2ra-1168/20 — privind constatarea faptului acceptarii succesiunii si actiunea reconventionala Steingart Ludmila vs Lungu Andrei, Doncila Natalia privind constatarea faptului acceptarii succesiunii

Dosarul nr. 2ra–1168/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Țurcan, V. Cotorobai, M. Anton)

Î N C H E I E R E

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Andrei Trofim Lungu,

reprezentat de avocații Tatiana și Valentin Guțu, de Natalia Doncilă și de Andrei

Andrei Lungu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Lungu

împotriva Nataliei Doncilă, Ludmilei Șteingart, lui Andrei Lungu și a Anastasiei

Lungu cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și;

la acțiunea reconvențională a Ludmilei Șteingart către Andrei Lungu, Natalia

Doncilă cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Andrei Lungu, alăturarea la cererea de apel a

Anastasiei Lungu și menținută hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru), prin care acțiunile inițială și reconvențională au fost admise parțial,

c o ns ta tă :

La 23 martie 2018 și 01 octombrie 2018, Andrei Lungu a depus cerere de

chemare în judecată către Doncilă Natalia, Șteingart Ludmila, Lungu Andrei, Lungu

Anastasia, prin care a solicitat:

- constatarea faptului acceptării succesiunii la locul ei de deschidere, prin

intrarea de fapt în posesie de către Lungu Andrei asupra patrimoniului succesoral

rămas după decesul Stepanidei Lungu, decedată la XXX, compus din ½ din 16/36

cote-părți din bunul imobil: teren cu nr. cadastral XXX, suprafața de 0.1054 ha; casa

de locuit individuală cu nr. cadastral XXX, suprafața 1408 m.p.; construcțiile

accesorii cu nr. cadastral XXX, suprafața de 41.7 m.p. și construcția accesorie cu nr.

cadastral XXX, suprafața de 14 m.p, amplasate în XXX; ½ cotă-parte din terenul cu

nr. cadastral XXX, suprafața de 0.1028 ha; casa de locuit individuală cu nr. cadastral

XXX, suprafața 74.8 m.p; construcția accesorie cu nr. cadastral XXX, suprafața de

37,9 m.p; construcția accesorie cu nr. cadastral XXX, suprafața de 14,7 m.p.,

construcția accesorie cu nr. cadastral XXX, suprafața de 6,5 m.p și construcție

accesorie cu nr. cadastral XXX, suprafața de 22.3m.p., amplasate în XXX;

În motivarea acțiunii, a indicat că, la 09.10.1979, de către Sovietul sătesc

Ghidighici, în registrul de stare civilă, sub nr. 30, a fost înregistrată căsătoria între

Lungu Andrei și Corjan (Lungu) Stepanida.

La XXX, Lungu Stepanida a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces nr.

22 din XXX.

În perioada căsătoriei cu defuncta Lungu Stepanida, au dobândit cu drept de

proprietate comună în devălmășie 16/36 cote-părți din bunul imobil: teren cu nr.

cadastral 0122104.317, construcție cu nr. cadastral XXX, construcție cu nr. cadastral

XXX și construcție cu nr. cadastral XXX, situate în XXX, fapt confirmat prin

certificatul Comitetului Executiv nr. 9/6 din 24.09.1980; dispoziția Primăriei XXX nr.

154-d din 30.12.2003; titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXX

din 09.09.2004.

În baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 10-607 din 02.10.1992, dispoziția

Primăriei XXX nr. 155-din 30.12.2003; procesului-verbal de recepție finală nr. 40 din

16.12.2003 și titlului de autentificare a dreptului deținătorilor de teren nr. XXX din

09.09.2004, Lungu Andrei și Lungu Stepanida, au dobândit cu drept de proprietate

bunul imobil: teren cu nr. cadastral XXX, construcție cu nr. cadastral XXX,

construcție cu nr. cadastral XXX, construcție cu nr. cadastral XXX, construcție nr.

cadastral XXX, construcție nr. cadastral XXX, situate în XXX.

Până la deces, Lungu Stepanida nu a testat averea prin testament, iar moștenitorii

legali ai acesteia sunt: soțul ultimei, Lungu Andrei și fiicele acesteia rezultate din

căsătoria anterioară, Doncilă Natalia și Șteingart Ludmila.

