3ra-974/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-974/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-974/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Aurica Mogorean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu

privire la contestarea actului administrativ, includerea în stagiul de cotizare a

perioadei de studii și obligarea recalculării pensiei pentru limită de vârstă,

împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

constată:

La 06 noiembrie 2019 Aurica Mogorean a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat

constatarea ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-

2067/19 din 08 octombrie 2019, anularea actului administrativ, includerea în

stagiul de cotizare a perioadei de studii din anii 1954 – 1958, obligarea recalculării

pensiei pentru limita de vârstă, reieșind din stagiul de cotizare la 01 aprilie 2019 de

55 ani 06 luni.

În motivarea acțiunii Aurica Mogorean a indicat că din 20 august 1995

beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, având la data respectivă un stagiu de

muncă de 40 ani 04 luni, calculat în baza Legii cu privire la asigurarea cu pensii de

stat în Republica Moldova nr. 437-XII din 27 decembrie 1990.

A indicat că conform art. 43 din Legea menționată supra, tipurile de muncă

ce se iau în considerare la calcularea vechimii în muncă includ: lit. e) studiile în

școlile din sistemul rezervelor de muncă de stat și al învățământului tehnico-

profesional, în instituțiile de învățământ superior și mediu de specialitate, în

aspirantură, doctorantură și în secundariatul clinic și în alte școli și instituții de

învățământ pentru pregătirea cadrelor.

1

Reclamanta a susținut că perioada sa de studii în cadrul Tehnicumului

Agricol din Grinăuți, Ocnița, anii 1954 – 1958, a fost inclusă în stagiul său de

cotizare la data pensionării.

A invocat că din lipsă de cadre, a fost rechemată din nou în învățământ, unde

activează din 01 noiembrie 2003 și până în prezent.

Potrivit Legii nr. 165 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte

legislative, art. 33 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public

de pensii, a fost completat cu alin. (42), care stabilește că reexaminarea pensiilor

pentru limita de vârstă, stabilite până la 1 ianuarie 1999 și celora care au mai lucrat

și după pensionare, se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după

realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, conform eșalonării prevăzute

în tabelul nr. 11.

Reclamanta a menționat că în baza prevederilor legale indicate supra, la 11

martie 2019, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale pachetul necesar de

documente și cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei conform stagiului de

cotizare acumulat după pensionare, care în total constituie 55 ani 05 luni.

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău, verificând

stagiul general, a exclus perioada de studii în Tehnicumul Agricol din Grinăuți,

Ocnița, din anii 1954 – 1958.

Reclamanta a contestat aceste acțiuni, solicitând includerea în stagiul de

muncă și cei 4 ani de studii în tehnicum.

La 12 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, a recepționat

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-2067/19, prin care a fost

informată că temei de a include în stagiul de cotizare perioada de studii la

„зоотехнический-техникум” de la 01 septembrie 1954 până la 30 iulie 1958, nu

este.

Reclamanta a susținut că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este

unul neîntemeiat și ilegal, urmând a fi anulat, ori perioada de studii a fost inclusă

în stagiul cotizat la stabilirea pensiei în anul 1995 în baza Legii cu privire la

asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437-XII din 27 decembrie

1990 și fiind un drept deja obținut, nu poate fi revăzut, mai ales că Legea privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14.10.1998 în art. 33 alin. (42) prevede

recalcularea pensiei conform stagiului acumulat după pensionare, adică după anul

1995.

Prin hotărârea din 17 martie 2020 s-a admis cererea de chemare în judecată

depusă de către Aurica Mogorean. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Ciocana, mun. Chișinău privind reexaminarea pensiei nr. 95/2019/33227

din 15.07.2019 în privința Auricăi Mogorean, cu menținerea deciziei nr.

