2ra-440/20 — anularea actelor

2ra-440/20 — anularea actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-440/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. D. Pușca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, A. Rotaru)

D E C I Z I E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Liudmila Corlăteanu, reprezentată de

avocatul Diana Sanduleac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila

Corlăteanu împotriva lui Vadim Corlăteanu, Alexandr Iațco, Luciei Oboroc, Grigore

Oboroc, Victor Gorobivschi, Nataliei Gorobivschi, Vasile Cucorean, Serviciului

Fiscal de Stat și notarului public Aurica Caraiman cu privire la anularea contractelor

de vânzare-cumpărare,

și cererea de chemare în judecată depusă de către Lucia Oboroc împotriva lui

Vadim Corlăteanu, Liudmilei Corlăteanu, Iuliei Corlăteanu, Alexandr Iațco cu privire

la evacuarea din bunul imobil fără acordarea altui spațiu locativ și încasarea

prejudiciului moral (conexată),

împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

admise apelurile declarate de Liudmila Corlăteanu prin intermediul avocatului Diana

Sanduleac și a lui Vadim Corlăteanu, s-a casat parțial hotărârea din 18 iulie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre de

respingere a pretențiilor,

c o n s t a t ă:

La 12 ianuarie 2012, Liudmila Corlăteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Corlăteanu, Alexandr Iațco, Luciei Oboroc, Grigore Oboroc,

Victor Gorobivschi, Nataliei Gorobivschi, Vasile Cucorean, Serviciului Fiscal de Stat

și notarului public Aurica Caraiman cu privire la anularea contractelor de vânzare-

cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, apartamentul nr. xxxxx situat pe str.

xxxxx a aparținut cu drept de proprietate dânsei și pârâtului Vadim Corlăteanu.

1

Ultimul, la data de 13 septembrie 2011 a eliberat o procură pe numele lui Alexandr

Iațco, iar prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 9102, autentificat la 6 octombrie

2011 de către notarul public Aurica Caraiman, apartamentul nr. xxxxxx, mun. Bălți, a

fost înstrăinat de către pârâtul Vadim Corlăteanu, prin intermediul lui Alexandr Iațco,

lui Victor Gorobivschi și Nataliei Gorobivschi, fără acordul său ca coproprietar al

bunului imobil în litigiu, lezându-i astfel dreptul de proprietate prin deposedarea

ilegală de locuința proprie.

A mai adăugat că, ulterior, acest apartament a fost înstrăinat încă de cinci ori, fără

a primit careva sume bănești în urma vânzării acestuia.

În opinia reclamantei toate contractele de vânzare-cumpărare al apartamentului

indicat supra sunt lovite de nulitate absolută, deoarece ea ca coproprietar al acestui

bun imobil nu și-a manifestat acordul la înstrăinare și nici nu avea intenția de a-l

înstrăina, în situația în care împreună cu familia nu dețineau de un alt spațiu locativ.

A explicat că, continuă să locuiască în apartamentul litigios, iar despre tranzacțiile

de vânzare-cumpărare a aflat întâmplător de la organul cadastral, când a solicitat

eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile.

Liudmila Corlăteanu a solicitat declararea nulității absolute a următoarelor

contracte de vânzare-cumpărare a bunului imobil - nr. 65 cu numărul cadastral

xxxxxx cu suprafața de 45,5 m2, situate pe str. xxxxx, și anume: - nr. 9102,

autentificat la 6 octombrie 2011 de către notarul public Aurica Caraiman, încheiat

între Vadim Corlăteanu, în numele căruia a acționat Alexandr Iațco și Victor

Gorobivschi, Nataliei Gorobivschi; - nr. 6754 încheiat la 8 octombrie 2011 între

Victor Gorobivschi și Vasile Cucorean; - nr. 2997 încheiat la 6 decembrie 2011 între

Victor Gorobivschi și Alexandr Iațco; - nr. 7168 încheiat la 21 decembrie 2011 între

Alexandr Iațco și Lucia Oboroc, Grigore Oboroc, cu aducerea părților în poziția

inițială, și dispunerea înscrierii dreptului de proprietate a lui Vadim Corlăteanu și

Liudmila Corlăteanu în Registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil vizat supra.

La data de 7 februarie 2012, Lucia Oboroc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Corlăteanu, Liudmilei Corlăteanu, Iuliei Corlăteanu și Alexandr

Iațco cu privire la evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ și

repararea prejudiciului moral, care a fost concretizată prin cererea din 2 decembrie

2013.

