2rac-146/20 — cu privire la încasarea datoriei, a penalității și a cheltuielilor de judecată

2rac-146/20 — cu privire la încasarea datoriei, a penalității și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rac-146/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)

DECIZIE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „UCNAF

AQUA”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Centrului Internațional de

Expoziții „Moldexpo” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „UCNAF AQUA” cu privire la încasarea datoriei, a penalității și a

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „UCNAF

AQUA”, reprezentată de avocatul stagiar Vadim Șpac și menținută hotărârea din

3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 10 decembrie 2018, CIE „Moldexpo” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „UCNAF AQUA” cu privire la încasarea datoriei, a

penalității și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că între CIE „Moldexpo” SA și SRL „UCNAF

AQUA” a fost încheiat contractul de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, având ca

obiect transmiterea către SRL „UCNAF AQUA” cu drept de folosință și posesie a

unui teren de 1,86 ha, cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău

str. Ghioceilor 1, în rezultatul concursului public organizat de CIE „Moldexpo” SA.

În conformitate cu pct. 1.2 din contract, SRL „UCNAF AQUA” și-a asumat

obligațiunea de a edifica obiectivul „Complexul aquapark cu aparthotel și obiective

de menire social-culturale”, iar în conformitate cu pct. 2.2, edificarea obiectivului

urma să fie efectuată în termen de 3 ani și 11 luni.

1

Ulterior, la 10 octombrie 2010, 11 decembrie 2013 și 10 noiembrie 2015, între

CIE „Moldexpo” SA și SRL „UCNAF AQUA” au fost semnate acordurile adiționale

nr. l, nr. 2 și nr. 84, prin care a fost modificat termenul de edificare a obiectivului,

pârâtului fiind acordat un nou termen de edificare până la 19 aprilie 2017, dar

obiectivul nu a fost construit nici până la expirarea termenului nou contractual

stabilit.

A comunicat că potrivit pct. 7.1, 7.1.1 și 7.1.2 din contractul indicat, pentru

locațiunea terenului pârâtul s-a obligat să achite lunar chiria în condițiile stipulate în

contract, după cum urmează: pe durata termenului de realizare - în mărime de 17 lei

pentru 1 m2 pe an, iar după expirarea termenului de realizare - în mărime de 3 euro,

echivalentul în lei conform cursului BNM la data achitării, dar nu mai mic de 15,50

lei pentru 1 m2 pe an.

A menționat că la 18 iulie 2008, între CIE „Moldexpo” SA și SRL „UCNAF

AQUA” a fost semnat contractul nr. 100 de prestare a serviciilor, care are ca obiect

prestarea de către CIE „Moldexpo” SA a serviciilor de întreținere a teritoriului

transmis în folosință și posesie în baza contractului de locațiune nr. 68 din

18 aprilie 2008.

La moment, SRL „UCNAF AQUA” neglijează și se eschivează de la

executarea obligațiunilor asumate la ambele contracte și nu achită plata chiriei

pentru teren, plata pentru serviciile de înverzire și întreținere a teritoriului, dând

dovadă de un comportament de rea-credință la executarea obligațiilor contractuale.

Astfel, la contractul nr. 68 din 18 aprilie 2008, pârâtul a acumulat o datorie în

mărime de 886 507,70 de lei și o penalitate contractuală în mărime de 159 571,39

de lei, conform pct. 8.3. din contractul, iar la contractul nr. 100 din 18 iulie 2008 - o

datorie în mărime de 52 580,65 de lei, suma totală datorată la ambele contracte

constituind 1 098 659,74 de lei.

A relatat că în scopul aplanării litigiului iscat pe cale amiabilă, către pârât au

fost expediate reclamațiile nr. 280 din 19 iulie 2017, nr. 14 din 24 ianuarie 2018,

nr. 193 din 22 mai 2018, nr. 431 din 20 noiembrie 2018, prin care a fost solicitată

aplanarea amiabilă a acestui litigiu cu achitarea datoriei, însă fără careva rezultate

pozitive.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167, 174 CPC, art. 512-

514, 572, 575, 602 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul SRL „UCNAF AQUA” în

beneficiul CIE „Moldexpo” SA a datoriei în mărime de 1 098 659,74 de lei și a taxei

de stat în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea.

