3r-282/20 — contestarea actului administrativ, repunerea în functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu si repararea prejudiciului moral

3r-282/20 — contestarea actului administrativ, repunerea în functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosar nr. 3r-282/20

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (V.Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

D E C I Z I E

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Ion Țugulea,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ion Țugulea împotriva Consiliului raional Nisporeni, terț Sergiu Sococol,

vicepreședintele raionului Nisporeni cu privire la contestarea actului administrativ,

repunerea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și

repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarat inadmisibil apelul depus de Ion Țugulea împotriva hotărârii din

09 decembrie 2019 a Judecătoriei Ungheni,

c o n s t a t ă :

La data de 26 martie 2018, Ion Țugulea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului raional Ungheni, terț Sergiu Sococol, vicepreședintele

raionului Nisporeni, prin care a solicitat anularea deciziei nr.7/37 din 21 decembrie

2017, cu privire la eliberarea din funcție, repunerea în funcția de vicepreședinte

al raionului Nisporeni, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu,

începând cu data eliberării din funcție, până la data emiterii hotărîrii judecătorești,

reieșind din salariul de bază de 7500 de lei și repararea prejudiciului moral în mărime

de 50000 de lei (f.d.2-3).

Prin hotărârea din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, cererea de

chemare în judecată depusă de Ion Țugulea a fost respinsă integral, ca fiind

neîntemeiată (f.d.162; 168-174).

La data de 13 ianuarie 2020, Ion Țugulea a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiuni (f.d.180-181).

1

Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Ion Țugulea, împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019

a Judecătoriei Ungheni (f.d.186-187).

La data de 29 septembrie 2020, Ion Țugulea a depus recurs împotriva încheierii

din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen,

admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f.d.191-192). Totodată, la cererea de recurs,

a anexat o scrisoare electronică, din care rezultă, că la data de 25 martie 2020, ora

14.19, Ion Țugulea a expediat la adresa oficială de e-mail a Curții de Apel Chișinău,

cac@justice.md motivarea recursului împotriva încheierii din 19 februarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău (f.d.194),

Ulterior, la data de 19 octombrie 2020, Ion Țugulea a depus recurs, cu conținut

similar celui depus la data de 29 septembrie 2020, invocând că la data de 11 martie

2020 a primit încheierea din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

A mai menționat, că nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de

25 martie 2020, la ora 14:19 a expediat prin poșta electronică a Curții de Apel

Chișinău, recurs împotriva încheierii din 19 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, fapt ce se confirmă prin înștiințarea nr. 35/10-1510 din 11 septembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, însă verificând programul integral de gestionare a

dosarelor, nu a găsit înregistrat recursul menționat.

Făcând trimitere la articolele 211 alin.(1) și (2) și 212 alin.91) din Codul

administrativ, recurentul a menționat, că instanța de apel nu i-a acordat termen

pentru înlăturarea neajunsurilor și a examinat apelul în lipsa sa.

A notat, că recursul cu înscrisurile anexate la acesta, nu a fost expediat pe

suport de hîrtie, cu semnătura olografă, dar a fost expediat prin intermediul poștei

electronice, în legătură cu declararea stării de urgență.

Recurentul Ion Țugulea a solicitat admiterea recursului, repunerea în termen,

casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.217-218).

La 20 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului

Consiliului raional Nisporeni și terțului Sergiu Sococol, vicepreședintele raionului

Nisporeni, copia recursului depus de Ion Țugulea, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.236), aceștia însă, nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referințe, deși au primit copia recursului depus de Ion

Țugulea, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate,

anexate la materialele cauzei (f.d.237-239).

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 19 februarie 2020 și expediată părților,

prin intermediul oficiului poștal la data de 27 februarie 2020 (f.d. 188).

2

Recurentul Ion Țugulea a recepționat copia încheierii din 19 februarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău la data de 11 martie 2020 (f.d.189).

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020 a

fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada

17 martie -15 mai 2020.

La data de 18 martie 2020 a fost emisă Dispoziția nr.1 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2 din Hotărîrea

Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, punctelor 6, 7, 8 și

9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001, Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova.

Luînd în considerare faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la Dispoziția

nr.1 din data de 18 martie 2020, termenele de exercitare a căilor de atac aflate în

curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de depunere a

recursului pentrui Ion Țugulea, după întrerupere a început a curge din data de 16

mai 2020.

La caz, recurentul Ion Țugulea, la data de 25 martie 2020, a expediat la adresa

oficială de e-mail a Curții de Apel Chișinău, cac@justice.md motivarea recursului

împotriva încheierii din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.194).

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termen.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins,

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 26 martie 2018, Ion Țugulea a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ungheni, terț

Sergiu Sococol, vicepreședintele raionului Nisporeni, prin care a solicitat anularea

deciziei nr.7/37 din 21 decembrie 2017, cu privire la eliberarea din funcție,

repunerea în funcția de vicepreședinte al raionului Nisporeni, încasarea salariului

pentru absența forțată de la serviciu, începând cu data eliberării din funcție, până la

data emiterii hotărîrii judecătorești, reeșind din salariul de bază de 7500 de lei și

repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei (f.d.2-3).

Prin hotărârea din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, cererea de

chemare în judecată înaintată de Ion Țugulea a fost respinsă integral, ca fiind

neîntemeiată (f.d.162; 168-174).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 13 ianuarie 2020, Ion

Țugulea a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019 a

3

Judecătoriei Ungheni, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiuni (f.d.180-181).

Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Ion Țugulea, împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019

a Judecătoriei Ungheni (f.d.186-187).

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut, că

apelantul, Ion Țugulea, nu a depus motivarea apelului.

În conformitate cu art. 232 alin.(2) din Cod administrativ, motivarea apelului

se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, a Judecătoriei

Ungheni, a fost pronunțat la data de 09 decembrie 2019 (f.d.162).

Iar, la data de 13 ianuarie 2020, Ion Țugulea a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiuni (f.d.180-181).

Concomitent, potrivit materialelor cauzei, recurentului Ion Țugulea i-a fost

notificată hotărîrea motivată din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, la data

de 15 ianuarie 2020, fapt ce se confirmă cu avizul de recepție a scrisorii recomandate

anexat la dosar (f.d.178).

Astfel, prin prisma art. 232 Cod administrativ, termenul de depunere a

motivării apelului a început să curgă la 16 ianuarie 2020 și a expirat la 14 februarie

2020.

La caz, de către Ion Țugulea, nu a fost depusă motivarea apelului nici pînă la

data pronunțării încheierii din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și nici

pînă în prezent.

Conform art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

Conform art.65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de

15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea declarării apelului în termen.

4

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, Ion Țugulea nu a depus diligența necesară în

vederea exercitării căii de atac în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuiază că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel just a declarat inadmisibil apelul depus de Ion Țugulea.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentului, precum că instanța de apel

nu i-a acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor și a examinat apelul în lipsa

sa, or, conform prevederilor art. 207 alin.(1) din Codul administrativ, instanța

verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ.

Iar, prevederile art. 211 alin.(1) și (2) și 212 alin.(1) din Codul administrativ, la

care recurentul a făcut trimitere, se referă la cererea de chemare în judecată, dar nu

la cererea de apel.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

5

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

depus de Ion Țugulea.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Ion Țugulea, împotriva încheierii din 19 februarie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține încheierea din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Țugulea împotriva Consiliului raional Nisporeni, terț Sergiu Sococol,

vicepreședintele raionului Nisporeni cu privire la contestarea actului administrativ,

repunerea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și

repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

6