În motivarea acțiunii reclamanta Lucia Oboroc a indicat că în baza contractului de

vânzare-cumpărare din 21 decembrie 2011 a dobândit dreptul de proprietate asupra

apartamentului nr. xxxxx, drept care a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Bălți în aceiași zi.

Totodată, conform contractului de vânzare-cumpărare nominalizat, vânzătorul

Alexandr Iațco avea dreptul de a locui în apartamentul dat până la 1 februarie 2012,

cu achitarea obligatorie a serviciilor comunale și impozitului.

Lucia Oboroc a relevat că după data de 20 ianuarie 2012, vânzătorul Alexandr

Iațco a încetat să îi răspundă la apelurile telefonie. Însă, la 24 ianuarie 2012, în urma

unui apel telefonic, o persoană necunoscută i-a comunicat că dânsa deja locuiește în

apartamentul menționat și că Alexandr Iațco este un escroc.

A indicat că la data de 1 februarie 2012, conform înțelegerii, Alexandr Iațco nu i-

a transmis cheia de la apartament, iar când a venit să verifice locuința a constatat că

2

în aceasta era instalată cu traiul familia Corlăteanu, care au refuzat să îl elibereze

benevol, ca urmare, fiind nevoită să sesizeze organul de poliție.

A afirmat că până în prezent nu are acces în apartamentul litigios, care-i aparține

în mod legal. Deși, fiind proprietar de bună-credință, nicidecum nu-și poate exercita

dreptul său de proprietate asupra bunului imobil enunțat protejat de legislația în

vigoare.

Reclamanta Lucia Oboroc a solicitat evacuarea lui Vadim Corlăteanu, Liudmilei

Corlăteanu, Iuliei Corlăteanu și Alexandr Iațco din apartamentul nr. 65, situat pe str.

31 august 63, mun. Bălți, fără acordarea altui spațiu locativ, precum și încasarea din

contul lui Vadim Corlăteanu, Liudmilei Corlăteanu, Iuliei Corlăteanu și Alexandr

Iațco în beneficiul său a sumei de 50 000 de lei cu titlu prejudiciu moral.

Prin încheierea din 20 martie 2012 a Judecătoriei Bălți au fost conexate într-o

singură procedură, pentru examinare concomitentă cauzele civile intentate la acțiunea

depusă de Liudmila Corlăteanu și la acțiunea depusă de Lucia Oboroc.

Prin încheierea din 2 decembrie 2013 a Judecătoriei Bălți au fost atrași în proces

în calitate de pârâți Victor Gorobivschi, Natalia Gorobivschi, Vasile Cucorean și

notarul public Aurica Caraiman.

Prin hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, corectată prin

încheierea din 28 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost respinsă ca

nefondată acțiunea depusă de Liudmila Corlăteanu. S-a admis cererea

reconvențională depusă de Obroc Lucia. S-a dispus evacuarea lui Vadim Corlăteanu,

Liudmilei Corlăteanu și Iuliei Corlăteanu, împreună cu toți membrii familiei, din

apartamentul nr. xxxxx, mun. Bălți, fără acordarea altui spațiu locativ. S-a încasat de

la Vadim Corlăteanu în beneficiul Luciei Obroc prejudiciul moral în sumă de 5 000

de lei. S-a încasat de la Alexandr Iațco în beneficiul Luciei Obroc prejudiciul moral

în sumă de 5 000 de lei.

În consolidarea soluției sale, prima instanță a reținut că Liudmila Corlăteanu nu a

demonstrat faptul că la data înstrăinării apartamentului litigios, și anume la 13

septembrie 2011, acesta era coproprietate comună în devălmășie împreună cu Vadim

Corlăteanu. Or, începând cu 20 decembrie 1999 și până la momentul încheierii

contractului de vânzare-cumpărare contestat în speță, dreptul de proprietate asupra

acestui bun imobil a fost înregistrat doar pe numele lui Vadim Corlăteanu. Prin

urmare, Liudmila Corlăteanu nu se poate bucura de protecția instituției dreptului

comun în devălmășie și nu poate invoca faptul că nu și-a dat acordul la înstrăinarea

acestui bun imobil.

În această ordine de idei, prima instanță a constatat că Lucia Oboroc și Grigore

Oboroc sunt dobânditori de bună credință a bunului imobil litigios, însă din cauza că

familia Corlăteanu a ocupat acest imobil, primii nu se por instala în el. Astfel, în

condițiile speței fiind necesară evacuarea persoanelor care împiedică proprietarii în

folosirea după bunul plac a bunului său.