A fost încasată de la SRL „UCNAF AQUA” în beneficiul CIE „Moldexpo”

SA suma în mărime de 886 507,70 de lei cu titlu de datorie și suma în mărime de

159 571,39 de lei cu titlu de penalitate conform contractului de locațiune nr. 68 din

18 aprilie 2008, suma în mărime de 52 580,65 de lei cu titlu de datorie conform

contractului de prestarea serviciilor nr. 100 din 18 iulie 2008, pentru perioada de

2

până la 5 decembrie 2018, iar în total suma în mărime de 1 098 659,74 de lei și suma

în mărime de 32 959,79 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de SRL „UCNAF AQUA”, reprezentată de avocatul stagiar Vadim

Șpac și menținută hotărârea primei instanțe.

La 15 aprilie 2020, prin intermediul poștei electronice, SRL „UCNAF

AQUA” a declarat recurs împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel a interpretat eronat legea.

A remarcat că acțiunea depusă de CIE „Moldexpo” SA împotriva

SRL „UCNAF AQUA” cu privire la încasarea datoriei și penalităților în baza

contractului de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, nu poate fi examinată până nu

va fi soluționată cauza civilă aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău sediul Centru, la

cererea de chemare în judecată depusă de SRL „UCNAF AQUA” împotriva

CIE „Moldexpo” SA, interveneint accesoriu SRL „Vasigur-Construct” cu privire la

anularea declarației de reziliere a contractului de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008.

Astfel, reieșind din prevederile art. 187 alin. (1) CPC, a reținut că pentru a

evita soluționarea separată a acestor cauze civile și pentru a evita adoptarea unor

hotărâri contradictorii pe marginea acestor două cauze civile, este necesar de a casa

decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 3 iunie 2019

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Judecătoria Chișinău sediul Centru pentru a fi dispusă conexarea cu cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de SRL „UCNAF AQUA” împotriva

CIE „Moldexpo” SA, interveneint accesoriu SRL „Vasigur-Construct”.

La fel, a evidențiat recurenta că instanța a soluționat problema drepturilor unei

persoane care nu au fost implicată în proces.

Având în vedere prevederile art. 5, 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 121-XVI din

4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, pct. 9 alin. (6)

din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Proprietății

Publice, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 902 din 6 noiembrie 2017, a conchis

că prima instanță examinând cauza era obligată să atragă în proces și Agenția

Proprietății Publice pentru a-i oferi posibilitatea de a-și formula toate apărările în

mod efectiv, drepturile și interesele sale asupra terenului ce îi aparține cu drept de

proprietate.

Or, instanța de judecată a examinat cauza ce are ca obiect datoria formată din

locațiunea terenului cu suprafața de 1,86 ha, nr. cadastral XXXXX din

mun. Chișinău str. Ghioceilor 1, ce aparține cu drept de proprietate statului, fără

implicarea în proces a proprietarului terenului, acțiune ce ar aduce atingere dreptului

de proprietate.

Prin urmare, în baza rolului diriguitor prevăzut de art. 9 CPC, prima instanță

trebuia să manifeste rol activ în vederea atragerii în proces a reprezentantului

3

statului, dat fiind faptul că obiect al acțiunii în instanță este terenul ce aparține cu

drept de proprietate satului, Republica Moldova.

Așadar, neatragerea în proces a statului, care este reprezentat de Agenția

Proprietății Publice, instituție subordonată Guvernului, are drept consecință

soluționarea de către instanță a problemei drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces, adică neacordarea unui statut procesual de participant la proces,

ce le-ar oferi posibilitatea de a-și apăra în mod efectiv drepturile și interesele, fapt

care impune o limitare de acces la justiție, respectiv o încălcare a art. 6 § l din CEDO.

Prima instanță și instanța de apel au încălcat principiile funcționale ale

dreptului procesual civil, iar omisiunile indicate supra pot fi corectate doar prin

reexaminarea cauzei de către instanța de fond, care urmează la pregătirea cauzei

pentru judecare să stabilească cercul tuturor participanților la proces.

A mai notat că actele judecătorești contestate sunt ilegale și neîntemeiate pe

motiv că au fost aplicate eronat normele de drept material și nu s-a ținut cont de

probatoriul administrat.

