2ra-1473/20 — înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-1473/2020 prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud. V. Hudova) instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu) ÎNCHEIERE 21 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor Curtev, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu răspundere limitată „Ridiager-SV” împotriva Svetlanei Camiliciu și a lui Victor Curtev, intervenienți accesorii Ivan Curtev și Doamna Curtev cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și demolarea construcției, și la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Camiliciu împotriva Societății cu răspundere limitată „Ridiager SV” și Victor Curtev cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății, împotriva deciziei din 28 mai 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul declarat de Victor Curtev, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central, prin care acțiunea depusă de Svetlana Camelciu a fost admisă, iar acțiunea depusă de Societatea cu răspundere limitată „Ridiager SV” a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 06 august 2014 SRL „Ridiager-SV”,

în persoana administratorului Arabadji Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Curtev, intervenienții accesorii Ion Curtev și Doamna Curtev cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și demolarea construcției. În motivarea acțiunii, SRL „Ridiager-SV” a indicat că este proprietarul terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxxx, situat în mun. Comrat, str. xxxxxx, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, anexat la materialele dosarului. În anul 2012 proprietarul terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxxx a construit pe terenul său o anexă la clădirea de construcție, avînd mărimea de 7,0 x 35,6 metri, iar o parte din construcție se află pe terenul ce aparține reclamantului.

A indicat că, prin acțiunile sale ilegale pârâtul a încălcat prevederile art. 315 Codul civil, care prevede că proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului imobil, iar conform art. 316 Codul civil proprietatea este în condițiile legii inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat și nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică, pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire. La 14 septembrie 2012 a fost întocmit actul de măsurare de control, prin care a fost stabilit, că o parte din construcție ce aparține vecinului se află pe terenul reclamantului. A solicitat SRL „Ridiager -SV” obligarea lui Victor Curtev de a înlătura obstacolele în folosire lotului de pământ nr. cadastral xxxxxxx prin demolarea construcției ilegal construite pe lotul dat de pământ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Comrat din 20 octombrie 2014 au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Curtev Ion și Curtev Doamna, proprietarii anteriori ai terenului de pămînt, situat în mun.Comrat, str. xxxxxx ”A”. Prin hotărârea din 27 ianuarie 2015 a Judecătoriei Comrat acțiunea depusă de SC „Ridiager SV” a fost admisă, a fost obligat Victor Curtev de a înlătura obstacolele în folosirea de către SRL „Ridiager-SV” a terenului de pămînt cu numărul cadastral xxxxxxx, situat în mun. Comrat, xxxxxx, prin demolarea construcțiilor ilegal construite. Au fost încasate de la Victor Curtev în beneficiul SRL „Ridiager-SV” cheltuielile de judecată, compuse din taxa de stat în mărime de 270 de lei.

Prin decizia din 10 noiembrie 2015 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul declarat de Victor Curtev și a fost menținută hotărârea din 27 ianuarie 2015 a Judecătoriei Comrat. La 24 decembrie 2015 Victor Curtev, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 10 noiembrie 2015, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. Prin decizia din 02 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Victor Curtev, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, a fost casată integral decizia din 10 noiembrie 2015 a Curții de Apel Comrat, cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel, la Curtea de Apel Cahul.

Prin decizia din 24 mai 2016 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul declarat de Victor Curtev , reprezentat de avocatul Nicolae Jecov, a fost casată integral hotărîrea Judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță, la Judecătoria Comrat. La rejudecarea cauzei prima instanță urmează să soluționeze întrebarea intervenirii în proces a SA „Gecatex International” și SRL „Nou Tex Grup”. La 20 mai 2015 Svetlana Camiliciu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Ridiager SV” și Victor Curtev cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății. În motivarea acțiunii Svetlana Camiliciu a indicat că a cumpărat de la SRL „Ridiager SV” construcția cu nr. cadastral xxxxxxx, amplasată pe terenul cu suprafața de 1,8203 ha pe str. xxxxxxx, mun.

Comrat. Contractul l-a înregistrat în Registrul cadastral la 21 noiembrie 2018 și din acest moment a devenit proprietarul construcției și a lotului de pământ. La încheierea contractului de vînzare-cumpărare a fost preîntâmpinată de fostul 2 proprietar despre existența litigiului cu privire la construirea ilegală a construcției de către Victor Curtev. În anul 2012 proprietarul lotului de pământ nr. cadastral xxxxxx a fost construită o anexă alăturată de construcția cu dimensiunile 7,0x35,6 m, care se află pe terenul ce-i aparține. A susținut că prin acțiunile sale pîrîtul a încălcat prevederile art. 315 Codul civil, care prevede că proprietarului îi aparține dreptul de posesie, folosință și de dispoziție a imobilului.

Iar conform art. 316 Cod civil, proprietatea este în condițiile legii inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat și nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică, pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire. La 14 septembrie 2012 a fost întocmit un act de control a măsurărilor, unde au fost fixate toate încălcările. La nenumăratele adresări către copîrîtul Victor Curtev despre înlăturarea încălcărilor depistate nu a primit răspuns. A solicitat Svetlana Camiliciu obligarea lui Victor Curtev să înlăture obstacolele în folosirea de către reclamantă a lotului de pământ cu nr. cadastral xxxxxx prin demolarea construcției ilegal construită pe lotul de pămînt cu nr. cadastral xxxxxxx, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost respinsă cererea depusă de Ivan Curtev, Doamna Curtev și Victor Curtev cu privire la excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Ridiager-SV” și Svetlana Camiliciu. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost admisă acțiunea depusă de Svetlana Camiliciu și a fost obligat Victor Curdev să înlăture obstacolele în folosirea Svetlanei Camiliciu a lotului de pămînt cu nr. cadastral xxxxxx, amplasat în mun. Comrat, str. xxxxxx, prin demolarea de pe acest teren a anexei la construcția amplasată pe terenul cu nr. cadastral xxxxx. A fost respinsă acțiunea depusă de SRL „Ridiager-SV” ca neîntemeiată.

