3ra-972/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-972/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Duca,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Ion Duca împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, persoană terță Școala Sportivă Specializată de Lupte „Andrei Doga”

privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Ion Duca,

constată:

La 22 iulie 2019 Ion Duca a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană terță Școala

Sportivă Specializată de Lupte „Andrei Doga”, prin care a solicitat constatarea

încălcării dreptului de a fi atestat în anul de studii 2018-2019 în vederea

confirmării gradului didactic în baza cererii din 18 aprilie 2019 depusă la

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării de către Școala Sportivă Specializată de

Lupte „Andrei Doga”, recunoașterea ilegalității refuzului autorității pârâte privind

includerea lui Ion Duca în lista solicitanților de a fi atestați în anul 2019 și de a-l

atesta în perioada 27 -29 mai 2019, obligarea autorității pârâte să asigure atestarea

sa în vederea confirmării gradului didactic în baza cererii Școlii Sportive

Specializate de Lupte „Andrei Doga” din 18 aprilie 2019, încasarea din contul

autorității pârâte a compensației pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 10 000

lei și începând cu 01 august 2019 prejudiciul material echivalent cu majorarea

clasei de salarizare cu 15 clase succesive, prevăzută pentru gradul didactic

superior.

În motivarea acțiunii Ion Duca a indicat că la 10 septembrie 2018 s-a adresat

către Școala Sportivă Specializată de Lupte „Andrei Doga” cu solicitarea de

confirmare a gradului didactic în anul 2019.

După parcurgerea etapelor prevăzute de regulamentul de atestare a cadrelor

didactice din învățământ general, profesional tehnic și din cadrul serviciilor de

1

asistență psihopedagogică, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării nr. 62 din 23 ianuarie 2018, conducerea Școlii a prezentat la 18 aprilie

2019 dosarul său în vederea confirmării gradului didactic superior, la care au fost

anexate copiile autentificate ale hotărârilor judecătorești emise în privința sa

privind restabilirea în funcție.

Prin scrisoarea Secretarului de Stat nr. 04/3-09/2404 din 14 mai 2019 Școala

Sportivă Specializată de Lupte „Andrei Doga” a fost informată despre refuzul

includerii lui Ion Duca în lista solicitanților de atestare în anul 2019, motiv pentru

care la 11 iunie 2019 Ion Duca a adresat autorității pârâte o cerere prealabilă,

respinsă prin răspunsul nr. 08/5-09/3116 din 20 iunie 2019.

În opinia reclamantului refuzul autorității pârâte este ilegal pe motiv că în

acest mod îi este încălcat dreptul la evoluție în cariera didactică și la remunerarea

corespunzătoare gradului didactic, invocând că dosarul său urma a fi examinat de

către Consiliul Republican de Atestare, și nu de către Secretarul de Stat. Prin

refuzul întocmit lui Ion Duca i s-a cauzat prejudiciat material și moral.

Prin hotărârea din data de 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani acțiunea înaintată de Ion Duca a fost respinsă ca neîntemeiată. ( f.d. 77,81-

89, vol.I)

La 12 noiembrie 2019, în termen, Ion Duca a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, prin care a solicitat casarea hotărârii cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 01 iulie 2020 a respins

apelul depus de către Ion Duca. ( f.d. 28,29-35, vol.II)

În consolidarea soluțiilor sale instanțele de judecată au menționat că pct. 26

din Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învățământ general, profesional

tehnic și din cadrul serviciilor de asistență psihopedagogică, aprobat prin ordinul

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 62 din 23 ianuarie 2018 a instituit

termen limită de înaintare a listelor nominale aprobate de președinții Comisiilor de

atestare din cadrul instituțiilor de învățământ/ OLSDI la Minister.

Astfel, în condițiile în care normele ce reglementează raportul juridic litigios

instituie expres termenele limită pentru executarea acțiunilor procedurale vizate,

depășirea acestora constituie o încălcare, un impediment pentru realizarea

ulterioară a procedurilor vizate.

La caz, cererea privind atestarea lui Ion Duca în anul 2019 pentru confirmarea

gradului didactic superior, cadrul didactic de profil sportiv (antrenor profesor) a

fost depusă cu depășirea termenului, motiv pentru care acesteia nu-i putea fi dat

curs.

Astfel, instanțele de judecată au concluzionat că hotărârea Consiliului

Pedagogic al Școlii Sportive Specializate de Lupte „Andrei Doga”, expusă în

procesul-verbal nr. 2 din 16 aprilie 2019, prin care s-a recomandat cadrul didactic

Ion Duca pentru confirmarea gradului didactic superior este emisă cu încălcarea

procedurii stabilite de normele pertinente, inclusiv pe motiv că se referă la cererea

apelantului, depusă peste termen, deci și hotărârea este emisă peste termen.

Argumentul lui Ion Duca referitor la faptul că Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării eronat a respins demersul privind includerea sa în listele de atestare,

atribuție ce aparține Consiliului Republican de Atestare, a fost respins de instanțele

2

de judecată, deoarece în cazul dat demersul corespunzător a fost examinat de către

subdiviziunea autorității pârâte abilitată cu monitorizarea procesului de atestare a

cadrelor didactice/de conducere în conformitate cu actele normative în vigoare prin

ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1832 din data de 11

decembrie 2018.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Ion Duca, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.d. 40-

44, vol.II)

În motivarea recursului Ion Duca a indicat că hotărârile instanțelor de

judecată au fost adoptate cu încălcarea esențială, aplicarea eronată a normelor de

drept material, aprecierea probelor nu a fost obiectivă, a fost efectuată în mod

arbitrar, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate.

În opinia recurentului nu a avut parte de un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și a Libertărților

Fundamentale.

Ion Duca a indicat că la 10 septembrie 2018 a depus cerere la Școala Sportivă

Specializată de Lupte „Andrei Doga” pentru confirmarea gradului didactic

superior, însoțită de fișa de atestare corespunzătoare. Cererea respectivă a fost

confirmată de către directorul Școlii și anexată la dosar.

Refuzul Ministerului în opinia recurentului este ilegal, astfel fiindu-i încălcat

dreptul la evoluție în cariera didactică și la remunerare corespunzătoare gradului

didactic, acesta nu se face vinovat de faptul că a fost ilegal eliberat din funcție și de

faptul că Școala Sportivă nu a prezentat în termen actele acestuia, în vederea

confirmării gradului didactic.

La 23 septembrie 2020 Școala Sportivă Specializată de Lupte „Andrei Doga”

a depus referință la recursul înaintat de către Ion Duca, prin care a solicitat

respingerea recursului, menționând că instanța de apel a respectat toate drepturile

materiale și procedurale ale reclamantului.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a depus referință la recursul

înaintat de către Ion Duca, solicitând respingerea acestuia, indicând că recursul

declarat este pe de o parte inadmisibil, pe de o parte neîntemeiat. La caz, cererea de

recurs nu are elemente noi, fapt ce semnalează caracterul formal al recursului. De

asemenea, actele împotriva cărora Ion Duca își expune dezacordul au fost emise cu

respectarea normelor de competență, procedură și a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 01 iulie 2020, notificată lui Ion

Duca la 24 august 2020. (f.d. 38, vol.II)

Ion Duca s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a

depus, în termen, recurs motivat la 11 august 2020. (f.d. 40-44, vol.II)

3

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

4

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Ion Duca este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Ion Duca, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5