2ra-444/20 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ra–444/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și de

către Nițu Tamara, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nițu Tamara

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiției și de către Nițu

Tamara și menținută hotărârea 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani),

con st ată:

La 12 decembrie 2018, Nițu Tamara a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 18 iunie 2010, Nițu Tamara a depus în

adresa Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău o cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Chris”, Duca Eugenia, Savin Valeriu, Spataru Lidia,

Cotruță Ghenadie și Cotruță Maria cu privire la anularea actelor juridice, iar prin

încheierea din 15 septembrie 2011, procesul a fost încetat în temeiul art. 265 lit. b)

din Codul de procedură civilă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2012, a fost admis

recursul declarat de Tamara Nițu, casată încheierea din 15 septembrie 2011, pricina

fiind restituită la rejudecare în adresa Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 octombrie 2012,

procesul a fost încetat în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă, iar

1

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2015, a fost admis recursul declarat

de reclamanta, casată încheierea din 25 octombrie 2012, pricina fiind restituită la

rejudecare în același complet de judecată.

Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 13 aprilie 2017, Nițu Tamara a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 martie 2017, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău

din 10 mai 2018, apelul a fost respins. La 14 august 2018, Nițu Tamara a depus

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, care la momentul

adresării în instanță cu prezenta acțiune, nu a fost soluționat.

În viziunea reclamantei, prin durata excesivă a procesului, de peste 8 ani, i-a

fost încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei.

În fața instanței reclamanta a solictat constatarea încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei civile intentate la cererea de chemare în

judecată depusă la 18 iunie 2010 împotriva SRL „Chris”, Duca Eugenia, Savin

Valeriu, Spataru Lidia, Cotruță Ghenadie și Cotruță Maria cu privire la anularea

actelor juridice și compensarea prejudiciului moral estimat la suma de 10 000 de

euro.

Prin hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Nițu Tamara, a fost constatată încălcarea

dreptului Tamarei Nițu la examinarea în termen rezonabil a cererii de chemare în

judecată depuse la 18 iunie 2010 împotriva SRL „Chris”, Eugeniei Duca, lui Valeriu

Savin, Lidiei Spataru, lui Ghenadie Cotruță și Mariei Cotruță, intervenienți accesorii

Iulia Călugări, Tamara Culeșova, Tamara Sagaidac, Margareta Zaborot, Maria

Colomeeț, Tamara Bejenari și Zinaida Șerbacova cu privire la anularea actelor

juridice, pentru perioada 24 iunie 2013 - 25 martie 2015, precum și pentru perioada

05 august 2015 - 30 martie 2016 și a fost încasată din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Tamarei Nițu suma de 20 000 de lei,

cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de către Ministerul Justiției și Nițu Tamara și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că, dreptul Tamarei Nițu la

examinarea în termen rezonabil a cererii de chemare în judecată depuse la 18 iunie

2010 împotriva SRL „Chris”, Duca Eugenia, Savin Valeriu, Spataru Lidia, Cotruță

Ghenadie și Cotruță Maria, intervenienți accesorii Călugări Iulia, Culeșova Tamara,

Sagaidac Tamara, Zaborot Margareta, Colomeeț Maria, Bejenari Tamara și Zinaida

Șerbacova cu privire la anularea actelor juridice, pentru perioada începând cu data

de 24 iunie 2013 și până la 25 martie 2015, precum și din 05 august 2015 până la 30

martie 2016, a fost încălcat, or, din Raportul motivat privind modul de respectare a

termenului rezonabil de examinare a cauzei rezultă că, tergiversarea examinării

2

cauzei în perioada - 24 iunie 2013 (data depunerii recursului împotriva încheierii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 octombrie 2012) și până la 25 martie

2015 (data când dosarul a fost primit în procedura judecătorului instanței de apel -

Natalia Simciuc), s-ar fi datorate omisiunii instanței de a îndeplini acțiunile

procedurale în termenele stabilite de legislația procedurală în vigoare la acel

moment. La fel, tergiversarea examinării cauzei în perioada începând cu data de 05

august 2015 (data emiterii deciziei Curții Supreme de Justiție) până la 30 martie

2016 (data când dosarul civil Sagaidac Ludmila vs SRL Chris rejudecare) a fost

repartizat judecătorului Aliona Miron), s-a datorat unor circumstanțe ce nu pot fi

imputate exclusiv Tamarei Nițu.

La 10 ianuarie 2020, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat în mod eronat legea.

Tot la 10 ianuarie 2020, Nițu Tamara, reprezentată de către avocatul Mocanu

Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia și modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea de la bugetul de stat

în beneficiul recurentei a sumei de 10000 de euro, cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat greșit normele de drept material precum și a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de

Ministerul Justiției și de către Nițu Tamara, reprezentată de avocatul Mocanu

Serghei, inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

3

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ministerul Justiției și de către Nițu Tamara,

reprezentată de avocatul Mocanu Serghei, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor,

ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de Ministerul Justiției și de către Nițu Tamara,

reprezentată de avocatul Mocanu Serghei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

4

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul Justiției și

de către Nițu Tamara, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5