, a fost

admisă integral acțiunea înaintată, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13

februarie 2018, apelul declarat de Mihail Harcomici a fost respins, fiind menținută

hotărârea primei instanțe.

La 22 iunie 2016, în cadrul procedurii de executare a documentului executoriu

emis de Judecătoria Botanica, mun. Chișinău nr. 2-386/15, pârâții au fost evacuați

din apartamentul nr. 2 din mun. Chișinău, str. XXXXX.

Reclamanta a susținut că a fost dată afară din apartamentul său la data de 12

mai 2009 și restabilită în drepturile sale la data de 22 iunie 2016, adică apartamentul

s-a aflat în posesia nelegitimă a pârâților mai mult de 7 ani.

1

Potrivit informației eliberate de bursa imobiliară ”Lara” din 15 martie 2018,

valoarea medie a chiriei lunare a apartamentului cu o odaie cu suprafața totală de 36

m2 în perioada 01 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2016 constituie 2000-2400 lei.

Așadar, în perioada 01 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2016, prejudiciul ratat de către

Aricov Oxana constituie minim 96 000 de lei.

În perioada aflării apartamentului în posesia nelegitimă a pârâților, s-au creat

datorii la serviciile comunale, iar prin hotărârea Judecătoria Botanica mun. Chișinău

din 16 decembrie 2014, s-a încasat de la Aricov Oxana în beneficiul ÎMGFL nr.5

mun. Chișinău datoria pentru serviciile comunale pentru perioada august 2011 -

august 2014 în mărime de 22 727 de lei, cheltuielile de judecată în mărime de 738,79

de lei, în total suma de 23 466,67 de lei. Reclamanta a menționat că a achitat datoria

în cadrul procedurii de executare aflată la executorul judecătoresc Cornelia Balan.

Totodată, după luna august 2014, s-au mai creat datorii, care la data de 19

august 2016, potrivit certificatului eliberat de ÎMGFL 5 constituiau 33 953, 36 de

lei.

La 17 septembrie 2016, reclamanta a achitat suma de 15 137,06 lei pentru

datoriile create la servicii pentru apa potabilă, apa menajeră, deservire bloc locativ,

transportare deșeuri, antena TV colectivă și deservirea echipamentului tehnic, la 19

septembrie 2016 a achitat suma de 11 000 de lei pentru datoriile create la servicii de

încălzire și preparare a apei calde, iar la 18 octombrie 2016 a achitat restul sumei de

8 530,49 lei pentru datoriile create la servicii de încălzire și preparare a apei calde.

La 22 aprilie 2019, Aricov Oxana a depus cerere de completare a cererii de

chemare în judecată.

În motivarea cererii, Aricov Oxana a indicat că pe parcursul examinării cauzei,

s-a constatat că apartamentul nr. 2 din str. XXXXX, mun. Chișinău a fost înstrăinat

de reclamanta Aricov Oxana la 16 septembrie 2016, respectiv urmează a fi

concretizat faptul că prejudiciul cauzat de pârâți urmează a fi calculat până la această

dată.

Astfel, perioada de calcul a venitului ratat este: 01 ianuarie 2012 - 16

septembrie 2016, însă reclamanta a solicitat mărimea venitului ratat doar pe 48 de

luni (48 luni * 2000 lei = 96000 lei).

În fine, în fața instanței de judecată Aricov Oxana a solicitat încasarea în mod

solidar din contul lui Harcomici Mihail și Harcomici Tudor a datoriilor pentru

serviciile comunale în mărime de 64 399,28 de lei și a venitului ratat în mărime de

96 000 lei, iar în total suma de 160 399,28 de lei.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

acțiunea a fost admisă.

A fost încasat în mod solidar de la Harcomici Mihail și Harcomici Tudor venitul

ratat în mărime de 96 000 de lei, datoria pentru serviciile comunale în mărime de 64

399,28 lei, cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 1 500 lei, cheltuieli

suportate pentru achitarea taxei de stat în mărime de 4 819 de lei și cheltuielile de

citare publică a pârâtului în mărime de 280 lei, iar în total suma 166 998,28 lei.

