2r-469/20 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-469/20

Prima instanță; (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) V. Gîrleanu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) V. Mihaila, Iu. Cotruță, I. Secrieru

D E C I Z I E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Vicol Ion,

în cauza civilă, la acțiunea oblică înaintată de Societatea pe Acțiuni

”Termoelectrica” în interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 54/197 împotriva lui Vicol Ion cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor

de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2020, prin care a fost

restituită ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de Vicol

Ion, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen,

constată:

La 26 noiembrie 2019, SA ”Termoelectrica” a depus în interesele

APLP nr. 54/197 acțiune oblică în procedura cererilor cu valoarea redusă împotriva

lui Vicol Ion cu privire la încasarea sumei de 5 010,65 de lei cu titlu de datorie pentru

consumul energiei termice și a sumei de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 februarie 2020,

acțiunea oblică înaintată de SA ”Termoelectrica” a fost admisă.

S-a încasat de la Vicol Ion în beneficiul APLP nr. 54/197 suma de 5 010,65 de

lei cu titlu de datorie pentru consumul energiei termice acumulată până în luna

septembrie 2019.

S-a încasat de la Vicol Ion în beneficiul statului suma de 270 de lei cu titlu de

taxă de stat.

La 12 martie 2020, Vicol Ion a depus cerere de apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 februarie 2020 (f.d. 25-28).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2020, a fost restituită ca

fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de Vicol Ion, iar

apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

La 03 august 2020, Vicol Ion a depus cerere de recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2020, prin care a solicitat admiterea recursului,

1

casarea încheierii instanței de apel, cu soluționarea problemei respective prin

decizie.

Recurentul Vicol Ion, în motivarea recursului a invocat că în cazul în care

instanța de apel a observat o omitere întemeiată a termenului de depunere a cererii

de apel, urma din oficiu să repună apelantul în termen și să acorde termen pentru

achitarea taxei de stat și depunerea cererii de apel motivate.

Astfel în opinia recurentului, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că

pentru repunerea în termen a apelului, este necesară solicitarea expresă a apelantului.

Deci, consideră că prin restituirea apelului, i-a fost îngrădit dreptul de acces la

justiție.

Totodată, a specificat că instanța de fond urma să se asigure că dispozitivul

hotărârii va fi adus la cunoștința participanților la proces într-un termen restrâns și

contra semnătură.

La 03 septembrie 2020, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului, fiind recepționat de ultimii potrivit avizelor de recepție la data de

08 septembrie 2020 (f.d. 61-63).

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de

04 iunie 2020, iar la 25 iulie 2020, încheierea a fost adusă la cunoștința recurentului,

fapt confirmat prin răspunsul ÎS ”Poșta Moldovei” (f.d. 55).

Astfel recursul declarat la data de 03 august 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Din actele cauzei s-a stabilit că la data de 07 februarie 2020, a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Totodată, s-a stabilit că prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

28 noiembrie 2019, s-a acceptat spre examinare, în procedura cererilor cu valoare

redusă, acțiunea oblică depusă de SA ”Termoelectrica” în interesele APLP

nr. 54/197, pârâtului Vicol Ion fiindu-i expediată copia de pe acțiune și înscrisurile

anexate și comunicat faptul despre depunerea obligatorie a referinței în termen de

30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată (f.d. 17).

Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 noiembrie 2019, a fost

recepționată de Vicol Ion la data de 26 decembrie 2019, fapt confirmat prin avizul

de recepție (f.d. 19).

Mai mult ca atât, în aceiași zi, la data de 07 februarie 2020, în adresa părților a

fost expediat dispozitivul hotărârii primei instanțe (f.d. 24).

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

2

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de declarare

a apelului.

Prin prisma normelor enunțate, se constată că Judecătoria Chișinău, sediul

Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii la data de 07 februarie 2020, termenul

limită de depunere a apelului fiind 09 martie 2020, însă Vicol Ion a depus cererea de

apel numai la data de 12 martie 2020, respectiv, cu încălcarea termenului prevăzut

de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În urma celor relatate, Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de

apel privind restituirea apelului depus de Vicol Ion din motivul depunerii în afara

termenului legal.

Mai mult, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe,

Vicol Ion nu a prezentat prin probe incontestabile, dovada imposibilității îndeplinirii

actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege și nici nu a solicitat

repunerea în termenul de declarare a apelului.

Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen

să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.

Argumentul recurentului precum că termenul de depunere a apelului urmează

a fi calculat din data de 27 februarie 2020, când a recepționat dispozitivul hotărrii

instaneți de fond, nu poate fi reținut ca fiind temei de casare a încheierii recurate.

Aici, Colegiul menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol

activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință

de drepturile sale procedurale.

La caz, Colegiul reține că la data de 26 decembrie 2019, Vicol Ion a recepționat

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 noiembrie 2019, prin care

s-a acceptat spre examinare acțiunea depusă de SA ”Termoelectrica”, fiind înștiințat

despre faptul depunerii obligatorii a referinței în termen de 30 de zile de la

comunicarea cererii de chemare în judecată (f.d. 17).

Deci, având cunoștință despre existența litigiului, Vicol Ion urma să întreprindă

toate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie

2007), de a proteja dreptul de acces la instanță și de a îndeplini actele procedurale în

termenii prevăzuți de lege, fapt însă ignorat de acesta, ce a generat omiterea

neîntemeiată a termenului prescris la depunerea apelului.

3

În conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții

la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Prin urmare, ținând cont că cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 07 februarie 2020, a fost depusă cu depășirea termenului

prevăzut de lege, iar Vicol Ion nu a solicitat repunerea în termen și nu a anexat

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului, Colegiul consideră că

instanța de apel întemeiat a restituit apelul.

În acest context, se va reține că soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău

prin încheierea din 04 iunie 2020 este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui

proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise de instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect incompatibil

cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar

încălca dreptul intimatului la un proces echitabil, avînd în vedere obligația părților

privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de Vicol Ion și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iunie

2020.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Vicol Ion.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2020, în cauza

civilă, la acțiunea oblică înaintată de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” în

interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/197 împotriva lui

Vicol Ion cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4