Cu titlu subsidiar, prima instanță a remarcat că acțiunile lui Vadim Corlăteanu și

Alexandr Iațco, de a o împiedica pe Lucia Oboroc în folosirea bunului imobil, este

demonstrată prin sentința din 3 iulie 2015 a Judecătoriei Bălți, prin care primii au fost

recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din

Codul penal – escrocheria în proporții deosebit de mari.

3

Respectiv, aceștia urmează să repare Luciei Oboroc prejudiciul moral cauzat prin

acțiunile sale.

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat

de Vadim Corlăteanu și Liudmila Corlăteanu, reprezentată de avocatul Diana

Sanduleac, s-a casat integral hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Liudmila

Corlăteanu a fost admisă parțial. S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare al

apartamentului nr. xxxxx, mun. Bălți, încheiat între Vadim Corlăteanu și Victor

Gorobivschi, autentificat de către notarul public Aurica Caraiman, la 6 octombrie

2011 sub nr. 9102. S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare al

apartamentului nr. xxxxx, mun. Bălți, încheiat între Victor Gorobivschi, Natalia

Gorobivschi și Alexandr Iațco, autentificat de către notarul public Larisa Teacă, la 6

decembrie 2011 sub nr. 2997. S-au respins pretențiile Liudmilei Corlăteanu cu privire

la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Victor

Gorobivschi și Vasile Cucorean, autentificat de către notarul Iurie Chiriliuc, la 8

octombrie 2011, sub nr. 6754, și a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între

Alexandr Iațco și Lucia Oboroc, autentificat de către notarul Maria Popovici, la 21

decembrie 2011 sub nr. 7168. S-a admis acțiunea depusă de Lucia Oboroc și s-a

evacuat Vadim Corlăteanu, Ludmila Corlăteanu, Iulia Corlăteanu și Alexandr Iațco

din apartamentul nr. xxxxx. S-a respins pretenția Luciei Oboroc cu privire la

repararea prejudiciului moral.

Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Liudmila Corlăteanu prin intermediul avocatului Diana

Sanduleac, s-a casat decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți și s-a remis

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți au fost admise

apelurile declarate de Liudmila Corlăteanu prin intermediul avocatului Diana

Sanduleac și a lui Vadim Corlăteanu, s-a casat parțial hotărârea din 18 iulie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea încasării de la Vadim Corlăteanu și

Alexandr Iațco în beneficiul Luciei Oboroc a prejudiciului moral în sumă a câte 5 000

de lei/fiecare și s-a emis în această parte o nouă soluție prin care pretențiile au fost

respinse ca nefondate. În rest hotărârea instanței de fond a fost menținută.

La data de 2 ianuarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Liudmila

Corlăteanu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac a declarat recurs împotriva

deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi

decizii prin care acțiunea principală să fie admisă integral, iar cererea reconvențională

să fie respinsă.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, la adoptarea deciziei sale instanța de

apel la fel ca și instanța de fond nu a luat în considerare argumentele reclamantei

referitor la faptul că bunul imobil în litigiu a fost înstrăinat fără acordul unuia din

coproprietari, fapt demonstrat prin raportul de expertiză nr. 1195 din 4 noiembrie

2016, unde este clar indicat că semnătura din procura nr. 10950 din 13 septembrie

2011, în baza căreia a fost înstrăinat apartamentul, nu este a Liudmilei Corlăteanu.

A menționat că instanța de apel nu s-a expus la argumentul precum că prin

sentința din 3 iulie 2015 a Judecătoriei Bălți a fost constatată ilegalitatea încheierii

4

contractelor de vânzare-cumpărare, fapt ce denotă că acesta a fost lăsat fără

examinare, încălcându-se astfel dreptul la un proces echitabil, prevăzut de CEDO.

A comunicat că în decizia contestată, instanța ierarhic inferioară face referire doar

la faptul că Lucia Oboroc și Grigore Oboroc ar fi cumpărători de bună credință, însă

nu ține cont de prevederile art. 375 alin. (1) Cod civil, conform căruia bunul poate fi

revendicat de la dobânditori de bună credință dacă bunul a ieșit din posesiunea

acestora fără voia lor, or, în speță bunul imobil a ieșit din posesiunea Liudmilei

Corlăteanu fără voia ei.