A fost aplicat sechestru pe bunurile mobile și imobile ce aparțin cu drept de

proprietate pârâților Harcomici Mihail și Harcomici Tudor în limita sumei de 166

998,28 de lei.

Prin decizia din 28 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Harcomici Mihail, casată hotărârea din 16 octombrie 2019 a

2

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) în partea pretenției cu privire la încasarea

venitului ratat și în această parte a fost emisă o hotărâre de respingere a acțiunii.

Pentru a hotărî astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale

că, având în vedere că prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 02

iunie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018, s-

a constatat că Harcomici Mihail a ocupat abuziv apartamentul nr.2, situat pe

XXXXX, mun. Chișinău, constatare care are autoritate de lucru judecat, nu poate fi

reținut în calitate de probă răspunsul Sectorului de Poliție nr.5 al Inspectoratului de

Poliție Botanica, prezentat de Mihail Harcomici, precum că acesta nu a locuit în

apartamentul dat și nici declarațiile ultimului precum că acesta de fapt nu a locuit

niciodată în acest apartament și nu urmează să achite suma solicitată pentru serviciile

comunale.

Ținând cont de faptul că Oxanei Aricov, în calitate de proprietară al

apartamentului i-a fost cauzat un prejudiciu de către Mihail Harcomici (care a

posedat nelegitim apartamentul dat) în mărime de 64 399,28 lei cu titlu de datorii

pentru servicii comunale și de executare a hotărârii judecătorești de încasare a

datoriei pentru serviciile comunale, pretenția acesteia urmează a fi admisă.

Cu privire la pretenția reclamantei cu privire la încasarea venitului ratat, deși

prima instanță a admis acest capăt de cerere, motivând că în speță sunt întrunite

elementele răspunderii delictual civile în raport cu pârâții Harcomici Mihail și

Harcomici Tudor și întrunirea condițiilor legale ce justifică pretențiile reclamantei,

totuși instanța de apel a decis respingerea acțiunii în această parte.

În susținerea acestei soluții instanța de apel a indicat în hotărârea sa că,

solicitând încasarea venitului ratat, reclamanta urma să dovedească posibilitatea

obiectivă, reală și neînchipuită, a obținerii unor venituri. Or, sarcina probațiunii

existenței, precum și a mărimii venitului ratat revine creditorului, care trebuie să

demonstreze că ar fi putut și trebuit să obțină anumite venituri.

În pofida acestui fapt, Aricov Oxana nu a prezentat nici un înscris din care să

rezulte că aceasta a făcut o ofertă de chirie a acestui apartament, că exista un

potențial chiriaș al acestui apartament, că a întocmit un contract de locațiune cu un

potențial chiriaș.

La 07 august 2020, Harcomici Mihail, reprezentat de avocatul Budu Pavel, a

declarat recurs împotriva deciziei din 28 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia în partea în care a fost menținută hotărârea primei instanțe

și trimiterea cauzei în această parte la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, a interpretat în mod eronat legea precum și a săvârșit încălcări care au dus

la soluționarea greșită a cauzei și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

La 13 august 2020, Aricov Oxana a declarat recurs împotriva deciziei din 28

mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La 05 octombrie 2020, Aricov Oxana a depus o referință la recursul declarat de

către Harcomici Mihail, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28 mai

2020, expediată participanților la proces la 16 iunie 2020, fără a se cunoaște cu

certitudine data recepționării acestuia de către părți, iar recursurile au fost declarate

la 04 august și la 13 august 2020 respectiv. Astfel, se constată că recurenții s-au

conformat prevederilor legale și au declarat recursurile împotriva deciziei instanței

de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate

de către Harcomici Mihail, reprezentat de avocatul Budu Pavel și de către Aricov

Oxana, inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Harcomici Mihail, reprezentat de avocatul

Budu Pavel și de către Aricov Oxana, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

4

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de către Harcomici Mihail, reprezentat de avocatul

Budu Pavel și de către Aricov Oxana.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Harcomici Mihail,

reprezentat de avocatul Budu Pavel și de către Aricov Oxana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5