2ra-1358/20 — partajarea averii

2ra-1358/20 — partajarea averii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1358/2020

prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central (jud. L. Roic-Botezatu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Sîrbu, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vasile

Munteanu, reprezentat de avocatul Vladimir Gromovenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Bumbu

împotriva lui Vasile Munteanu cu privire la partajarea averii proprietate comună în

devălmășie,

împotriva deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Vasile Munteanu și a fost menținută hotărârea din 31

octombrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, prin care acțiunea a fost

admisă,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2017 Zinaida Bumbu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Munteanu cu privire la partajarea averii proprietate comună în

devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că, a fost căsătorită cu Vasile Munteanu, având

împreuna trei copii majori.

A menționat că împreună cu pârâtul au construit casă cu accesorii în satul

Mingir, raionul Hîncești.

A susținut că la data de 24 februarie 2017 căsătoria cu Vasile Munteanu a fost

desfăcută pe cale judecătorească, iar actualmente este în relații nu prea bune cu

ultimul și are probleme în administrarea bunurilor comune, motiv din care se află în

imposibilitate de a locui în casa comună.

A menționat că, pentru a evita orice conflict pe viitor, a decis să se adreseze în

instanța de judecată cu cerere privind partajarea averii comune în devălmășie,

formată din casa de locuit, construcții accesorii și anume: veranda, beci, magazie și

terenul aferent.

A precizat că, prețul casei cu accesorii este de 29415 lei, iar sectorul de teren

cu destinația pentru construcții cu suprafața de 0,1684 ha și bonitatea de 65 grade,

are prețul normativ de 2039 de lei.

A solicitat Zinaida Bumbu, partajarea în două cote-părți egale a bunurilor

imobile dobândite în perioada căsătoriei cu Vasile Munteanu și anume a casei în

valoare de 29415 lei și a lotului de pe lângă casă în valoare de 2039 de lei, situate în

s. Mingir, r-nul Hîncești.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul Central, a

fost admisă acțiunea depusă de Zinaida Bumbu. A fost partajată casa de locuit

individuală cu nr. cadastral xxxxxxx, cu suprafața de 107,90 m.p., situată în s.

Mingir, r-nul Hîncești, conform variantei II din raportul de expertiză nr.75 din 13

mai 2019, executat de expertul judiciar Anatolie Achimov, după cum urmează: a

fost atribuit în proprietatea exclusivă a Zinaidei Bumbu, partea II (de culoare

albastră), următoarele încăperi/odăi cu numere și suprafețe: coridor nr.1 cu

suprafața de 4,60 m.p.; încăpere locativă nr.5 cu suprafața de 18,30 m.p.; încăpere

tehnică nr.6 cu suprafața de 6,90 m.p., cu suprafața totală de 29,80 m.p.

A fost atribuit în proprietatea exclusivă lui Vasile Munteanu, partea I (de

culoare galbenă), următoarele încăperi/odăi cu numere și suprafețe: încăpere

locativă nr.2 cu suprafața de 8,90 m.p.; încăpere locativă nr.3 cu suprafața de 7,20

m.p.; coridor nr.4 cu suprafața de 7,80 m.p., cu suprafața totală de 23,90 m.p.

A fost partajat terenul cu nr. cadastral zzzzzz, cu suprafața de 0,1684 ha și

construcția accesorie nu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 57,50 m.p., ambele

situate în s. Mingir, r-nul Hîncești, conform variantei II din raportul de expertiză

nr.75 din 13 mai 2019, executat de expertul judiciar Anatolie Achimov, după cum

urmează: a fost atribuit în proprietatea exclusivă a Zinaidei Bumbu, partea II (de

culoare albastră), sectorul de teren marcat cu pct. 3-4-5-6-7-8-9-10-3, cu suprafața

de 842,00 m.p.; parțial construcția accesorie cu nr. cadastral xxxxxx cu suprafața la

sol de 28,75 m.p. și beciul lit.„1” cu suprafața de 23,60 m.p.