95/2019/31721 din 12.06.2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana,

mun. Chișinău privind reexaminarea pensiei în privința Auricăi Mogorean. S-a

anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 08.10.2019 nr. M-

2067/19, prin care s-a respins cererea prealabilă a Auricăi Mogorean. S-a oblicat

Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite Auricăi

Mogorean pensia pentru limita de vârstă în baza deciziei nr. 95/2019/31721 din

12.06.2019 privind reexaminarea pensiei în privința Auricăi Mogorean. (f.d. 72,

78-84)

2

Prin decizia din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 116, 117-126)

Instanțele ierarhic inferioare în motivarea soluției sale au reținut că legea, în

vigoare la data pensionării Auricăi Mogorean, și anume, art. 43 din Legea cu

privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437-XII din 27

decembrie 1990, stabilea în mod expres și imperativ că la calcularea vechimi în

muncă se iau în considerare studiile în școlile din sistemul rezervelor de muncă de

stat și al învățământului tehnico-profesional, în instituțiile de învățământ superior

și mediu de specialitate, în aspirantură, doctorantură și în secundariatul clinic și în

alte școli și instituții de învățământ pentru pregătirea cadrelor.

Instanțele au menționat că în temeiul deciziei nr. 177 din 30 august 1995

Casa Națională de Asigurări Sociale a stabilit Auricăi Mogorean pensia pentru

limita de vârstă, începând cu data de 20 august 1995, fiind indicată vechimea în

muncă de 40 ani 05 lui 09 zile, care includea și anii de studii în tehnicum de

zootehnie.

Actualmente dreptul pensionarei la pensie este reglementat prin Legea

privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14.10.1998, potrivit căreia pensia de

asigurări sociale de stat este venitul bănesc cuvenit asiguratului, în condițiile legii,

corelativ obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr. 165 din 26.07.2018

(în vigoare din 01.01.2019) a fost completat art. 33 din Legea privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14.10.1998 cu alin. (42), în care este indicat că

reexaminarea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite până la 1 ianuarie 2019, se

efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la

pensie pentru limită de vârstă.

Deși, Aurica Mogorean s-a pensionat de la data de 01 septembrie 1995 în

temeiul limitei de vârstă, în perioada anilor 2003-2019 a continuat să activeze în

câmpul muncii și să achite contribuțiile sociale, obținând astfel dreptul la

recalcularea pensiei.

Instanțele au concluzionat că Casa Națională de Asigurări Sociale în temeiul

art. 33 alin. (42) din legea sus menționată avea obligația să recalculeze stagiul de

cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă cu

stagiul de cotizare realizat după acordarea/reexaminarea pensiei de 55 ani 05 luni,

ori din conținutul extraselor din cont și informația referitoare la rezultatele pentru

calcularea Vav, eliberate de Casa Națională de Asigurări Sociale se confirmă

achitarea de către Aurica Mogorean a cotizațiilor și contribuțiilor necesare pentru

perioada de activitate 2003-2019.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 22 iulie 2020, la 07 august

2020 și la 12 august 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii. (f.d. 130, 131-134, 135-137)

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative

și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind

stabilite.

3

În opinia recurentei față de beneficiar se aplică legea în vigoare la data

solicitării recalculului, care nu prevede includerea în stagiul de cotizare perioada

necontributiv, studiile în instituțiile medii de învățământ, deaceia această perioadă

urmează să fie exclusă din stagiu.

La 15 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Auricăi Mogorean copia recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 141)

Completul specializat relevă că Aurica Mogorean a recepționat copia

recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele

dosarului. (f.d. 143, 144)

La data de 19 octombrie 2020 Aurica Mogorean a depus referință, solicitând

respingerea recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

menținerea deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 17

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 146-149)

Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 01 iulie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 13

august 2020 de către Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt confirmat prin

avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 129)

Casa națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat la 22 iulie

2020, ulterior la 07 august 2020 recurs motivat. Astfel, obligația de contestare în

termen a fost îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

4

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări

Sociale este inadmisibilă.

5

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6