2rh-75/20 — stabilirea paternitatii, stabilirea domiciliului copilului si incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2rh-75/20

Prima instanță: Jud. Edineț, sediul central (jud. Gh. Bîrsan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, D. Visternicean, D. Mardari, N. Vascan,

N. Craiu)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,judecător: Ala Cobăneanu

Judecători: Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de către Vadim Cozearschi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Doina Grib împotriva

lui Vadim Cozearschi, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Edineț cu privire la stabilirea paternității, stabilirea domiciliului copilului și

încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 20 ianuarie 2016, Doina Grib a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Vadim Cozearschi, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Edineț privind stabilirea paternității, stabilirea domiciliului copilului și

încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în perioada anilor 2007- 2008, s-a

aflat în relații de concubinaj cu pârâtul Vadim Cozearschi. Nu a înregistrat căsătoria la

Oficiul Stării Civile Edineț, deoarece a considerat că este un aspect formal, important

fiind relațiile spirituale, dragostea, dorința de a fi împreună și a avea copii.

Doina Grib a menționat că, la 23 septembrie 2008 s-a născut fiica comună

Sabrina-Alexandra, care era dorită de ambii părinți, însă după nașterea copilului

relațiile dintre ei s-au răcit, devenind clar că sunt persoane cu caracter diferit. Totodată,

s-a adresat pârâtului de nenumărate ori pentru a depune la Oficiul Stării Civile

declarație privind recunoașterea paternității asupra copilului minor.

Reclamanta a explicat că este dintr-o familie înstărită, astfel fiind asigurată

material, iar copilul minor este atașat de ea, motiv din care domiciliul acestuia urmează

a fi stabilit cu mama. Declară că pârâtul nu participă la întreținerea copilului, nu acordă

sprijin material, deși sunt necesare produse alimentare, instruire bună, locuință,

tratamente medicale.

1

Doina Grib a solicitat recunoașterea paternității lui Vadim Cozearschi asupra

copilului minor Sabrina-Alexandra, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor în mărime de ¼ din toate veniturile și stabilirea domiciliului copilului minor cu

mama.

Prin hotărârea din 06 aprilie 2016 a Judecătoriei Edineț, sediul central s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Doina Grib.

S-a stabilit paternitatea lui Vadim Cozearschi asupra copilului minor

Sabrina-Alexandra Grib.

S-a stabilit domiciliul copilului minor Sabrina-Alexandra Grib împreună cu

mama Doina Grib.

S-a încasat din contul lui Vadim Cozearschi în beneficiul Doinei Grib, pensia

pentru întreținerea copilului minor Sabrina-Alexandra Grib în sumă de 911, 9 lei pe

lună din toate veniturile lunare, începând cu data de 20 ianuarie 2016 până la atingerea

majoratului copilului.

S-a încasat din contul lui Vadim Cozearschi în beneficiul statului, taxa de stat în

sumă de 150 de lei.

Prin decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Vadim Cozearschi și s-a casat integral hotărârea din 06 aprilie 2016 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, fiind pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia

acțiunea depusă de Doina Grib a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

La 08 februarie 2018, Doina Grib, prin intermediul avocatului Odobescu

Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea de

recurs depusă de Doina Grib, s-a casat decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Bălți și s-a menținut hotărârea din 06 aprilie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul central.

La 27 iulie 2020, Vadim Cozearschi a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii,

casarea deciziei contestate, decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 06 aprilie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul central, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de scoatere a cererii de pe rol, ca fiind depusă de o persoană

neîmputernicită.

În motivarea cererii, revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă și a menționat că abia în luna iulie 2020, Poliția de Frontieră a expediat

IP Edințe informația din care rezultă că la 22 ianuarie 2016, ora 16:41, Doina Grib și

Sabrina-Alexandra au intrat în aeroportul Chișinău, cu ruta Istanbul-Chișinău.

Totodată, Vadim Cozearschi a notat că din răspunsul avocatului Ghenadie

Odobescu, adresat Șefului IP Edineț, rezultă că la 09 noiembrie 2016 a fost încheiat

contractul de asistență juridică nr. 289 între CA „Odobescu Ghenadie” și Doina Grib,

prin intermediul cetățeanului Petru Grib, însă făcând trimitere la prevederile art. 55 al

Legii cu privire la avocatură, a refuzat să elibereze copia contractului. Din contract s-

ar fi identificat dacă Petru Grib a fost împuternicit printr-o procură autentificată notarial

să încheie din numele fiicei sale acest contract, or, este convins că Ghenadie Odobescu

nu a avut împuterniciri legale să semneze și să depună în judecată cererea de chemare

în judecată.

2

Mai mult, revizuentul a precizat că din informația prezentată de Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră rezultă că Doina Grib, în toamna anului 2015 nu a fost

în țară și nu a putut fizic să semneze careva procuri sau contracte.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În corespundere cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Articolul 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau

faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de

către Vadim Cozearschi, precum și înscrisurile anexate la cererea de revizuire, nu pot

fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea

deciziei supuse revizuirii, în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, ultimul,

în susținerea cererii de revizuire, a oferit împrejurări ce urmau a fi invocate pe parcursul

examinării cauzei, luând în considerare că atât revizuentul, cât și avocatul Vasile

Martin au participat la examinarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel.

Mai mult, luând în considerare circumstanțele menționate supra, instanța de

recurs atestă că revizuirea se depune în cazul în care unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării anterioare a cauzei, ceea ce nu a fost demonstrat de Vadim

Cozearschi.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.

6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul

căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

3

contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute

în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit

căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95,

§61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere

ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire declarată de Vadim Cozearschi, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vadim

Cozearschi împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Doina Grib împotriva lui Vadim

Cozearschi, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Edineț cu privire la stabilirea paternității, stabilirea domiciliului copilului și încasarea

pensiei pentru întreținerea copilului minor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

4