A explicat că, un alt argument în susținerea poziției de ilegalitate a deciziei

contestate este că în cauza penală examinată unica parte vătămată a fost Lucia

Oboroc, unde acțiunea civilă a acesteia a fost admisă în principiu, iar în situația creată

se atestă o îmbogățire fără justă cauză. Totodată, în circumstanțele date, Liudmila

Corlăteanu nu poate beneficia de aceleași drepturi ca și Lucia Oboroc de a pretinde

careva prejudicii de la cei condamnați pe dosarul penal, pentru vânzarea ilegală a

proprietății sale, deoarece ultima nu are nici o calitate pe acea cauză penală.

A afirmat că, soluția de respingere a acțiunii, instanța de apel a motivat-o prin

argumente haotice fără legătura între ele, evitând să se expună în privința probelor

care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea, instanța inferioară

nu a luat în considerare cele invocate în decizia instanței de recurs, și contrar celor

recomandate a emis o hotărâre ilegală.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 429, 430, 431,

432, 434, 436, 437, 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă.

Prin referința depusă la 2 martie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a invocat că

consideră cererea de recurs declarată de Liudmila Corlăteanu, reprezentată de

avocatul Diana Sanduleac ca fiind neîntemeiată și a solicitat respingerea recursului ca

inadmisibil.

Prin referința depusă la 3 martie 2020 Grigore Oboroc și Lucia Oboroc a solicitat

respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 11 noiembrie 2019 (f.d.148, Vol. IV), fiind

recepționată de către reprezentantul recurentei la data de 13 noiembrie 2019 (f.d.150,

Vol. IV).

Prin urmare, recursul din 2 ianuarie 2020, este declarat în termen.

Prin încheierea din 24 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Liudmila Corlăteanu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac a fost

considerat admisibil.

În ședința de judecată din 8 octombrie 2020 avocatul Diana Sanduleac în

interesele Liudmilei Corlăteanu a susținut cererea de recurs înaintată și a solicitat

admiterea acesteia așa cum a fost formulată, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii inițiale și

de respingere a acțiunii depuse de către Lucia Oboroc și Grigore Oboroc.

Lucia Oboroc și Grigore Oboroc au menționat că sunt cumpărători de bună

credință, iar la data de 27 noiembrie 2019 au intrat în apartament primind cheile de la

5

Vadim Corlăteanu pentru a locui. Prin urmare, au solicitat respingerea cererii de

recurs.

Alexandr Iațco a indicat că la procurarea apartamentului s-a înțeles doar cu

Vadim Corlăteanu, a fost prezent în apartament, însă pe Liudmila Corlăteanu nu a

văzut-o decât la examinarea dosarului penal.

Audiind participanții la proces și verificând legalitatea actului de dispoziție

contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu

normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că se impune respingerea recursului declarat de Liudmila Corlăteanu,

reprezentată de avocatul Diana Sanduleac și menținerea deciziei instanței de apel, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În temeiul art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

După cum urmează, la 12 ianuarie 2012 Liudmila Corlăteanu a depus prezenta

acțiune fiind completată prin cererea suplimentară împotriva lui Vadim Corlăteanu,

Alexandr Iațco, Luciei Oboroc, Grigore Oboroc, Victor Gorobivschi, Nataliei

Gorobivschi, Vasile Cucorean, Serviciului Fiscal de Stat și notarului public Aurica

Caraiman cu privire la anularea contractului nr. 7168 din 21 decembrie 2011 de

vânzare-cumpărare a bunului imobil situat în mun. Bălți, str. xxxxx cu aducerea

părților la poziția inițială, adică radierea din registrul bunurilor imobile ca proprietari

pe Oboroc Lucia și Oboroc Grigore și înregistrarea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil dat pe numele lui Vadim Corlăteanu și Liudmila Corlăteanu; anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 9102 din 6 octombrie 2011 încheiat între

Vadim Corlăteanu reprezentat de Alexandr Iațco, Victor Gorobivschi și Natalia

Gorobivschi; anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6754 din 8 octombrie

2011 încheiat între Victor Gorobivschi și Vasile Cucorean; anularea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2997 din 6 decembrie 2011 încheiat între Victor Gorobivschi

și Alexandr Iațco și repararea prejudiciului moral.

