2ra-1395/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-1395/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. M. Alexei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lilia

Untu, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Liliei Untu, reprezentată de

avocatul Cristin Chiriac împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului cauzat

împotriva deciziei din 18 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Lilia Untu și menținută hotărârea din 16 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 6 iulie 2019, Lilia Untu, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

a cauzei și repararea prejudiciului cauzat.

În motivarea acțiunii a invocat că la 28 decembrie 2017, a fost înregistrată cu

nr. 05-1-7740 cererea de chemare în judecată depusă împotriva pârâtului Petru

Chimirciuc cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

A menționat că ședința de judecată privind medierea judiciară a fost fixată în

luna martie 2018, judecător Victoria Sanduța.

Dat fiind faptul că medierea judiciară a fost refuzată de pârât, cauza a fost

redistribuită judecătorului Valentin Lastavețchi.

A precizat că ședințele de judecată au fost amânate neîntemeiat din partea lui

Petru Chimirciuc, planificarea ordinii ședințelor a avut loc cu pauze îndelungate, iar

ședințele fixate nu se examinau la ora stabilită, până la penultima ședință, când

reprezentatul ei a întârziat cu 5-8 minute și a fost examinată cererea de scoaterea de

pe rol a cererii de chemare în judecată.

1

A remarcat că interesul ei în acest proces este dorința la un proces echitabil,

soluționarea într-un termen cât mai scurt, deoarece obiectul acțiunii este unul simplu,

care nu implică expertize judiciare, citarea martorilor.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului cauzat în sumă de 50 000 de lei.

La 4 octombrie 2020, Lilia Untu, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac a

depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, prin care a solicitat admiterea acesteia, constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului cauzat

în sumă de 50 000 de lei, precum și încasarea din contul bugetului de stat în

beneficiul ei a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 18 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Lilia Untu și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat lipsa din partea autorității judecătorești în cadrul judecării cauzei civile

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Untu la 28 decembrie

2017, a unor amânări nejustificate a ședințelor de judecată sau tergiversarea în alt

mod a procesului de examinare a cauzei manifestată din partea instanței de judecată,

or în mare parte ședințele de judecată au fost amânate la cererea participanților la

proces, pentru interpelarea probelor, audierea martorului, inclusiv și la cererea

reprezentantului reclamantei pentru a prezenta probe suplimentare, precum și pe

motiv că acesta nu s-a prezentat la unele ședințe de judecată, de asemenea, cererea

de chemare în judecată a fost și scoasă de pe rol și ulterior repusă, astfel, nefiind

admise la inițiativa instanței amânări sau întreruperi neîntemeiate a ședințelor de

judecată.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis asupra lipsei în prezenta

speță a elementelor încălcării dreptului reclamantei la judecarea cauzei civile

indicate în termen rezonabil, iar pe cale de conseință și despre lipsa temeiurilor de

încasare a prejudiciului moral pretins.

Respectiv, prejudiciul moral în speță ar urma să fie reparat doar în cazul

stabilirii încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și doar dacă

ar fi fost confirmată o legătură de cauzalitate între dreptul încălcat și prejudiciul

pretins.

La 18 august 2020, Lilia Untu, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac a

declarat recurs împotriva deciziei din 18 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o neîntemeiată, deoarece din motivele constatate lipsesc motivele apelului declarat

2

ce duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind

soluționată cauza greșit, nefiind apreciate toate probele redate de către ea.

La 7 septembrie 2020, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova

a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Lilia Untu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 42 vol. II), fiind recepționată la 9 septembrie

2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 44 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Ministerul Justiției al Republicii Moldova să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 18 august 2020 împotriva deciziei din 18 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Lilia Untu, reprezentată de

avocatul Cristin Chiriac, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lilia Untu, reprezentată de

avocatul Cristin Chiriac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

3

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Lilia Untu, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lilia Untu, reprezentată de

avocatul Cristin Chiriac.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

4