2ra-1153/19 — partajarea bunurilor mobile proprietate comuna in devalmasie

Dosarul nr. 2ra-1153/19 Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul central (jud. E. Bulat) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 19 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ștefan Bumbu, reprezentat de avocatul Victor Furnică în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ștefan Bumbu împotriva Svetlanei Zotea cu privire la partajarea bunurilor mobile proprietate comună în devălmășie și obligarea restituirii bunurilor împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ștefan Bumbu și menținută hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul central, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 1 noiembrie 2017, Ștefan Bumbu, reprezentat de avocatul Victor Furnică a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Zotea cu privire la partajarea bunurilor mobile proprietate comună în devălmășie și obligarea restituirii bunurilor.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 2 martie 2015 a Judecătoriei Ialoveni a fost desfăcută căsătoria încheiată cu Svetlana Zotea (Bumbu), înregistrată la Primăria comunei Mingir, raionul Hîncești. A susținut că pe parcursul căsătoriei, dânsul împreună cu pârâta au dobândit mai multe bunuri imobile și mobile. Astfel, în anul 2010, după ce foștii soți împreună cu copii Gloria Bumbu și Matilde Bumbu s-au întors definitiv din Italia în Republica Moldova, au adus o parte din bunuri care au fost dobândite peste hotare. După desfacerea căsătoriei, foștii soți au locuit împreună până la data de 8 octombrie 2015, când prin încheierea Judecătoriei Hâncești din 8 octombrie 2015, dânsul a fost obligat să părăsească locuința în care locuia soția și copii minori, situată în XXXXX.

A menționat că prin contractul de vânzare-cumpărare din 18 decembrie 2015, XXXXX, a fost înstrăinat de ei, însă pârâta a continuat să locuiască în acest 1 apartament, conform înțelegerii cu noul proprietar, până la 31 decembrie 2015, inclusiv și pentru a fi soluționată soarta bunurilor mobile dobândite în timpul căsătoriei, care se aflau în apartament. Astfel, după vânzarea bunului mobil menționat, dânsul a fost informat de vecini, că persoane necunoscute au intrat în apartament, au încărcat într-un automobil bunurile ce se aflau în interior și s-au deplasat într-o direcție necunoscută.

Ulterior, cu acordul actualului proprietar, dânsul a intrat în apartament și a stabilit că toate bunurile, cu excepția mobilei pentru bucătărie, nu se mai aflau în locuință, ca urmare depunând în acest sens o plângere în adresa Procuraturii Hîncești, prin care a invocat dispariția bunurilor ce aparțin cu drept de proprietate comună în devălmășie, fiind anexat la plângere și o listă a bunurilor care au fost însușite. A relatat că la data de 3 februarie 2016, ofițerul de urmărire penală a IP Hîncești a înaintat procurorului raionului Hîncești, un raport cu propunerea de a nu începe urmărirea penală, pe motiv că bunurile au fost însușite de Svetlana Bumbu, iar referitor la partajare bunurilor urmează să se expună instanța de judecată.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura Hîncești din 3 februarie 2016 s-a refuzat în începerea urmăririi penale, fiind constatat existența unui litigiu civil, bunurile indicate în plângere și care s-au aflat în XXXXX fiind transportate au fost transportate de către Svetlana Bumbu la noua sa adresă de domiciliu în XXXXX. A mai susținut că prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Hîncești din 19 februarie 2016 a fost respinsă plângerea depusă împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Hîncești, din 3 februarie 2016, prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale.

Prin încheierea din 18 martie 2016 a judecătorului de instrucție a Judecătoriei Hîncești a fost admisă plângerea sa și anulate ordonanța procurorului în Procuratura Hîncești din 3 februarie 2016, prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale și ordonanța procurorului în Procuratura raionului Hîncești din 19 februarie 2016 prin care a fost respinsă plângerea depusă împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Hîncești din 3 februarie 2016, cu obligarea procurorului să înlăture neajunsurile depistate. A mai menționat că la 30 noiembrie 2016, prin ordonanța procurorului în Procuratura Hîncești s-a refuzat, repetat, în începerea urmăririi penale, pe motiv că s-a constatat existența unui litigiu civil, or bunurile indicate în plângere și care s-au aflat în XXXXX au fost transportate de către Svetlana Bumbu la noua sa adresă de domiciliu XXXXX.