Ulterior, la data de 7 februarie 2012, Lucia Oboroc a depus cerere de chemare în

judecată ulterior concretizată împotriva lui Vadim Corlăteanu, Liudmilei Corlăteanu,

Iuliei Corlăteanu și Alexandr Iațco cu privire la evacuarea din apartamentul nr. 65

casa 63 din str. 31 august, mun. Bălți, precum și repararea prejudiciului moral în

mărime de 50 000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii inițiale și temeiniciei acțiunii înaintate de către Lucia Oboroc,

dispunând evacuarea lui Vadim Corlăteanu, Liudmilei Corlăteanu și Iuliei Corlăteanu

cu toți membrii familiei din apartamentul nr. xxxxx, mun. Chișinău, fără acordarea

altui spațiu locativ și încasând de la Vadim Corlăteanu și Alexandr Iațco prejudiciul

moral în sumă de câte 5 000 de lei.

6

Instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de Liudmila

Corlăteanu prin intermediul avocatului Diana Sanduleac și a lui Vadim Corlăteanu, a

casat parțial hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea

încasării de la Vadim Corlăteanu și Alexandr Iațco în beneficiul Luciei Oboroc a

prejudiciului moral în sumă a câte 5 000 de lei/fiecare și a emis în această parte o

nouă soluție prin care pretențiile au fost respinse ca nefondate. În rest a menținut

hotărârea instanței de fond.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție apreciază ca fiind corectă soluția instanței ierarhic inferioară.

În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine că

prin ordinul nr. 015153 din 4 octombrie 1991 lui Vadim Corlăteanu (cu familia 2

persoane) i-a fost atribuit apartamentul nr. xxxxx mun. Bălți cu trei odăi, în care au

fost înscriși membrii familiei, soția Liudmila Corlăteanu și fiica Iulia Corlăteanu

(f.d.6,Vol.I).

Conform certificatului nr. 46 din 16 septembrie 1991 eliberat pe numele lui

Vadim Corlăteanu se atestă faptul că acesta a fost membru al Cooperativei de

Construcție a Locuințelor nr. 10 și locuiește în apartamentul dat împreună cu Ludmila

Corlăteanu și Iulia Corlăteanu (f.d.244,Vol.I).

La data de 15 februarie 1992, pe numele lui Corlăteanu Vadim a fost eliberată

adeverința de înregistrare a dreptului de proprietate (f.d.5, Vol.I).

Ulterior, la 20 decembrie 1999 dreptul de proprietate asupra bunului imobil a fost

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți după Vadim Corlăteanu, temeiul

înscrierii fiind certificatul nr. 46 din 16 septembrie 1991, fapt ce rezultă din

certificatul eliberat la 6 ianuarie 2012 privind extrasul din Registrul bunurilor

imobile.

În temeiul art. 315 alin. (1), (2), art. 316 alin. (1), (2) Cod civil, proprietarul are

drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate

este perpetuu. Proprietatea este în condițiile legii inviolabilă. Dreptul de proprietate

este garantat.

Tot, din actele cauzei rezultă că la data de 24 august 2011, Vadim Corlăteanu a

eliberat pe numele lui Alexandr Iațco procură autentificată notarial, prin care l-a

împuternicit pe ultimul de a primi de la organele competente actele necesare pe bunul

imobil ce ține de extrasul din Registrul bunurilor imobile, certificat de la

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Bălți, primirea raportului de evaluare a bunului

imobil (f.d.220, vol.I).

La 13 septembrie 2011 Vadim Corlăteanu a întocmit o altă procură, prin care i-a

încredințat lui Alexandr Iațco să vândă, doneze apartamentul nr.xxxxxx mun. Bălți,

oferindu-i dreptul de a primi toate actele necesare de la organele competente, de a

semna contractual de vânzare-cumpărare, donație, de a primi banii cuveniți, de a

semna acte necesare, de a înregistra contracte la organele autorizate (f.d.80, vol.I).

Tot, Vadim Corlăteanu a depus o declarație, precum că este singur și nimeni nu poate

pretinde la apartament.

Materialele cauzei denotă că la aceeași dată 13 septembrie 2011 a fost perfectată

o procură din numele Liudmilei Corlăteanu pe numele lui Alexandr Iațco cu aceleași

drepturi specificate (f.d.157, Vol. I).

7

Mai târziu, la 6 octombrie 2011 a fost întocmită o cerere autentificată notarial,

prin care Liudmila Corlăteanu a dat acordul soțului său Vadim Corlăteanu de a vinde

apartamentul nr. 65 din str. 31 august 63 mun. Bălți la prețul și condițiile în viziunea

ultimului (f.d.158, vol.I).