Astfel, prin refuzul intimatului de prelungire a termenului de edificare a

obiectivului, SRL „UCNAF AQUA” a fost lipsită de posesia și folosința utilă a

terenului, așadar, anume din culpa intimatului, dreptul de posesie și folosință al SRL

„UCNAF AQUA” a fost lipsit de substanță, fiind în imposibilitate legală de utilizare

a terenului ulterior datei de 19 aprilie 2017.

A accentuat că SRL „UCNAF AQUA” nu poate fi obligată să achite plăți de

locațiune în măsura în care terenul este inutilizabil din culpa CIE „Moldexpo” SA.

Totodată, neexecutarea de către locator a obligației sale de asigurare a posesiei

și folosinței utile a bunului locaționat, dă dreptul locatarului să refuze plata chiriei,

SRL „UCNAF AQUA” fiind îndreptățită a refuza (nu poate fi obligată) plata chiriei

atâta timp cât CIE „Moldexpo” SA nu asigură posesia și folosința utilă a terenului.

Din momentul expirării termenului de edificare a obiectivului (19 aprilie

2017), SRL „UCNAF AQUA” este lipsită de contraprestație din partea

CIE „Moldexpo” SA, ce ar constitui temei pentru propria prestație de achitare a

plăților de locațiune.

A menționat că în practica stabilită între părți au mai fost situații similare, iar

soluționarea acestora implica și anularea facturilor fiscale și recalcularea plăților

pentru locațiune în funcție de posibilitatea reală de exercitare a unei posesii și

folosințe utile a terenului de către SRL „UCNAF AQUA”.

Ce ține de pretenția intimatului de încasare a datoriei conform contractului

nr. 100 din 18 iulie 2008, SRL „UCNAF AQUA” a indicat că din moment ce

CIE „Moldexpo” SA, contrar obligațiilor asumate, nu a asigurat posesia și folosința

utilă a terenului, în virtutea caracterului accesoriu al contractului nr. 100,

SRL „UCNAF AQUA” este îndreptățită a refuza și plata pentru întreținerea

terenului.

A considerat că prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de

drept material și nu au constatat toate împrejurările importante pentru justa

soluționare a cauzei.

4

A susținut că, deși la materialele cauzei a fost anexat răspunsul nr. 256 din

5 iulie 2017 care atestă cu certitudine refuzul CIE „Moldexpo” SA de a prelungi

termenul de edificare a obiectivului, instanța de judecată nu a luat în considerare

această împrejurare.

De asemenea, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în

considerare faptul că posesia și folosința terenului au fost afectate exclusiv la

edificarea obiectivului în interiorul termenului respectiv, deci se atestă o abordare

superficială din partea instanței sub aspectul argumentelor și probelor invocate de

SRL „UCNAF AQUA”.

La 16 iunie 2020, în adresa intimatului CIE „Moldexpo” SA a fost expediată

copia cererii de recurs depusă de SRL „UCNAF AQUA”, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 100 vol. II), fiind recepționată de către intimat

la data de 19 iunie 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele

cauzei (f. d. 101 vol. II).

La 15 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice, CIE „Moldexpo” SA,

reprezentată de avocatul Angela Popil a depus referință la recursul declarat de

SRL „UCNAF AQUA”, solicitând respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 15 aprilie 2020 împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei, CIE „Moldexpo” SA înaintând acțiunea în

judecată împotriva SRL „UCNAF AQUA”, a solicitat încasarea din

contul „UCNAF AQUA” în beneficiul CIE „Moldexpo” SA a datoriei în mărime

de 1 098 659,74 de lei și a taxei de stat în mărime de 5 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță, cu aplicarea corectă a legii

materiale și pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante la caz, corect a ajuns

la concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o și a încasat de la SRL „UCNAF

AQUA” în beneficiul CIE „Moldexpo” SA suma în mărime de 886 507,70 de lei cu

titlu de datorie și suma în mărime de 159 571,39 de lei cu titlu de penalitate conform

contractului de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, suma în mărime de 52 580,65 de

lei cu titlu de datorie conform contractului de prestare a serviciilor nr. 100 din 18

5

iulie 2008, pentru perioada de până la 5 decembrie 2018, iar în total suma în mărime

de 1 098 659,74 de lei și suma în mărime de 32 959,79 de lei cu titlu de taxă de stat,

soluție menținută și de către instanța de apel.

