2ra-1525/20 — determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil

Dosarul nr. 2ra-1525/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Scorpan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Tabunșcic

împotriva lui Artur Scorpan, intervenienți accesorii Banca Comercială

„Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” Societate pe Acțiuni, Maria Scorpan cu

privire la determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 iulie 2018, Victoria Tabunșcic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Artur Scorpan, intervenient accesoriu Maria Scorpan solicitând

determinarea cotelor-părți ideale a câte ½ după Artur Scorpan și Maria Scorpan din

bunul imobil, apartamentul nr. 29 cu număr cadastral XXXXX.157.01.029, situat în

mun.Chișinău, str. XXXXX, nr.2/2, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, prin hotărârea din 21 noiembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a încasat de la Artur Scorpan în

beneficiul său datoria în sumă totală de 967500 de ruble rusești, 4800 de dolari USD

și 11377,19 lei. Hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă prin neatacare și a

fost emis titlu executoriu, care a fost înaintat spre executare.

Totodată, a menționat că, de către executorul judecătoresc au fost întreprinse

toate măsurile necesare pentru încasarea forțată a datoriei, însă nu a fost posibilă

executarea documentului executoriu. La caz, s-a stabilit că debitorul Artur Scorpan

deține cu drept de proprietate cotă-parte din bunul imobil, număr cadastral

XXXXX.157.01.029, situat în mun.Chișinău, str. XXXXX, nr.2/2, ap.29.

Reclamanta a afirmat că, în scopul executării documentului executoriu, prin

procesul-verbal de sechestru din 13 iunie 2018 a fost aplicat sechestru pe cota-parte

din bunul imobil, număr cadastral XXXXX.157.01.029, situat în mun.Chișinău, str.

XXXXX, nr.2/2, ap.29, ce aparține debitorului în cadrul procedurii de executare,

Artur Scorpan. În continuare, întru executarea documentului executoriu sus-

menționat, reclamanta a pretins că dispune de dreptul de a solicita determinarea

cotei-părți ideale a debitorului Artur Scorpan din bunul imobil enunțat, făcând

referire la prevederile art. 95 Cod de executare, art. 353 alin.(1), art. 370 Cod civil.

1

Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Tabunșcic și s-

au determinat cotele-părți din bunul imobil proprietate comună a lui Artur Scorpan

și Maria Scorpan, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr.2/2, ap.29, număr

cadastral XXXXX.157.01.029, după cum urmează: Artur Scorpan deține în

proprietate cota-parte de ½ și Maria Scorpan deține în proprietate cota parte de ½ în

apartamentul menționat; s-a încasat de la Artur Scorpan în beneficiul Victoriei

Tabunșcic cu titlu de cheltuieli de judecată, taxa de stat în sumă de 100 de lei; în rest

cererea de chemare în judecată, în partea încasării cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat

de Artur Scorpan, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan și s-a casat integral

hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu

restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecători.

Prin încheierea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, BC

„Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA a fost atrasă în proces în calitate de

intervenient accesoriu de partea pârâtului.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Tabunșcic și s-a

determinat lui Artur Scorpan și Mariei Scorpan cota-parte ideală de câte ½ fiecărui

din bunul imobil: apartamentul nr. 29 situat în mun.Chișinău, str. XXXXX, nr.2/2,

număr cadastral XXXXX.157.01.029; s-a încasat de la Artur Scorpan în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 200 de lei.

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Artur Scorpan și s-a menținut hotărârea din 19 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că apelantul Scorpan Artur, în

ședința instanței de apel nu s-a prezentat, solicitând prin cerere amânarea ședinței

judiciare din 03.06.2020, 10.06.2020, invocând motive de sănătate, dar fără

prezentarea cărorva dovezi în acest sens, totodată, avocatul ultimului-Cebotari

Andrei, la fel, a solicitat amânarea examinării cauzei, solicitări admise de instanța

de instanța de apel, iar ședința de judecată fiind amânată pentru 08.07.2020. Urmare

a acestui fapt, la 08.07.2020, atât avocatul, cât și apelantul au depus repetat cereri de

amânare, iar drept urmare, în temeiul art.206 alin. (5) CPC, solicitările înaintate au

fost respinse de instanță în contextul în care la cererea înaintată nu a fost prezentată

dovada imposibilității prezentării în ședință, precum și faptul că la cererea avocatului

amânarea cauzei poate avea loc o singură dată, din care considerente, în temeiul art.

379 alin. (2) CPC, instanța de apel a dispus examinarea cauzei în absența acestora.

La fel, a indicat că, intervenienții accesorii BC „Mobiasbancă-Groupe Societe

Generale” SA și Scorpan Maria, în ședința instanței de apel nu s-au prezentat, deși,

au fost citați legal despre data, ora și locul examinării cauzei.