Tot, la data de 06 octombrie 2011 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare

nr. 9102 prin care Vadim Corlăteanu, reprezentat de către Alexandr Iațco în calitate

de vânzător și Gorobivschi Victor în calitate de cumpărător, a vândut ultimului

apartamentul nr. xxxxx, la prețul de 16 000 de Euro (f.d.237-240, vol.), fiind

înregistrat la 7 octombrie 2011 la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți după Victor

Gorobivschi și Natalia Gorobivschi cu cota parte 1.0.

Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 6754 din 8 octombrie 2011,

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la data de 13 octombrie 2011, Victor

Gorobivschi și Natalia Gorobivschi au înstrăinat apartamentul nr. xxxxx lui Vasile

Cucorean.

La data de 2 decembrie 2011, între vânzătorii Victor Gorobivschi și Natalia

Gorobivschi și cumpărătorul Vasile Cucorean la notarul Iurie Chiriliuc a fost încheiat

un acord de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare nr. 6754 încheiat la 8

octombrie 2011 de către același notar.

La 6 decembrie 2011 Victor Gorobivschi și Natalia Gorobivschi au înstrăinat

apartamentul nr. xxxxx mun. Bălți lui Alexandr Iațco, fapt ce se confirmă prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 2997, care a fost înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial Bălți.

La data de 21 decembrie 2011 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.

7168, potrivit căruia Alexandr Iațco în calitate de vânzător și Lucia Oboroc în calitate

de cumpărător, a vândut ultimei apartamentul nr. xxxxx, la prețul de 18 000 de Euro

(f.d.38-39,vol.I), înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți după Lucia Oboroc și

Grigore Oboroc cu cota parte 1.0, care și până la moment dețin dreptul de proprietate

asupra bunului imobil.

Conform art. 753 alin. (1) Cod civil, prin contractul de vânzare-cumpărare, o

parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți

(cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.

În conformitate cu art. 228 Cod civil, actul juridic a cărui încheiere a fost

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părți poate fi declarat

nul de instanța de judecată chiar și în cazul în care autorul dolului estima că actul

juridic este avantajos pentru cealaltă parte. Dacă una dintre părți trece sub tăcere

anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul

juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza

principiului bunei-credințe, se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste

împrejurări. În cazul în care dolul este comis de un terț, actul juridic poate fi anulat

numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre dol.

La caz, Liudmila Corlăteanu întru susținerea pretențiilor sale a invocat că nu a dat

acordul la vânzarea apartamentului nr. xxxxxx, mun. Bălți.

Iar, din conținutul raportului de expertiză nr. 1195 din 4 noiembrie 2016,

semnătura executată în rubrica ,,semnătura,, din Procura din numele Liudmilei

Corlăteanu, autentificată și înregistrată la 13 septembrie 2011 de către notarul Corina

Pădurari cu nr. 10950, nu a fost executată de către Liudmila Corlăteanu, dar a fost

8

executată de către o altă persoană prin procedeul imitației, cel mai probabil-libere din

memorie (f.d.33- 41,vol.III).

La fel, conform raportului de expertiză din 22 octombrie 2012 efectuat de

Direcția tehnico-criminalistică a Comisariatului de Poliție Bălți, se atestă că

semnătura executată în rubrica „vânzătorul” din procura cu nr.10950 din 13

septembrie 2011 nu a putut fi stabilit dacă aceasta a fost efectuată de Liudmila

Corlăteanu sau de Vadim Corlăteanu; semnătura, executată de către notarul Corina

Pădurari de asemenea nu a putut fi stabilită de către cine a fost efectuată, amprenta

ștampilei în procură și mostrele acestei ștampile a fost efectuată de către clișeuri

diverse (f.d.63-64, vol.II).

Faptul că Liudmila Corlăteanu nu și-a exprimat consimțământul la înstrăinarea

imobilului și nu a vândut bunul litigios se confirmă și prin sentința din 3 iulie 2015

Judecătoriei Bălți, menținută prin decizia din 27 ianuarie 2016 Curții de Apel Bălți

din 27.01.2016 (f.d.1-25,vol. III), în care s-a stabilit că Alexandr Iațco împreună cu

Ruslan Coseric, Vadim Corlăteanu în comun cu Victor Gorobivschi, prin înțelegere

prealabilă, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie-decembrie 2011 au

participat la încheierea mai multor contracte fictive de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. xxxxxx, ce aparținea cu drept de proprietate comună în devălmășie

lui Vadim Corlăteanu și Liudmilei Corlăteanu, acțiuni care au fost calificate în

temeiul art. 190 alin.(5) Cod penal, cu stabilirea pedepselor sub formă de închisoare

pentru toți inculpații.

În conformitate cu dispozițiile art. 195 Cod civil, actul juridic civil este

manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Reieșind din prevederile art. 199 Cod civil, consimțământ este manifestarea,

exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul este

valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenția de a

produce efecte juridice și nu este viciat.

Conform art. 666 alin. (1) Cod civil, contract este acordul de voință realizat între

două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi

juridice.

Instanța de recurs reține că analiza valabilității unui contract din punct de vedere

al uneia dintre condițiile sale de fond - acordul de voință al părților, trebuie raportată

asupra tuturor circumstanțelor esențiale existente la momentul încheierii sale.

În corespundere cu art. 369 alin. (2), (3) Cod civil, pentru actele de dispoziție

asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris

al tuturor coproprietarilor devălmași. Actul juridic de dispoziție încheiat de unul

dintre coproprietarii devălmași poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă

parte știa sau trebuia să știe despre acordul care limitează dreptul de dispoziție,

despre faptul că ceilalți coproprietari devălmași sunt împotriva încheierii actului

juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor.

Așadar, din interpretarea corectă a acestor prevederi legale, se reține că problema

valabilității actelor de dispoziție asupra bunurilor proprietate comună în devălmășie

este pusă în dependență de faptul dacă cealaltă parte a acestui act știa sau trebuia să

știe că coproprietarul devălmaș nu are dreptul să înstrăineze bunul proprietate

comună în devălmășie. Regula cuprinsă în alin. (3) este că, dacă cealaltă parte a

9

acestui act știa sau trebuia să știe că coproprietarul devălmaș nu are dreptul să

înstrăineze bunul proprietate comună în devălmășie, atunci actul de dispoziție

încheiat de unul din coproprietarii devălmași este lovit de nulitate relativă.

Așadar, coproprietarul care invocă nulitatea actului de dispoziție asupra bunurilor

proprietate comună în devălmășie trebuie să dovedească că cealaltă parte a actului de

dispoziție încheiat de către unul dintre coproprietari știa sau trebuia să știe despre

acordul care limitează dreptul de dispoziție, despre faptul că ceilalți coproprietari

devălmași sunt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la

înstrăinarea imobilelor.

Până la proba contrară se va considera că cel ce a încheiat actul de dispoziție

asupra bunurilor proprietate comună în devălmășie cu unul din coproprietarii

devălmași este de bună-credință, adică nu știa și nici nu putea să știe că coproprietarul

devălmaș nu este în drept să încheie actul de dispoziție.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, apartamentul nr.xxxxx din

mun. Bălți str. xxxxxx a fost înregistrat cu drept de proprietate după Vadim

Corlăteanu, cota parte 1.0, temeiul înscrierii fiind certificatul nr. 10 nr. 46 din 16

septembrie 1991.

Însă, la acest segment, instanța de apel just a reținut că Liudmila Corlăteanu nu a

prezentat careva informații precum că bunul dat este proprietate comună în

devălmășie.

Prin urmare, Lucia Oboroc și Grigore Oboroc sunt dobânditori de bună-credință,

iar la moment dreptul de proprietate asupra xxxxx aparține ultimilor, înregistrat la 21

decembrie 2011 în temeiul contractului de vânzare-cumpărare.

Conform art. 307 Cod civil, posesor de bună credință este persoana care posedă

legitim sau care se poate considera îndreptățită să posede în urma unei examinări

diligente, necesare în raporturile civile, a temeiurilor îndreptățirii sale. Buna-credință

este prezumată.

La caz, se reține că Liudmila Corlăteanu urmărește revendicarea apartamentului

nr. xxxxx, mun. Bălți din posesia Luciei Oboroc și lui Grigore Oboroc.

În conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. (1), (2) Cod civil, dacă un bun a fost

dobândit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze,

proprietarul poate să-l revendice de la dobânditorul de bună-credință numai în cazul

în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis

de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod

din posesiunea acestora, fără voia lor. Dacă bunurile au fost dobândite cu titlu gratuit

de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze, proprietarul este în drept să-și

revendice bunurile în toate cazurile.