Astfel, după cum se constată la caz, la data de 18 aprilie 2008, între

CIE „Moldexpo” SA în calitate de locator și SRL „UCNAF AQUA” în calitate de

locatar a fost încheiat contractul de locațiune nr. 68, prin care SRL „UCNAF

AQUA” i-a fost transmis în folosință și posesie terenul cu suprafața de 1,86 ha, cu

numărul cadastral XXXXX, din mun. Chișinău str. Ghioceilor nr. 1, în rezultatul

concursului public organizat de CIE „Moldexpo” SA (f. d. 9-18 vol. I).

Potrivit pct. 1.2 și 2.2 din contractul de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008,

SRL „UCNAF AQUA” și-a asumat obligațiunea de a edifica obiectivul „Complexul

aquapark cu aparthotel și obiective de menire social-culturale” în termen de 3 ani și

11 luni (f. d. 10 vol. I).

Este cert și faptul că la data de 10 octombrie 2010, 11 decembrie 2013 și

respectiv 10 noiembrie 2015, CIE „Moldexpo” SA și SRL „UCNAF AQUA” au

semnat acordurile adiționale nr. 1, nr. 2 și nr. 84 la contractul de locațiune nr. 68 din

18 aprilie 2008, prin care s-a modificat termenul de edificare a obiectivului,

acordândui-se SRL „UCNAF AQUA” un nou termen de edificare până la 9 ani,

adică până la data de 19 aprilie 2017 (f. d. 22-24 vol. I).

Instanța de recurs va reține că potrivit pct. 7.1, 7.1.1 și 7.1.2 din contractul de

locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, locatarul SRL „UCNAF AQUA” s-a obligat să

achite chirie din momentul semnării contractului și pe durata termenului de realizare

în mărime de 17 de lei pentru 1 m2 pe an, iar după expirarea termenului de realizare

în mărime de 85 de lei pentru 1 m2 pe an (f. d. 15 vol. I).

Conform art. 875 Cod civil, în vigoare la acel moment, prin contractul de

locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun

determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară,

iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Raportând la caz aceste prevederi legale în coroborare cu dispozițiile art. 572

alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare la acel moment, care statuează că temeiul

executării rezidă în existența unei obligații, iar obligația trebuie executată în modul

corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit, instanța de recurs

reține drept justă concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare, precum că

SRL „UCNAF AQUA” nu și-a onorat obligațiunile de achitare a plății la chirie în

baza contractului de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, pentru perioada de până la

5 decembrie 2018.

Așadar, materialul probator atestă indubitabil că SRL „UCNAF AQUA” a

acumulat o datorie la plata chiriei pentru folosința și posesia terenului cu suprafața

de 1,86 ha, cu numărul cadastral XXXXX, din mun. Chișinău str. Ghioceilor nr. 1,

pentru perioada de până la 5 decembrie 2018, în sumă de 886507,70 de lei, fapt ce

se confirmă prin facturile fiscale seria WH nr. 5743960 din 31 martie 2017, seria

WH nr. 5805013 din 30 aprilie 2017, seria WH nr. 5805030 din 31 mai 2017, seria

WH nr. 5805061 din 30 iunie 2017, seria WH nr. 5805065 din 31 iulie 2017, seria

WH nr. 5805123 din 30 august 2017, seria WH nr. 5805152 din 30 septembrie 2017,

6

seria WH nr. 5805174 din 31 octombrie 2017, seria WH nr. 5805200 din

30 noiembrie 2017, seria WH nr. 5805225 din 29 decembrie 2017, seria WH

nr. 5805258 din 31 ianuarie 2018 (f. d. 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41, 43, 45, 47,

vol. I).

Ca urmare, sintetizând cele reliefate supra, instanțele de judecată ierarhic

inferioare just au ajuns la concluzia de a încasa din contul SRL „UCNAF AQUA”

în beneficiul CIE „Moldexpo” SA suma de 886 507,70 de lei, cu titlu de datorie

pentru locațiunea terenului cu suprafața de 1,86 ha, cu numărul cadastral XXXXX,

din mun. Chișinău str. Ghioceilor nr. 1, în temeiul contractului de locațiune nr. 68

din 18 aprilie 2008.

Or, având în locațiune terenul din str. Ghioceilor nr. 1 mun. Chișinău,

SRL „UCNAF AQUA” era obligată să efectueze plata pentru chirie.

Potrivit art. 602 alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare la acel moment, în cazul

în care nu execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor

pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i

este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv

executarea necorespunzătoare sau tardivă.