După decesul Stepanidei Lungu, Andrei Lungu a acceptat averea defunctei, prin

intrarea de fapt în posesia patrimoniului succesoral: posesia, administrarea,

întreținerea și reparații curente a imobilelor, precum și prin plata tuturor impozitelor,

facturilor.

În pofida faptului că, ambele fiice ale defunctei locuiesc în aceeași localitate, au

cunoscut despre decesul acesteia și despre patrimoniul succesoral, au discutat cu

Lungu Andrei despre necesitatea respectării termenului procedurii de acceptare a

succesiunii, pe parcursul a peste 2 ani de zile, dar nici una nu a manifestat voința de a

moșteni averea defunctei.

Bunul imobil situat în XXX, este înregistrat cu drept de proprietate comună în

devălmășie după reclamantul Lungu Andrei și defuncta Lungu Stepanida, însă, de

fapt, acesta a fost vândut pârâților Lungu Anastasia și Lungu Andrei în anul 1992, și

din aceste surse a fost procurat bunul imobil situat în XXX, fapt cunoscut pârâtelor

Doncilă Natalia și Șteingart Ludmila.

Până în prezent, imobilul nr. 30, amplasat în XXX este în posesia și gestiunea

pârâților Lungu Andrei și Lungu Anastasia și tot dânșii achită toate plățile aferente

acestui imobil. Reclamantul este de bună-credință și recunoaște acest fapt.

În vederea perfectării actelor asupra patrimoniului succesoral, s-a adresat verbal

la notar în vederea deschiderii procedurii succesorale, însă a primit refuz pe motiv că

termenul de 6 luni de zile de la data decesului a expirat și urmează să înainteze o

cerere în instanța de judecată, în vederea constatării faptului acceptării succesiunii

prin intrare de fapt în posesia averii succesorale.

La 22 mai 2018, pârâta Șteingart Ludmila a depus acțiune reconvențională către

Lungu Andrei, Doncilă Natalia cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii

și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.60-62 Vol. I).

În motivarea acțiunii reconvenționale, Șteingart Ludmila a indicat că, la XX

decembrie XX, mama sa, Lungu (Șveț) Stepanida a încheiat căsătoria cu tatăl său,

Corjan Gheorghii. Din căsătorie s-au născut două surori, ea - Șteingart Ludmila și

sora sa - Doncilă Natalia.

În rezultatul neînțelegerilor familiale părinții au divorțat. Ulterior, la XX

octombrie XX, mama sa, Lungu (Corjan) Stepanida a încheiat căsătoria cu Lungu

Andrei. La XXX, a decedat mama sa, Lungu Stepanida.

În timpul căsătoriei, mama sa și pârâtul Lungu Andrei, au dobândit cu drept de

proprietate comuna în devălmășie, 16/36 cote-părți din bunul imobil: teren cu nr.

cadastral XXX, construcție cu nr. cadastral XXX, construcție cu nr. cadastral XXX și

construcție cu nr. cadastral XXX, situate în XXX și bunul imobil: teren cu nr.

cadastral XXX, construcție cu nr. cadastral XXX, construcție cu nr. cadastral XXX,

construcție cu nr. cadastral XXX, construcție nr. cadastral XXX, situate în XXX.

Până la deces, mama sa, Lungu Stepanida nu a testat averea prin testament, iar

moștenitorii legali sunt: ea, fiica Șteingart Ludmila, sora sa, Doncilă Natalia și Lungu

Andrei.

După decesul mamei sale a acceptat averea defunctei, prin intrarea de fapt în

posesia patrimoniului succesoral menționat mai sus: prin posesia, administrarea,

întreținerea și reparații curente a imobilelor, precum și prin plata impozitelor,

facturilor pentru serviciile comunale. După decesul mamei sale, permanent venea la

casa părintească și se ocupa de curățenia în casă și curtea casei.