A fost atribuit în proprietatea exclusivă lui Vasile Munteanu, partea I (de

culoare galbenă), sectorul de teren marcat cu pct.1-2-3-4-5-6-7-8-1, cu suprafața de

842,00 m.p. și parțial construcția accesorie cu nr. cadastral xxxxxx cu suprafața la

sol de 28,75 m.p.

A fost încasată din contul lui Vasile Munteanu în beneficiul statului taxa de

stat în mărime de 471,81 de lei (f.d.96; 100-105).

La 28 noiembrie 2019 și la 12 februarie 2020, Vasile Munteanu a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și modificarea

hotărârii Judecătoriei Hîncești sediul Central din 31 octombrie 2019 și anume:

partajarea casei de locuit individuală cu nr. cadastral zzzzzz, cu suprafața de 107,90

m.p., situată în s. Mingir, r-nul Hîncești, conform variantei I din raportul de

expertiză nr.75 din 13 mai 2019, executat de expertul judiciar Anatolie Achimov,

după cum urmează:

- de atribuit în proprietatea exclusivă lui Vasile Munteanu, partea I (de culoare

galbenă), următoarele încăperi/odăi cu numere și suprafețe: coridor nr.1 cu

suprafața de 4,60 m.p., încăpere locativă nr.2 cu suprafața 8,90 m.p., încăpere

locativă nr.3 cu suprafața 7,20 m.p., coridor nr.4 cu suprafața de 7,80 m.p., cu

suprafața totală de 28,50 m.p.

- de atribuit în proprietatea exclusivă Zinaidei Bumbu, partea II (de culoare

albastră), următoarele încăperi/odăi cu numere și suprafețe: încăpere locativă nr.5

cu suprafața de 18,30 m.p.; încăpere tehnică nr.6 cu suprafața de 6,90 m.p., cu

suprafața totală de 25,20 m.p.

Partajarea terenului cu nr. cadastral 5345204.332, cu suprafața de 0,1684 ha,

și construcția accesorie nu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 57,50 m.p., ambele

situate în s. Mingir, r-nul Hîncești, conform variantei I din raportul de expertiză

2

nr.75 din 13 mai 2019, executat de expertul judiciar Anatolie Achimov, după cum

urmează:

- de atribuit în proprietatea exclusivă lui Vasile Munteanu, partea I (de culoare

galbenă), sectorul de teren marcat cu pct. 1-2-3-4-5-6-1, cu suprafața de 842,00 m.p.

și parțial construcția accesorie cu nr. cadastral xxxxxx cu suprafața la sol de 28,75

m.p.

- de atribuit în proprietatea exclusivă a Zinaidei Bumbu, partea II (de culoare

albastră) sectorul de teren marcat cu pct. 3-4-5-6-7-8-3, cu suprafața de 842,00 m.p.;

parțial construcția accesorie cu nr. cadastral xxxxxx cu suprafața la sol de 28,75

m.p. și beciul lit.„1” cu suprafața de 23,60 m.p. (f.d.98-99; 119-121).

Prin decizia din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Vasile Munteanu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art.46 alin.

91) din Constituția RM, art. 315 alin. (10 și (2), 344 alin. (1), 345 alin. (1), 366 alin.

(1), 371 alin. (2) Codul civil, în redacția pînă la 01 martie 2019, art. 19 alin. (1) și

(2), 20 alin. (1) și (3), 25 alin. (1) și (3), 26 alin. (1) din Codul familiei, art. 36 și 39

alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

A stabilit Colegiul civil al instanței de apel că, părțile din litigiu au fost în

relații de căsătorie. În timpul căsătoriei au dobândit avere proprietate comună, iar la

moment sunt divorțați, motiv din care Zinaida Bumbu s-a adresat în instanța de

judecată cu prezenta acțiune.