Conform art. 624 alin. (1) Cod civil, în vigoare la acel moment, clauza penală

(penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părțile evaluează anticipat

prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligației, urmează să

remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.

Iar potrivit art. 268 lit. a) Cod civil, în vigoare la acel moment, se prescriu în

termen de 6 luni acțiunile privind încasarea penalității.

Reieșind din prevederile enunțate, precum și pct. 8.3 din contractul de

locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, potrivit căruia în cazul în care locatarul nu va

achita chiria în termen, va achita o penalitate în mărime de 0,1% din suma datorată

pentru fiecare zi de întârziere, instanța de recurs reține ca fiind justificată și concluzia

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la încasarea din contul

SRL „UCNAF AQUA” în beneficiul CIE „Moldexpo” SA, a sumei de 159 571,39

de lei, cu titlu de penalitate, pentru o perioadă de 180 de zile, calculată din suma

datoriei de 886507,70 de lei.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs nu va reține argumentele

recurentei SRL „UCNAF AQUA” din recurs precum că SRL „UCNAF AQUA” nu

poate fi obligată să achite plăți de locațiune în măsura în care terenul este inutilizabil

din culpa CIE „Moldexpo” SA și anume că, prin refuzul CIE „Moldexpo” SA de

prelungire a termenului de edificare a obiectivului până în anul 2020, SRL „UCNAF

AQUA” a fost lipsită de posesiune și folosință utilă a terenului, fiind în imposibilitate

legală de utilizare a terenului ulterior datei de 19 aprilie 2017.

Și asta deoarece, după cum corect au reținut și instanțele de judecată ierarhic

inferioare, prin contractul de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, plata chiriei de

către SRL „UCNAF AQUA” nu a fost condiționată de respectarea de către ultima a

termenului de începere și finalizare a lucrărilor de edificare a obiectivului.

Mai cu seamă că CIE „Moldexpo” SA a prezentat SRL „UCNAF AQUA”

facturile fiscale pentru plata locațiunii terenului, iar SRL „UCNAF AQUA” deși le-

7

a recepționat, fapt confirmat prin ștampila SRL „UCNAF AQUA” și semnătura

reprezentantului unității, careva obiecții nu au fost înaintate acestea fiind valabile și

până în prezent.

În același timp, instanța de recurs conchide că la data de 18 iulie 2008, între

CIE „Moldexpo” SA și SRL „UCNAF AQUA” a fost semnat și contractul nr. 100

de prestare a serviciilor, având ca obiect prestarea de către CIE „Moldexpo” SA a

serviciilor de întreținere a teritoriului transmis în folosință și posesie, în baza

contractului de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008, iar beneficiarul SRL „UCNAF

AQUA” s-a obligat să achite costul acestor servicii (f. d. 25-26 vol. I).

Reieșind din pct. 3.1 și 3.2 din contractul de prestare a serviciilor nr. 100 din

18 iulie 2008, costul lunar al serviciilor stabilite conform prezentului contract

constituie 5000 de lei pe lună, inclusiv TVA, iar plata pentru serviciile prestate se

efectuează de către beneficiar lunar, până la data de 10 a lunii curente.

Conform prevederilor art. 970 alin. (1) Cod civil, în vigoare la acel moment,

prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte

părți (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuția

convenită.

Coroborând prevederile normei enunțate la materialul probator administrat în

speță, instanța de recurs atestă că SRL „UCNAF AQUA” a acumulat o datorie și la

plata serviciilor prestate de către CIE „Moldexpo” SA, în temeiul contractului de

prestare a serviciilor nr. 100 din 18 iulie 2008, pentru perioada de până la

5 decembrie 2018, în sumă de 52580,65 de lei, fapt ce se confirmă prin facturile

fiscale seria nr. AAA1077719 din 31 martie 2017, seria nr. AAA1077983 din 30

aprilie 2017, seria nr. AAA1078151 din 31 mai 2017, seria nr. AAA1078310 din 30

iunie 2017, seria nr. AAA1078365 din 31 iulie 2017, seria nr. AAA1078560 din 30

august 2017, seria nr. AAA1078799 din 30 septembrie 2017, seria nr. AAA1079201

din 31 octombrie 2017, seria nr. AAC0148640 din 30 noiembrie 2017, seria

nr. AAC0148838 din 29 decembrie 2017, seria nr. AAC0148926 din

31 ianuarie 2018 (f. d. 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 42, 44, 46, 48 vol. I).