Instanța de apel a reținut că din extrasul din Registrul bunurilor imobile din

25.03.2016, eliberat de ÎS „Cadastru”, rezultă că Scorpan Artur Pavel împreună cu

intervenientul accesoriu Scorpan Maria Alexandru sunt coproprietari ai bunului

imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr.2/2, ap.29, fiind înregistrat în

temeiul contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 1-7886 din 08.11.1995 și a certificatului Agenției de

2

Privatizare din 02.02.2006 (f.d.8).

Totodată, s-a constatat cu certitudine faptul, că Scorpan Artur urma să execute

actul executoriu eliberat de către Judecătoria Chișinău sediul Centru din 21.11.2017,

pe dosarul nr. 2-1973/2017, în care Scorpan Artur are calitatea de debitor, iar

Tabunșcic Victoria - calitatea de creditor (f. d. 7), această hotărâre nefiind executată

benevol de către apelant.

Prin procesul-verbal al executorului Balan Cornelia din 13.06.2018, a fost

aplicat sechestrul pe bunul imobil de referință, situat al adresa mun. Chișinău, str.

str. XXXXX, nr.2/2, ap.29 (f.d.9).

Citând prevederile art. 320 alin. (2), art. 321 alin.(2) Cod civil (în redacția pînă

la 01.03.2019), art. 88 alin. (2), art. 95 alin.(1) Cod de executare, art. 353 alin (1),

art. 344 alin. (1), art. 345 alin. (1), (2), art. 346 alin.(1) Cod civil (în redacția pînă la

01.03.2019), art. 28 alin. (1) lit. d) Legea cadastrului bunurilor imobile nr.

1543/25.02.1998, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a ajuns

la concluzia de a determina lui Scorpan Artur Pavel, născut la 19.10.1968 și lui

Scorpan Mariei Alexandru, născută la 18.10.1944, cota parte ideală de câte ½

fiecărui, din bunul imobil: apartamentul 29 situat în mun. Chișinău, strada XXXXX,

nr.2/2, cu nr. cadastral XXXXX.157.01.029, or, pârâtul nu a invocat o altă

modalitate de executare.

Astfel, instanța de apel a reținut că procedura de executare este o fază

importantă a procesului civil, or, neexecutarea efectivă a hotărârilor judecătorești

face actul de justiție iluzoriu.

Dacă se refuză sau se omite executarea unei hotărîri judecătorești sau se întârzie

executarea acesteia, garanțiile art.6 CEDO de care a beneficiat justițiabilul în fața

instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi (a se vedea Șandor v. România,

hotărîrea din 25.11.2005, Hornsby v. Grecia, hotărîrea din 19.03.1997)

La 08 septembrie 2020, Maria Scorpan a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța a emis hotărârea în lipsa sa, fiind

în imposibilitate de a-și valorifica drepturile procedurale. Or, aflând despre existența

unui proces în care este implicată, a apelat la serviciile unui avocat, care a solicitat

amânarea la 10 iunie 2020, prin cerere, a ședinței de judecată, motivând participarea

sa la un alt proces, precum și necesitatea de a lua cunoștință de materialele cauzei,

indicând zilele disponibile. Însă, instanța a ignorat această împrejurare și a numit

ședința de judecată pentru o dată când avocatul nu era disponibil. Prin cererea depusă

la 08 iulie 2020, a solicitat amânarea, reiterând poziția expusă în cererea de 10 iunie

2020, însă instanța de apel a respins cererea de amânare și nu i-a oferit posibilitatea

de a-și exprima poziția în proces.

Recurenta a opinat că a fost încălcat art. 432 alin.(3) lit.b) Cod de procedură

civilă, încălcarea normelor de drept procedural s-a realizat prin examinarea cauzei

în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora

ședinței de judecată, precum și prevederile art. 379 alin.(1) Cod de procedură civilă,

efectul neprezentării în ședință de judecată a participantului la proces și art. 26

alin.(2) Cod de procedură civilă, principiul contradictorialității.

3

La fel, a pretins încălcarea dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 § 1

CEDO, care include principiul contradictorialității și principiul egalității armelor.

Recurenta a afirmat că instanța de apel nu a elucidat complet chestiunile de fapt

și de drept reflectate în cererea de apel depusă de Arturs Scorpan, precum și riscul

de a rămâne în stradă ca urmare a hotărârii emise, denotă examinarea superficială și

formală a cererii.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților, conform

scrisorii de însoțire datate cu 23 septembrie 2020 (f.d.195) și a fost recepționată de

către BC „Mobiasbancă Groupe Societe Generale” SA, la 25 septembrie 2020,

conform avizului de recepție (f.d.200). Corespondența expediată Victoriei

Tabunșcic și Artur Scorpan a fost restituită instanței cu mențiunea „nereclamat”

(f.d.196-199).

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 08 iulie 2020, iar cererea de recurs

a fost depusă la 08 septembrie 2020, ceea ce denotă că recursul este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Scorpan, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Scorpan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Maria Scorpan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maria Scorpan împotriva deciziei

din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5