La 18 noiembrie 2019 și la 10 decembrie 2019 Victor Curtev a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii acțiunii depuse de Svetlana Camiliciu cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 28 mai 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul declarat de Victor Curtev și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile 315 și 316, 376, 390, 765 alin. (1) Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019, art. 46 din Constituția Republicii Moldova și a stabilit că din 22 septembrie 2010 SRL „Ridiager-SV” este proprietarul terenului de pământ cu suprafața de 1,8203 ha amplasat în mun.

Comrat pe xxxxx nr. cadastral xxxxx, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile. A mai stabilit instanța de apel că pe acest lot de pământ se află anexa la construcția amplasată pe terenul învecinat cu nr. cadastral xxxxx, care conform Registrului bunurilor imobile a aparținut cu drept de proprietate lui Ion Curtev și Doamna Curtev, iar din data de 03 iunie 2014 îi aparține lui Victor Curtev în baza contractului de donație. De asemenea, a reținut instanța de apel că această clădire se află pe lotul de pământ cu nr. cadastral xxxxx a intimatului, iar anexa pe terenul învecinat cu nr. 3 cadastral xxxxx fapt ce se confirmă prin actul de verificare a măsurării de control a lotului de pământ cu nr. cadastral xxxxx din 14 septembrie 2012 și actul de constatare a hotarelor în natură din data de 23 mai 2014, întocmite de specialiștii Primăriei mun.

Comrat. A notat instanța de apel că în cadrul examinării cauzei apelantul Victor Curtev nu a prezentat probe prin care s-ar confirma faptul existenței unei autorizații de construcție eliberate de organele împuternicite și respectiv de construire a anexei pe terenul învecinat cu nr. cadastral xxxxx, or prin decizia nr. 13/60 din 27 noiembrie 2007 a Consiliului mun. Comrat cu privire la autorizarea construcției anexei la depozit existent pe str. xxxxx, mun. Comrat este permisă construcția anexei la clădirea existentă pe propriul lot de pământ. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanța just a constatat că construirea ilegală a anexei pe lotul de pământ cu nr. cadastral xxxxx îi încalcă dreptul de proprietate a Svetlanei Camiliciu.

Astfel, este întemeiată concluzia primei instanțe de obligare a lui Victor Curtev să înlăture obstacolele în folosirea de către Svetlana Camiliciu a lotului de pămînt, prin demolarea de pe acest teren a anexei construite ilegal, or prin demolarea anexei va fi încetată tulburarea dreptului de proprietate a reclamantei. La 26 august 2020 Victor Curtev, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse de Svetlana Camiliciu. În motivarea recursului a indicat că, își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, sau a interpretat în mod eronat legea, a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept material.

A susținut că instanța de apel prin decizia contestată a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii și cadrului legal, fără a verifica circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe. Atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au dat apreciere corespunzătoare afirmațiilor avocatului recurentului Victor Curtev cu privire la invocarea omiterii termenului de prescripție la depunerea acțiunii în judecată și că construcția a cărei demolare se solicită a fost construită în perioada anilor 2007-2008 de către Ion Curtev, având permisiunea fostului proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu atât mai mult că la materialele cauzei a fost prezentat certificatul de urbanism din 22 noiembrie 2007 și hotărârea Consiliului mun.

Comrat din 27 noiembrie 2007. A indicat că recurentul a făcut referință la prevederile art. 390 alin. (1) Codul civil, în redacția pînă la 01 martie 2019 și la pronunțarea deciziei, instanța de apel urma să aplice corect norma juridică indicată supra și să dea o interpretare corectă acestei norme juridice, or, din circumstanțele de fapt ale cauzei se constată că atât la momentul ridicării construcției de către recurent, cît și imediat după ridicarea construcției litigioase, proprietarul terenului litigios urma să invoce careva pretenții, iar în lipsa acestora, urma să tolereze încălcarea hotarului prin ajungerea la un acord comun despre careva recompense financiare sau schimb de teren. Prin urmare, la actele cauzei lipsesc careva probe care ar confirma culpa gravă în acțiunile recurentului, la care instanța de apel nu a luat în considerație aceste circumstanțe, interpretând în mod eronat legea.

4 Instanța de apel la pronunțarea deciziei contestate nu a luat în calcul recomandările instanței de recurs expuse în decizia din 02 martie 2016, de trimitere a cauzei spre rejudecare. Totodată, a susținut că instanța de apel a dat dovadă de o motivare superficială, iar prin acest fapt recurentului i s-a lezat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 28 mai 2020 și a fost recepționată de către Victor Curtev la 29 iunie 2020 (f.d.

112, vol. III). Prin urmare, recursul declarat de Victor Curtev, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, la 26 august 2020 este depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin notificarea din 16 septembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către de Victor Curtev, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 5 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Victor Curtev, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Victor Curtev, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 6