A mai stabilit instanța de apel că, pe parcursul examinării cauzei, la cererea

reclamantei Zinaida Bumbu, prin încheierea Judecătoriei Hîncești sediul Central din

28 ianuarie 2019, s-a dispus efectuarea expertizei tehnico-științifice expertului

judiciar particular atestat Anatolie Achimov din cadrul ÎI „Achimov Anatolie”, în

vederea determinării posibilităților tehnice și variantele posibile de partajare a

lotului de teren cu nr. cadastral zzzzz, cu suprafața de 0,1684 ha, casa de locuit

individual cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 107,90 m.p. și construcția

accesorie cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 57,50 m.p. situate în s. Mingir, r-

nul Hîncești (f.d.61-62).

La 13 mai 2019, de către expertul judiciar Anatolie Achimov a fost întocmit

raportul de expertiză nr.75 (f.d.69-85).

Potrivit concluziilor din raportul de expertiză enunțat, în rezultatul

examinărilor și cercetărilor vizuale efectuate la fața locului s-a depistat că soluția

arhitectural constructivă a bunului imobil casa de locuit individual, lit. ” 01”,

înregistrată cu nr. cadastral xxxxxx, amplasată pe terenul situat în s. Mingir, r-nul

Hîncești, poate fi divizată (formată), în două părți egale cu numere cadastrale

separate, deoarece sunt respectate prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor

imobile nr. 354-XV din 28 octombrie 2004.

Conform concluziei expertului, potrivit înscrierilor din documentele cadastrale,

suprafața totală interioară a casei de locuit individuală lit.”01”, înregistrată cu

numărul cadastral xxxxxx, amplasată pe terenul situat în s. Mingir, r-nul Hîncești

constituie 53,70 m.p., inclusiv suprafața locuibilă 34,40 m.p. Din suprafața totală a

casei de locuit individuală, potrivit cotelor părți ideale de ½ și ½ părților le revine

câte: Partea I - 26,85 m.p. și Partea II - 26,85 m.p.

Totodată, potrivit raportului de expertiză, partajarea casei de locuit individuală

înregistrată cu numărul cadastral xxxxxx, amplasată pe terenul situat în s. Mingir, r-

3

nul Hîncești, în două părți egale, reieșind din planificarea existentă a construcției,

nu este posibilă.

Drept rezultat, expertul a propus două variante optime cât de puțin avantajoase

de partajare a casei e locuit individuală lit.”01”, înregistrată cu numărul cadastral

xxxxxx, amplasată pe terenul situat în s. Mingir, r-nul Hîncești, în care suprafețele

ce revin părților să fie maxim apropiate de suprafața care le revine conform cotelor-

părți ideale.

Colegiul civil al instanței de apel a reținut că prima instanță, prin hotărârea

contestată, a ajuns la concluzia corectă privind necesitatea partajării casei

individuale de locuit conform variantei II din raportul de expertiză nr.75 din 13 mai

2019, atribuind în proprietatea exclusivă a Zinaidei Bumbu partea II, iar în

proprietatea exclusivă a lui Vasile Munteanu partea I.

La fel instanța de apel a conchis că prima instanță, prin hotărârea contestată, a

partajat corect terenul și construcția accesorie conform variantei II din raportul de

expertiză nr.75 din 13 mai 2019, atribuind în proprietatea exclusivă a Zinaidei

Bumbu partea II, iar în proprietatea exclusivă a lui Vasile Munteanu partea I.

La baza raționamentului său, instanța de fond a pus faptul că oferind părților

posibilitatea de a înainta careva modificări la variantele de partajare expuse în

raportul de expertiză nr. 75 din 13 mai 2019, pârâtul în repetate rânduri refuza,

susținând că nu este de acord cu unele indicații din Varianta I, cât și cu unele din

Varianta II. Iar, în ce privește poziția pârâtului potrivit căreia ar fi de acord cu

Varianta nr. I, partea I, însă cu unele modificări fără a preciza care anume, instanța

de fond a considerat-o ca fiind declarativă, întrucât deși acesta a invocat dezacordul

cu expertiza efectuată, nu a înaintat instanței o cerere prin care să solicite

dispunerea unei alte expertize, care să fie efectuată și de către un alt expert judiciar.