Astfel, pârâta Șteigart Ludmila, a solicitat instanței de judecată:

- acceptarea succesiunii la locul ei de deschidere, prin intrarea de fapt în posesie

de către Șteigart Ludmila asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul mamei

sale, Lungu Stepanida, decedată la XXX, compus din ½ din 16/36 cote-părți din bun

imobil:

- teren cu nr. cadastral XXX;

- construcție cu nr. cadastral XXX;

- construcție cu nr. cadastral XXX;

- și construcție cu nr. cadastral XXX, situat în XXX;

- și ½ cotă-parte din bunul imobil: teren cu nr. cadastral XXX;

- construcție cu nr. cadastral XXX;

- construcție cu nr. cadastral XXX;

- construcție cu nr. cadastral XXX, situate în XXX, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 03 iunie 2019, reclamantul Lungu Andrei a depus cerere de concretizare a

pretențiilor către Doncilă Natalia și Șteigart Ludmila, prin care a solicitat:

- a considera acceptarea succesiunii la locul ei de deschidere prin intrarea în

posesie de către Lungu Andrei asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul

Lungu Stepanida decedată la XXX, compus din ½ din 16/36 cote părți din bunul

imobil: teren cu nr. cadastral XXX;

- construcție cu nr. cadastral XXX;

- construcție cu nr. cadastral XXX;

- și construcție cu nr. cadastral XXX, situate în XXX;

- și ½ cot-parte din bunul imobil:

- teren cu nr. cadastra XXX,

- construcție cu nr. cadastral XXX,

- construcție cu nr. cadastral ,

- construcție cu nr. cadastral ,

- construcție cu nr. cadastral ,

- construcție nr. cadastral XXX, situate în XXX, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

La 03 iunie 2019, Șteigart Ludmila a depus acțiune reconvențională concretizată

către Lungu Andrei, Doncilă Natalia, prin care a solicitat:

- stabilirea faptului acceptării moștenirii de către Șteigart Ludmila, prin intrarea

în posesie la locul ei de deschidere și recunoașterea dreptului de proprietate prin

succesiune după Șteigart Ludmila asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul

mamei sale, Lingu Stepanida compus din ½ din 16/36 cote-părți din bunul imobil:

- teren cu nr. cadastral XXX,

- construcție cu nr. cadastral XXX,

- construcție cu nr. cadastral XXX;

- și construcție cu nr. cadastral XXX, situate în XXX;

- și ½ cotă-parte din bunul imobil:

- teren cu nr. cadastral XXX,

- construcție cu nr. cadastral XXX,

- construcție cu nr. cadastral XXX,

- construcție nr. cadastral XXX, situat în XXX, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

inițială și acțiunea reconvențională au fost admise parțial.

La 09 iulie 2019, Lungu Andrei a declarant apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea acesteia cu admiterea acțiunii inițiale și respingerea

acțiunii reconvenționale ca fiind neîntemeiată.

La 19 iulie 2019, Lungu Anastasia a depus cerere privind alăturarea la apelul

declarat de Lungu Andrei, prin care a invocat că este de acord cu apelul declarat de

ultimul și, prin urmare a solicitat admiterea apelului în sensul formulat.

Prin decizia din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat și cererea de alăturare la apel, fiind menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că evaluând soluția primei

instanțe prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de

drept invocate, consideră că soluția primei instanțe este corectă și legală.

Totodată instanța de apel a indicat că apelantul nu a probat, contrar sarcinii

pozitive de probațiune instituită în obligația acestora de art. 118 alin. (1) Cod de

procedură civilă, că intimata Șteigart Ludmila nu ar avea dreptul la patrimoniul

succesoral rămas după decesul mamei sale, Șteingart Ludmila ca succesor nedemn sau

că aceasta a decăzut din dreptul la succesiune, ba mai mult instanța de judecată nici nu

a fost investită cu astfel de pretenții.

În consecință, instanța de apel a constatat că concluzia primei instanțe de

admitere parțială a acțiunii inițiale și a acțiunii reconvenționale este justă, or, atât

reclamantul-apelant Lungu Andrei, cât și pârâta-intimată Șteigart Ludmila nu au

depus la notar declarații de acceptare a succesiunii și ambii au solicitat acceptarea

succesiunii pe cale judecătorească.

Prin urmare, aserțiunile apelantului vizavi de faptul că, el este unicul moștenitor

legal care a intrat în posesia de fapt a patrimoniului succesoral în termen de 6 luni de

la data decesului Stepanidei Lungu, sunt neîntemeiate.

