2ac-130/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-130/20 ÎNCHEIERE 22 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Căușeni, sediul central și Curtea de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni, cu privire la contestarea actului administrativ, constată: La 02 octombrie 2020, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus la Judecătoria Căușeni, sediul central, cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni, cu privire la contestarea actului administrativ, solicitând anularea Deciziei Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni nr. 5/7 „Cu privire la examinarea Circularei CEC nr. 8/2495 din 30 iulie 2020”.

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, cauză a fost transmisă Curții de Apel Chișinău, pentru examinare conform competenței materiale (f.d. 19-22). Prin încheierea din 08 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a sesizat Curtea Supremă de justiție pentru soluționarea conflictului de competență apărut între Judecătoria Căușeni, sediul central și Curtea de Apel Chișinău (f.d. 27-30). Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Căușeni, sediul central, de a judeca prezenta cauză, din considerentele ce urmează.

Conform articolului 200 alin. (1) și (3) din Codul administrativ instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Cercetând starea de fapt, Colegiul constată că prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 65 din 21 mai 2020 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor Președintelui Republicii Moldova”, în vigoare din 15 august 2020 alegerile 1 Președintelui Republicii Moldova au fost stabilite pentru data de 01 noiembrie 2020. În scopul punerii în aplicare a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 65 din 21 mai 2020, Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin hotărârea nr. 4103 din 15 august 2020, programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 01 noiembrie 2020. Regulamentul privind particularitățile constituirii și funcționării secțiilor de votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1567/2018, precum și în urma răspunsurilor prezentate de autoritățile publice locale, Comisia Electorală Centrală a constituit în cadrul alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 01 noiembrie 2020 secțiile de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni.

Prin Decizia nr. 5/7 din 20 august 2020 „Cu privire la examinarea Circularei CEC nr. 8/2495 din 30 iulie 2020”, Consiliul local Hagimus, raionul Căușeni a respins solicitarea Comisiei Electorale Centrale cu privire la organizarea secțiilor de votare distincte pe teritoriul satului Hagimus în perioada desfășurării alegerilor Președintelui Republicii Moldova stabilite pentru data de 01 noiembrie 2020. Articolul 20 din Codul administrativ garantează că dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 191 din Codul administrativ, (1) cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. (2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. (3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral. Pentru a stabili competența la examinarea prezentei cauze, Colegiul notează că Codul administrativ face distincție dintre actele administrative cu caracter individual și cele normative.

Așa, potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. La rândul său, art. 12 din Codul administrativ definește actul administrativ normativ ca fiind actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, 2 modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Potrivit art. 4 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.

Normele legale precitate fac o deosebire între caracteristicile actului administrativ individual și actul administrativ normativ, care rezidă în faptul că actul administrativ individual este o reglementare concretă, care se referă la un caz individual. Distinct acestor caracteristici, actul administrativ normativ este impersonal, ce presupune că are aplicabilitate la un număr nedeterminat de situații identice. În această ordine de idei, Colegiul consideră că pretenția reclamantului cu privire la anularea Deciziei Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni nr. 5/7 din 20 august 2020 „Cu privire la examinarea Circularei CEC nr. 8/2495 din 30 iulie 2020” nu constituie o acțiune în control normativ, conform art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ.

Or, actul administrativ ce formează obiectul prezentei acțiuni se referă la un număr determinat de persoane, și anume locuitorii satului Hagimus, raionul Căușeni, precum și o situație concretă – organizarea secțiilor de votare distincte pe teritoriul satului Hagimus. Respectiv, din dispozițiile acestui act administrativ se atestă că el reglementează un anumit caz individual, conține reglementări concrete și nu stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. Drept urmare, Decizia Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni nr. 5/7 din 20 august 2020 întrunește condițiile unui act administrativ individual, care poate fi încadrată în prevederile art. 10 alin. (1) din Codul administrativ.

Prin urmare, la caz, sunt opozabile prevederile art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, în sensul cărora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. În conformitate cu art. 196 din Codul administrativ, (1) acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. (2) Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.

În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Căușeni, sediul specializat în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de a judeca cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea formulată și înaintată de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni, cu privire la anularea Deciziei Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni nr. 5/7 „Cu privire la examinarea Circularei CEC nr. 8/2495 din 30 iulie 2020”.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la 3 examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Judecătoriei Căușeni, sediul centru, de un complet specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Conform art. 10, 191, 193, 200 alin. (3), 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se soluționează conflictul negativ de competență și se constată competența Judecătoriei Căușeni, sediul central, la judecarea cauzei în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni, cu privire la anularea Deciziei Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni nr. 5/7 „Cu privire la examinarea Circularei CEC nr. 8/2495 din 30 iulie 2020”.

Cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni, cu privire la anularea Deciziei Consiliului local Hagimus, raionul Căușeni nr. 5/7 „Cu privire la examinarea Circularei CEC nr. 8/2495 din 30 iulie 2020” se remite conform competenței spre examinare Judecătoriei Căușeni, sediul central. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4