Așa fiind, având în vedere faptul că SRL „UCNAF AQUA” nu a probat prin

acte justificative achitarea plății pentru serviciile prestate de către

CIE „Moldexpo” SA, în temeiul contractului de prestare a serviciilor nr. 100 din

18 iulie 2008, pentru perioada de până la 5 decembrie 2018, instanțele de judecată

ierarhic inferioare corect au concluzionat de a încasa din contul SRL „UCNAF

AQUA” în beneficiul CIE „Moldexpo” SA suma de 52580,65 de lei, cu titlu de

datorie, în temeiul contractului de prestare a serviciilor nr. 100 din 18 iulie 2008.

Drept urmare, constatările relatate, indică și la netemeinicia afirmațiilor

recurentei SRL „UCNAF AQUA”, precum că din moment ce CIE „Moldexpo” SA

nu a asigurat posesia și folosința utilă a terenului, în virtutea caracterului accesoriu

al contractului nr. 100 din 18 iulie 2008, SRL „UCNAF AQUA” este îndreptățită a

refuza și plata pentru întreținerea terenului.

Instanța de recurs constată ca fiind lipsite de temei și alegațiile SRL „UCNAF

AQUA” precum că instanțele de judecată ierarhic inferioare au soluționat problema

8

drepturilor Agenția Proprietății Publice, instituție subordonată Guvernului, care nu

a fost atrasă în proces.

În acest sens se va nota că, CIE „Moldexpo” SA în prezenta acțiune pretinde

la încasarea de la SRL„UCNAF AQUA” a datoriei în temeiul contractului de

locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008 și a contractului de prestare a serviciilor nr. 100

din 18 iulie 2008, încheiate între CIE „Moldexpo” SA și SRL „UCNAF AQUA”, ca

urmare acest litigiu, nu influențează în niciun mod drepturile Agenției Proprietății

Publice, care nu este parte nu influențează în niciun mod drepturile Agenției

Proprietății Publice, care nu este parte la aceste contracte.

Nu are suport legal nici critica recurentei SRL „UCNAF AQUA” precum că

acțiunea depusă de CIE „Moldexpo” SA împotriva SRL „UCNAF AQUA” cu

privire la încasarea datoriei și penalităților în baza contractului de locațiune nr. 68

din 18 aprilie 2008, nu poate fi examinată până nu va fi soluționată cauza civilă aflată

pe rolul Judecătoriei Chișinău sediul Centru, la cererea de chemare în judecată

depusă de SRL „UCNAF AQUA” împotriva CIE „Moldexpo” SA, intervenient

accesoriu SRL „Vasigur-Construct” cu privire la anularea declarației de reziliere a

contractului de locațiune nr. 68 din 18 aprilie 2008.

Or, obiectul și temeiurile litigiului în prezenta cauză civilă cu privire la

încasarea datoriei, a penalității și a cheltuielilor de judecată este diferit, neavând o

legătură de cauzalitate cu cauza civilă aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „UCNAF AQUA”

împotriva CIE „Moldexpo” SA, intervenient accesoriu SRL „Vasigur-Construct” cu

privire la anularea declarației de reziliere a contractului de locațiune nr. 68 din

18 aprilie 2008.

În conformitate cu art. 94 alin. (1), instanța judecătorească obligă partea care

a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile

de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se

compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Prin prisma dispoziției legale citate, se constată și corectitudinea concluziilor

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la încasarea din contul

SRL „UCNAF AQUA” în beneficiul CIE „Moldexpo” SA a cheltuielilor de judecată

sub formă de taxă de stat achitată de către CIE „Moldexpo” SA la înaintarea acțiunii

în mărime de 32959,79 de lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 426 din

7 decembrie 2018 și ordinul de plată nr. 9 din 14 ianuarie 2019 (f. d. 3, 67 vol. I).

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CtEDO și

anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de

recurs în sensul celor descrise.

9

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că atât decizia instanței de

apel, cât și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate, iar temeiurile invocate de către

recurentă sunt lipsite de suport legal, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „UCNAF

AQUA”.

Se menține decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Centrului Internațional de Expoziții „Moldexpo”

Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu Răspundere Limitată „UCNAF AQUA”

cu privire la încasarea datoriei, a penalității și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

10