La fel, sunt neîntemeiate alegațiile apelantului, precum că numai el a achitat

serviciile comunale, impozite pentru deservirea bunului imobil situat în XXX, or,

potrivit materialului probator se constată că intimata Șteigart Ludmila a achitat

impozitele, facturile pentru serviciile comunale, după decesul mamei, permanent

venea la casa părintească și se ocupa cu curățenia în casă și curtea casei.

De asemenea, în termenul de acceptare a succesiunii părțile au întreprins măsuri,

ce confirmă intrarea în posesie de către aceștia asupra patrimoniului succesoral sus-

indicat, astfel încât, în speță, sunt întrunite temeiurile legale stabilite de art. 1516 Cod

civil pentru constatarea faptului acceptării succesiunii.

Or, art.303 Cod civil statuează că, posesiunea se dobândește prin exercitarea

voită a stăpânirii de fapt a bunului.

La 23 martie 2020, prin poșta electronică, Andrei Trofim Lungu, reprezentat de

avocații Tatiana și Valentin Guțu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de fond și-a depășit atribuțiile prin

recunoașterea dreptului de proprietate al reclamantului inițial și a reclamantului

reconvențional asupra patrimoniului succesoral, în situația în care niciunul dintre ei nu

au înaintat o astfel de pretenție si nici nu a fost supusă examinării un astfel capăt de

cerere, or, legea prevede că instanța examinează cauza în limitele pretențiilor

înaintate, fapt care a fost neglijat de instanța de fond.

La 06.04.2020, Andrei Lungu, reprezentat de avocații Tatiana și Valentin Guțu, a

mai depus o cerere de recurs, prin care a invocat cerințe similare.

La 23.03.2020, Andrei Andrei Lungu a depus o cerere de recurs, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele

din dosar și a interpretat eronat normele de drept material.

La 25 martie 2020, prin poșta electronică, Natalia Doncilă a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, fără a fi citată legal, fără a fi expediate pe

adresa ei copiile cererilor de apel și a referințelor depuse pe caz, instanța de apel a

indicat în decizie, precum că ea a fost citată legal, fapt care este fals. Atrage atenția

instanței de recurs la faptul că informația despre petrecerea ședințelor de judecată pe

caz în instanța de apel nu a fost publicată nici pe portalul instanțelor de judecată, fapt

care îl confirm prin înscrisul probatoriu anexat.

La 31.07.2020, Anastasia Lungu a depus referință la cererea de recurs a lui

Andrei Lungu, prin care a solicitat admiterea recursului declarat împotriva deciziei

instanței de apel din 05 decembrie 2019.

La 14.08.2020, Natalia Doncilă a depus referință la cererea de recurs a lui Andrei

Lungu, prin care a solicitat admiterea recursului declarat împotriva deciziei instanței

de apel din 05 decembrie 2019.

La 19.08.2020, avocatul Ludmila Covganeț, în interesele Ludmilei Șteingart, a

depus referință la cererile de recurs a lui Andrei Lungu și a Nataliei Doncilă, prin care

a solicitat ca recursurile să fie declarate inadmisibile.

La 20.08.2020, avocatul Tatiana Guțu, în interesul lui Andrei Lungu, a depus

referință la cererea de recurs a Nataliei Doncilă, prin care a solicitat admiterea

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 05

decembrie 2019 și comunicată participanților la proces, prin poșta electronică la 30

ianuarie 2020 (f. d. 89-90, vol. II), iar recursurile au fost declarate la 23 și 25 martie

recursurile împotriva deciziei din 05 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

Andrei Trofim Lungu, reprezentat de avocații Tatiana și Valentin Guțu, de Natalia

Doncilă și de Andrei Andrei Lungu inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Andrei Trofim Lungu, reprezentat de avocații

Tatiana și Valentin Guțu, de Natalia Doncilă și de Andrei Andrei Lungu, nu pot duce

la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererile de recurs depuse de către Andrei Trofim Lungu, reprezentat de avocații

Tatiana și Valentin Guțu, de Natalia Doncilă și de Andrei Andrei Lungu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Andrei Trofim Lungu,

reprezentat de avocații Tatiana și Valentin Guțu, de Natalia Doncilă și de Andrei

Andrei Lungu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru