3r-248/20 — anularea actelor administrative, obligarea recalcularii pensiei si incasarea diferentei pensiei neplatite
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative, obligarea recalcularii pensiei si incasarea diferentei pensiei neplatite
- Temei legal
- omiterea termenului de depunere a apelului motivat
3r-248/20 — anularea actelor administrative, obligarea recalcularii pensiei si incasarea diferentei pensiei neplatite (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r-248/2020
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
D E C I Z I E
28 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul depus de Boris Schițco,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
înaintată de Boris Schițco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și
Ministerului Afacerilor Interne privind anularea actelor administrative, obligarea
de a recalcula pensia și încasarea diferenței pensiei neplătite,
împotriva încheierii din 10 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
cererea de apel depusă de Boris Schițco împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă pe motiv că
motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege,
c o n s t a t ă :
La 19 martie 2018 Boris Schițco a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului Afacerilor Interne
cu privire la anularea actelor administrative, obligarea de a recalcula pensia și
încasarea diferenței de pensie neplătită.
Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Boris
Schițco.
La 23 martie 2020 (data de pe plicul poștal), Boris Schițco a declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu
pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă (f.d. 149-150).
Prin încheierea din 10 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel
depusă de Boris Schițco împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă pe motiv că motivarea
apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege.
La 31 iulie 2020, Boris Schițco a declarat recurs împotriva încheierii din 10
iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii, repunerea în
1
termen de declarare a apelului, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de
apel.
În motivarea recursului a indicat că, încheierea contestată este una
neîntemeiată și ilegală, așa cum instanța de apel nu a reținut faptul că s-a adresat la
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cu o cerere scrisă, prin care a solicitat să-i fie
eliberate copia hotărârii motivate și copiile proceselor-verbale ale ședințelor de
judecată.
A specificat recurentul că Curtea de Apel Chișinău, nu a reținut faptul că la
data de 23 martie 2020 a fost depusă cererea de apel nemotivată și că prin
Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale au fost suspendate mai multe
activități inclusiv și ale judecătoriilor.
Susține recurentul că au fost impuse legal mai multe interdicții pentru
perioada stării de urgență inclusiv și față de persoanele cu vârsta mai mare de 63
ani. Ca persoană cu vârsta înaintată, suferind de mai multe boli cronice, a respectat
interdicțiile impuse de autoritățile Statului și a fost permanent în așteptare să
primească actele procedurale solicitate prin cererea din 04 martie 2020.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 10 iulie 2020,
care a fost recepționată de către recurent, conform avizului de recepție, la data de
21 iulie 2020 (f.d. 176). Astfel, recursul depus la 31 iulie 2020 este depus cu
respectarea termenului prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de Boris Schițco, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a
recursului.
Din conținutul recursului, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea
din 10 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de apel depusă de
Boris Schițco împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost
declarată inadmisibilă deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul
prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ
motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
2
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Prin prisma normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de
fond a fost pronunțat public la 24 februarie 2020 (f.d. 144).
La 23 martie 2020 (data de pe plicul poștal) recurentul a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.
Potrivit avizului de recepție nr. DS9350159409AS destinatarul, Boris Schițco,
a recepționat hotărârea motivată din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, la data de 08 mai 2020 (f.d. 166), ce se confirmă inclusiv și prin
serviciul ,,Track&Trace” al Poștei Moldovei, care poate fi accesat on-line.
Prin prisma pct. 1 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova pe durata stării de
urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să
curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență
potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, iar conform pct. 8 din
anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 termenele de exercitare a căilor
de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge
noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență
În acest context, așa cum hotărârea motivată a primei instanțe a fost
recepționată de către Boris Schițco la 08 mai 2020, termenul a început a curge din
16 mai 2020 și a expirat la data de 14 iunie 2020 (zi de duminică), astfel, ultima zi
de depunere a apelului motivat a fost ziua de 15 iunie 2020. Prin urmare, în acest
interval de timp recurentul nu a depus apel motivat.
Completul specializat concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel
de declarare a apelului inadmisibil or, este cert că Boris Schițco, primind la 08 mai
2020 hotărârea motivată a instanței de fond nu s-a conformat prevederilor legale și
nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) Cod
administrativ.
Argumentul recurentului că au fost impuse mai multe interdicții pentru
perioada stării de urgență inclusiv și față de persoanele cu vârsta mai mare de 63
ani, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, deoarece, fiind interesat de soarta
dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței de
judecată, a dispus de suficient timp de a depune cererea de apel motivată.
Mai mult, instanța de recurs apreciază ca fiind critică alegația recurentului cu
privire la faptul că instanța de apel nu a reținut că la 23 martie 2020 a depus
cererea de apel nemotivată.
Aici, colegiul constată că starea de urgență a fost declarată pe perioada 17
martie 2020 până la 15 mai 2020. Cererea de apel nemotivată a fost depusă de
către Boris Schițco, prin intermediul oficiului poștal la data de 23 martie 2020.
Astfel, recurentul urma să întreprindă măsurile necesare și să depună până la 15
iunie 2020, după expirarea stării de urgență, cererea de apel motivată.
În acest context completul specializat reamintește recurentului că importanța
termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar
optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe
de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și
obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către
participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea
3
dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor
procedurale, cu survenirea efectelor negative.
Astfel, Colegiul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din
drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în
termen.
Conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ,
absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții
din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
În urma celor relatate se constată drept temeinică încheierea instanței de apel,
deoarece Boris Schițco, nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art.
232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele
dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat
apelantul/recurentul nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența
CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.
Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind
proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență
derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, neprezentând apelul
motivat în termenul stabilit de lege, Boris Schițco a demonstrat o neglijență a
drepturilor sale procedurale, prin urmare instanța nu poate accepta o asemenea
omisiune or, aceasta contravine legislației naționale și internaționale.
Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea
nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea
irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise
în instanța de fond și ar leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
4
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Schițco Boris și se menține încheierea din 10
iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5