Revendicarea bunurilor de la dobânditorul care a încălcat dreptul de proprietate,

adică de la dobânditorul de rea-credință, se admite în toate cazurile. Dar, adeseori,

bunurile ieșite din posesiunea proprietarului trec ulterior de la o persoană la alta. În

acest caz posibilitatea de revendicare depinde de faptul dacă ultimul dobânditor este

de bună-credință sau de rea-credință.

Respectiv, legiuitorul îngrădește dreptul proprietarului de a-și revendica bunurile

sale. Necesitatea introducerii unor asemenea limitări este condiționată de asigurarea

protecției intereselor participanților la circuitul civil și anume îl protejează pe

dobânditorul de bună-credință.

10

Așadar, materialele cauzei denotă că Lucia Oboroc – dobânditorul bunului nu

cunoștea și nu putea cunoaște despre faptul că vânzătorul, precum și foștii proprietari

au dobândit ilegal dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Subsecvent, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentei precum că

sunt dubii în privința bunei-credințe a Luciei Oboroc și Grigore Oboroc, deoarece

acestea poartă un caracter declarativ, fără a anexa careva probe în acest sens.

Referitor la cerința privind radierea înregistrării dreptului de proprietate în

Registrul bunurilor imobile ca proprietari Oboroc Lucia și Grigore Oboroc cu

înregistrarea dreptului de proprietate pe Liudmila Corlăteanu și Vadim Corlăteanu,

instanțele ierarhic inferioare just au conchis că careva argumente de fapt și de drept

care să ateste netemeinicia efectuării înscrierii date la data înregistrării dreptului de

proprietate după familia Oboroc, nu au fost prezentate.

În corespundere cu prevederile art. 497 Cod civil, înscrierile făcute în registrul

bunurilor imobile se prezumă autentice și complete până la proba contrară.

Conținutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobândit prin

act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele

persoanei. Această dispoziție nu se aplică atunci când s-a notat o contestare asupra

autenticității sau atunci când neautenticitatea era cunoscută dobânditorului.

La fel, întemeiat a fost respinsă și pretenția Liudmilei Corlăteanu de încasare a

prejudiciului moral.

Or, în temeiul art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 1422 alin. (1), (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile

ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

În speță, însă întru admiterea pretenției privind despăgubirea prejudiciului moral,

urmau a fi întrunite următoarele condiții: suportarea unui prejudiciul moral, fapta

ilicită recunoscută de lege ca fiind una care atrage despăgubirea prejudiciului, iar

obligația de a demonstra faptul cauzării prejudiciului moral (suferințelor psihice sau

fizice) o exercită partea vătămată, de aceea în cererea despre compensarea

prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine în ce circumstanțe și în

baza căror acțiuni (inacțiuni) i-au fost cauzate suferințe morale (psihice) sau fizice,

prin ce se manifestă acestea, fapt ce nu a fost probat de către Liudmila Corlăteanu.

Ce ține de cererea de chemare în judecată depusă de către Lucia Oboroc și

Grigore Oboroc privind evacuarea din bunul imobil fără acordarea altui spațiu

locativ, instanțele ierarhic inferioare corect au concluzionat a fi întemeiată, deoarece

ultimii sunt în drept de a înainta o asemenea solicitare, întrucât ei sunt proprietarii

bunului imobil în litigiu, care era ocupat de familia Corlăteanu.

Privitor la prejudiciul moral solicitat, instanța de apel justa a reținut că nu au fost

constatate circumstanțe care în sensul art. 1398 alin. (1) și art. 1422 alin. (1), (2)

Code civil, ar servi drept temei legal de admitere a pretenției date.

11

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este

întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurentă sunt lipsite de suport legal,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de

apel.

În conformitate cu art. 444, 445, alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Liudmila Corlăteanu, reprezentată de

avocatul Diana Sanduleac.

Se menține decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila Corlăteanu împotriva lui

Vadim Corlăteanu, Alexandr Iațco, Luciei Oboroc, Grigore Oboroc, Victor

Gorobivschi, Nataliei Gorobivschi, Vasile Cucorean, Serviciului Fiscal de Stat și

notarului public Aurica Caraiman cu privire la anularea contractelor de vânzare-

cumpărare, și cererea de chemare în judecată depusă de către Lucia Oboroc împotriva

lui Vadim Corlăteanu, Liudmilei Corlăteanu, Iuliei Corlăteanu, Alexandr Iațco cu

privire la evacuarea din bunul imobil fără acordarea altui spațiu locativ și încasarea

prejudiciului moral (conexată).

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

12