Colegiul civil a instanței de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe

expusă mai sus. Astfel, instanța de apel a reținut că potrivit procesului-verbal al

ședinței instanței de fond, reclamanta Zinaida Bumbu și-a exprimat acordul de a-i fi

atribuită partea II expusă în varianta II de partajare a casei, iar lui Vasile Munteanu

a invocat că ar fi de acord să-i fie atribuită partea I, conform variantei I de partajare

a casei de locuit și că dorește să aibă intrare în casă prin aceeași parte.

Colegiul civil a instanței de apel a mai reținut că în ședința instanței de apel,

reclamanta-intimată Zinaida Bumbu a invocat că în partea din față a casei este doar

o singură intrare și că este împotriva faptului ca intrările în casă să fie făcute prin

aceeași parte a casei, întrucât părțile se află în relații ostile, acestea din anul 2017

fiind divorțate, iar contactul lor poate degenera în violență. Astfel, conform

partajului bunurilor imobile, potrivit modului stabilit de prima instanță, părțile vor

avea intrări separate, cu posibilitatea de îngrădire a terenului, ceea ce va conduce la

formarea a două gospodării separate, cu evitarea contactului în ele.

Astfel, având în vedere că deși Vasile Munteanu, conform procesului-verbal al

ședinței instanței de fond din 14 octombrie 2019 a indicat că în general nu este de

acord cu raportul de expertiză, dorind în continuare să ducă o gospodărie comună cu

reclamanta, acesta nu a făcut uz de dreptul său de a solicita efectuarea unei alte

expertize, cu indicarea altor posibile variante de separare a bunurilor imobile.

Iar, reieșind din variantele propuse de raportul judiciar în raportul de expertiză

nr. 75 din 13 mai 2019, instanța de apel a considerat că prima instanță just a ajuns la

concluzia privind necesitatea partajării casei individuale de locuit conform variantei

4

II din raportul de expertiză nr.75 din 13 mai 2019, atribuind în proprietatea

exclusivă a Zinaidei Bumbu partea II, iar lui Vasile Munteanu partea I și partajarea

terenului și construcția accesorie conform variantei II din raportul de expertiză nr.75

din 13 mai 2019, atribuind în proprietatea exclusivă a Zinaidei Bumbu partea II, iar

lui Vasile Munteanu partea I, întrucât varianta dată este una optimă și avantajoasă

ambelor părți, necesară în vederea evitării contactului între ele.

La 03 august 2020 Vasile Munteanu, reprezentat de avocatul Vladimir

Gromovenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și anume cu partajarea bunurilor imobile conform variantei I din Raportul

de expertiză nr. 75 din 13 mai 2019.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, le consideră neîntemeiate, ilegale și fără suport

juridic, deoarece instanțele judecătorești au încălcat normele de drept material și

procedurale.

Prin notificarea din 26 august 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatei copia recursului și a înștiințat-o despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. La 03 septembrie 2020 intimata a recepționat copia recursului declarat,

însă aceasta nu s-a folosit de dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că la 04 iunie 2020 Curtea de Apel Chișinău a

emis decizia contestată, iar la 03 august 2020 Vasile Munteanu, reprezentat de

avocatul Vladimir Gromovenco, a declarat recurs.

Prin urmare, recursul declarat la 03 august 2020 de către Vasile Munteanu,

reprezentat de avocatul Vladimir Gromovenco, este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Munteanu, reprezentat

5

de avocatul Vladimir Gromovenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Vasile Munteanu, reprezentat de avocatul Vladimir Gromovenco, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Vasile Munteanu, reprezentat de avocatul Vladimir

Gromovenco, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6