2rac-220/20 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-220/20 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2rac-220/20
Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) R. Berdilo
Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, V. Buhanaci, V. Sîrbu
ÎNCHEIERE
28 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de avocatul Victor Burac, în
numele și interesele Băncii Comerciale „Mobiasbanca-OTP Group” Societate pe
Acțiuni și de avocatul Ion Gavriliuc în numele și interesele Societății cu
Răspundere Limitată „NV Expert”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „NV Expert” împotriva Băncii Comerciale
„Mobiasbanca-OTP Group” Societate pe Acțiuni cu privire la repararea
prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 16 noiembrie 2017, SRL „NV Expert”, fiind reprezentată de avocatul Ion
Gavriliuc, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva BC
„Mobiasbanca-OTP Group” SA solicitând încasarea sumei de 210 019,50 de euro
dintre care suma de 7 011 euro cu titlu de reparare a prejudiciului material, 2 210
euro venitul ratat de la netransmiterea partidei a treia de marfă, 150 798 de euro
venitul ratat de la netransmiterea cantității de marfă contractată și 50 000 euro cu
titlu de reparare a prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că în conformitate cu contractul universal
bancar nr. 2410297100 din 12 aprilie 2011, părțile au stabilit relații juridice de
prestare/oferire a serviciilor și produselor financiare pe o perioadă nelimitată de
timp, specificând că s-a convenit că relațiile dintre părți la executarea contractului
vor fi reglementate de legislația în vigoare a Republicii Moldova.
A invocat că banca a încălcat clauzele contractuale, iar societatea reclamantă
a fost prejudiciată considerabil, în următoarele circumstanțe.
Conform contractului nr. 1 din 14 martie 2017 încheiat între cumpărătorul
SRL „NV Expert” și vânzătorul PP „Rivne-Tehno-Complex” (Ucraina), societatea
reclamantă s-a obligat să primească și să achite ulei de rapiță, iar, conform
contractului nr. 2 din 14 martie 2017, SRL „NV Expert” în calitate de vânzător
urma să realizeze marfa cumpărătorului SIA „ Londens” (Letonia).
1
Potrivit pct. 5.4. din contractul nr. 2 din 14 martie 2017, marfa urma să fie
transportată cu mașinile aflate în locațiune la cumpărătorul SIA „Londens” pe
partide separate cu achitarea integrală a fiecărei partide.
La etapa inițială (până la începutul operațiunilor de cumpărare-vânzare) SRL
„NV Expert” a prezentat pârâtului ambele contracte nr. 1 și nr. 2 din 14 martie
2017, pentru coordonarea transferurilor financiare, iar din partea responsabililor
băncii nu au parvenit întrebări sau suspiciuni referitor la efectuarea tranzacțiilor.
La 30 martie 2017, cumpărătorul SIA „ Londens” a transferat în adresa SRL
„NV Expert” suma de 19 280 de euro, dintre care la 31 martie 2017 a fost
transferată PP „Rivne-Tehno-Complex” suma de 18 200 euro. Din partea băncii
careva pretenții referitor la modalitatea transferului, valutei operate, operațiunilor
între părțile contractante nu au fost.
La 4 aprilie 2017, la efectuarea celui de al doilea transfer, a prezentat băncii
ordinul de plată în sumă de 18 060 de euro, însă, persoanele responsabile ale băncii
au interzis efectuarea transferului spre Ucraina, explicând verbal apariția dubiilor
în privința legalității operațiunii și bănuielii privind spălarea banilor.
La solicitarea băncii, a explicat motivul participării la tranzacție și acordul
companiei SIA „Londens” (Letonia) de a procura marfa de la reclamant și nu direct
de la producătorul (Ucraina), specificând că, la insistența nemotivată a băncii, au
prezentat documente de origine a mărfii din Ucraina, inclusiv documente și pentru
prima partidă expediată.
Suplimentar a fost prezentat certificatul de calitate conform normelor
europene.
Ca rezultat mașină încărcată cu marfă a fost reținută pentru 24 ore, fapt pentru
care reclamanta a suportat un prejudiciu.
La solicitarea responsabililor băncii, prin poșta electronică, a transmis
declarația vamală, facturile și invoce de la cumpărător, iar reprezentații băncii au
efectuat transferul și verbal au declarat că sunt satisfăcuți de documentele
prezentate.
La 7 aprilie 2017, la contul de decontare al reclamantului, a parvenit de la SIA
„Londens” al treilea transfer în sumă de 38 610 euro, pentru marfa încărcată în
două autocisterne.
Societatea reclamantă a prezentat băncii ordinul de plată nr. 5 din 7 aprilie
2017 în sumă de 36 660 de euro, adresate producătorului din Ucraina și a primit
copia acestui ordin de plată cu confirmarea transferului, atât în formă electronică,
cât și pe suport de hârtie cu ștampila băncii, iar, aproximativ peste o oră, a fost
informat despre suspendarea transferului, pe motiv că nu a prezentat documentele
confirmative celui de al doilea transfer.
Au solicitat să fie efectuată plata pentru această partidă de marfă (a treia
partidă), deoarece ziua de 7 aprilie 2017, era vineri, iar până luni 10 aprilie 2017,
mașinile urmau să fie în staționare nemotivat, însă au fost refuzați.
Banca a solicitat prezentarea declarației vamale a Letoniei pe suport de hârtie,
iar explicațiile reclamantului precum că la moment este prezentă doar în format
electronic și este necesar timp suplimentar pentru a fi primită pe suport de hârtie,
au fost respinse.
2
Aproximativ la ora 15:15, la data de 7 aprilie 2017, a prezentat băncii copia
facturii cu ștampilele Ucrainei (de ieșire), Bielorusiei (de tranzit) și Letoniei de
primire a mărfii (a două partide anterioare), iar, peste o oră au fost informați verbal
de către bancă, despre refuzul efectuării transferului din 7 aprilie 2017, în sumă de
36 660 de euro și a transferurilor ulterioare necesare pentru executarea contractelor
nr. 1 și nr. 2 din 14 martie 2017.
La 11 aprilie 2017, banca a informat Centrul Național Anticorupție despre
suspiciunile privind spălarea banilor, iar la 12 aprilie 2017, conturile reclamantului
au fost suspendate prin decizia responsabililor de la Centrul Național Anticorupție,
specificând că, la 18 aprilie 2017, prin încheierea instanței de judecată, termenul
sistării efectuării operațiunilor bancare din contul SRL „NV Expert”, a fost
prelungit pentru 30 de zile.
După controlul efectuat de Centrul Național Anticorupție, nu au fost informați
despre deblocarea contului, însă începând cu 18 mai 2017, efectuarea operațiunilor
bancare a fost posibilă, specificând că SIA „Londens” a prezentat Centrului
Național Anticorupție explicațiile și documentele solicitate.
Începând cu 12 aprilie 2017, SIA „Londens” a înaintat mai multe pretenții
față de reclamant, inclusiv privind achitarea prejudiciului material în sumă de
7110,75 de euro, iar la 26 mai 2017, reclamantul a rambursat suma de 37 900 euro,
transferată anterior în calitate de plată pentru realizarea a două autocisterne
încărcate cu ulei rapiță la 7 aprilie 2007. PP „RivneTehno-Complex” (Ucraina), a
solicitat rezoluțiunea contractului nr. 1 din 14 martie 2017.
A menționat că, prin urmare, prejudiciul material rezultă din pretențiile
înaintate de SIA „Londens” privind staționarea nemotivată a transportului, pe
parcursul traseului Letonia-Ucraina fără încărcătură și refuzul de a transporta
marfa în sumă de 2 400 euro și penalitatea pentru neprezentarea mărfii în sumă de
3861 de euro.
A indicat că o pretenție analogică a parvenit de la PP „Rivne-Tehno-
Complex” (Ucraina), privind rambursarea sumei de 750 euro, de la vămuirea
autocisternelor încărcate cu ulei de rapiță din 7 aprilie 2017, iar suma totală a
acestor pretenții constituie 7 011 euro.
La fel, societatea reclamantă a suportat un prejudiciu pe motivul
netransmiterii la 7 aprilie 2017, a autocisternelor vămuite cu greutatea totală de
52000 kg, încărcate cu ulei de rapiță, prețul contractual fiind de 700 euro/tonă și
prețul contractual de vânzare de 742,50 euro, în total 2 210 euro.
Societatea reclamantă a avut de suportat consecințele negative, prin rezilierea
contractelor în sumă de 150 798,50 de euro (conform anexei nr. 1 al contractului
nr.2 din 14 martie 2017 – 4 173,50 de euro; conform anexei nr. 2 al contractului
nr.2 din 14 martie 2017 – 19 125 de euro; conform anexei nr. 3 al contractului nr.2
din 14 martie 2017 – 127.500,00 euro).
Prin hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „NV
Expert” împotriva BC „Mobiasbanca-OTP Group” SA cu privire la repararea
prejudiciului material și moral.
3
S-a încasat de la SRL „NV Expert” în beneficiul BC „Mobiasbanca-OTP
Group” SA, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru asistența juridică,
suma de 102 260,15 lei
La 2 ianuarie 2020, SRL „NV Expert”, fiind reprezentată de avocatul Ion
Gavriliuc, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea ei
și emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de SRL „NV Expert”.
S-a modificat hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, prin micșorarea cuantumului sumei încasate de la SRL ,,NV Expert” în
beneficiul a BC „Mobiasbanca-OTP Group” SA, de la suma de 102 260,15 lei, la
suma de 40 000 lei.
În rest, hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a menținut.
S-a încasat de la SRL „NV Expert” în beneficiul BC „Mobiasbanca-OTP
Group” SA, cu titlul de cheltuieli de asistență juridică în instanța de apel, suma de
3000 lei.
În motivare, Colegul instanței de apel a reținut că prima instanță a apreciat
corect circumstanțele deduse judecății, prin prisma art. 15 alin. (3) din Legea nr.
190 din 26 iulie 2007, stabilind că instituțiile financiare sunt entități raportoare, și,
din acest motiv, BC „Mobiasbanca-OTP Group” SA este exonerată de răspundere
pentru acțiunile întreprinse în raport cu reclamantul SRL „NV Expert”, chiar dacă
această executare a avut drept urmare cauzarea de prejudicii materiale sau morale,
or, banca a acționat în scopul executării obligațiilor impuse de Legea nr. 190 din
26 iulie 2007cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, și ca urmare, a executat întocmai decizia Serviciului Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor și încheierea irevocabilă din 18 aprilie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, privind prelungirea termenului de sistare a executării
operațiunilor din contul SRL „NV Expert”, în limita sumei de 38 657 euro, pe un
termen de 30 zile.
La 30 iulie 2020, prin intermediul poștei, avocatul Victor Burac, în numele și
interesele BC „Mobiasbanca-OTP Group” SA, a declarat recurs împotriva deciziei
din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând să fie admis recursul, casată
parțial decizia instanței de apel, în partea în care a fost modificată hotărârea primei
instanțe și a fost încasată suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu
emiterea în această pare a unei hotărâri noi prin care să fie menținută hotărârea din
30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, modificată decizia din
27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea încasării cheltuielilor de judecată,
prin majorarea sumei de la 3 000 lei la suma de 34 145,55 lei și încasarea de la
SRL ,,NV Expert” a cheltuielilor de judecare a cauzei în instanța de recurs.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel în decizia recurată a
interpretat eronat legea (art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă) - prin
prisma indicațiilor explicative și jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, Curții
Europene a Drepturilor Omului și instanțelor naționale - în raport cu circumstanțele
cauzei și a formulat, ca consecință a unei asemenea interpretări eronate a legii (art.
96 alin. (1) din Codul de procedură civilă), concluzii eronate referitor la faptul că
4
instanța de fond „eronat” a ajuns la concluzia încasării de la SRL „NV Expert” a
cheltuielilor de asistentă juridică în suma de 102 260,15 lei și că la caz, suma de
40000 este suficientă și rezonabilă pentru cheltuielile de asistență juridică
adjudecată băncii, având în vedere complexitatea cauzei și activităților
reprezentantului băncii, durata ședințelor de judecată, natura litigiului și aportul
avocatului.
La 24 august 2020, avocatul Ion Gavriliuc, acționând în numele și interesele
SRL „NV Expert”, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând să fie admis recursul, casată integral decizia și restituită
cauza spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor de
judecată ierarhic inferioare, invocând că sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate.
A menționat că instanța a interpretat în mod eronat legea, și anume,
prevederile Codului civil și prevederile Legii nr. 190 din 26 iulie 2007 cu privire la
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în special art. 15
alin. (3), iar concluziile instanțelor sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
expediată participanților la proces, prin intermediul poștei, la 24 iunie 2020, însă
dovada legală de recepționare a acesteia de către recurenți lipsește.
În cererea de recurs depusă de avocatul Ion Gavriliuc în numele și interesele
SRL „NV Expert”, s-a menționat că decizia instanței de apel a fost recepționată de
reprezentant la 4 iulie 2020.
Din aceste considerente, Colegiul consideră recursurile declarate în termen.
În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,
după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin referința din 1 octombrie 2020, avocatul Victor Burac, în numele și
interesele BC „Mobiasbanca-OTP Group” SA, a solicitat declararea recursului
depus de avocatul Ion Gavriliuc în numele și interesele SRL „NV Expert” drept
inadmisibil.
Prin referința din 15 octombrie 2020, avocatul Ion Gavriliuc în numele și
interesele SRL „NV Expert”, a solicitat respingerea recursului declarat de BC
„Mobiasbanca-OTP Group” SA.
Examinând temeiurile recursurilor declarate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține
următoarele.
5
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind
admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate
în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se
invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de
acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza
Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea
Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.
141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
6
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursurile declarate de
avocatul Victor Burac, în numele și interesele BC „Mobiasbanca-OTP Group” SA
și de avocatul Ion Gavriliuc în numele și interesele SRL „NV Expert”, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se declară inadmisibile recursurile declarate de avocatul Victor Burac, în
numele și interesele Băncii Comerciale „Mobiasbanca-OTP Group” Societate pe
Acțiuni și de avocatul Ion Gavriliuc în numele și interesele Societății cu
Răspundere Limitată „NV Expert”.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
7