La fel, prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Hîncești din 2 februarie 2017 a fost respinsă plângerea depusă împotriva ordonanței Procuraturii Hîncești din 30 noiembrie 2016, prin care s-a refuzat în începerea urmăriri penale.

Iar prin încheierea judecătorului de instrucției a Judecătoriei Hîncești sediul central din 11 aprilie 2017, a fost respinsă plângerea depusă împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Hîncești din 30 noiembrie 2016, prin care s-a refuzat repetat în începerea urmăririi penale și ordonanței procurorului în Procuratura raionului Hîncești din 2 februarie 2017 prin care a fost respinsă plângerea depusă împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Hîncești din 30 noiembrie 2016. 2 A indicat că prin decizia din 10 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul declarat împotriva încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Hîncești sediul central din 11 aprilie 2017. A declarat că în XXXXX se aflau și bunuri ale sale personale, și anume: 6 pulovere bărbătești de iarnă la mâna a doua, 4 perechi de blugi bărbătești, 3 perechi de pantaloni de tip sport, 1 scurtă de iarnă, 6 cămașe bărbătești, 10 maiouri bărbătești, 1 costum sportiv, livretul militar, atestatul pentru studiile de lemnar, atestat de 12 clase și fotografiile personale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 19 alin. (1), 22 alin. (2), 25 alin. (1) – (4) Codul familiei, art. 166-168 CPC.

A solicitat partajarea bunurilor mobile dobândite împreună cu Svetlana Zotea (Bumbu) în timpul căsătoriei, cu atribuirea lui în natură: 1 frigider de model „Indesit” de culoare albă, set mobilă – 1 masă cu patru scaune, 1 covor cu dimensiunile 1,8 x 1,6 m, 1 pat-dormitor, 1 masă suport pentru cărți, 1 dulap pentru haine, 1 scaun pentru calculator, 1 draperie pentru fereastră cu dimensiunile 5/2,2 m, 1 antenă parabolică cu 3 transmițătoare, 1 cameră video de model „SONY”, 1 tumbă pentru televizor din metal și sticlă cu dimensiunile de 0,8/0,5/1 m, 1 fier de călcat special cu aburi, 1 suport pentru călcat hainele cu dimensiunile 1,5/0,4 m, 1 mașină de cusut de model „Toyota”, 1 set de șurubelnițe, 2 lămpi cu halogen cu puterea de 55Watt, ½ din lingeria de pat și ½ din veselă, cu obligarea pârâtei să-i transmită în natură aceste bunuri, precum și bunurile personale 6 pulovere bărbătești de iarnă la mâna a doua, 4 perechi de blugi bărbătești, 3 perechi de pantaloni de tip sport, 1 scurtă de iarnă, 6 cămeși bărbătești, 10 maiouri bărbătești, 1 costum sportiv, livretul militar, atestatul pentru studiile de lemnar, atestatul de 12 clase și fotografiile personale.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul central, acțiunea a fost admisă parțial, fiind partajate bunurile din proprietate comună în devălmășie prin atribuirea în natură lui Ștefan Bumbu următoarele bunuri: 1 scaun pentru calculator, 1 draperie pentru fereastră cu dimensiunile 5/2,2 m, 1 suport pentru călcat haine cu dimensiunile 1,5/0,4 m, 1 set de șurubelnițe. A fost obligată Svetlana Zotea să transmită lui Ștefan Bumbu bunurile personale în volumul pe care le deține, după cum urmează: livretul militar pe numele lui Ștefan Bumbu, certificatul pentru studii de lemnar pe numele lui Ștefan Bumbu, atestatul de 12 clase pe numele lui Ștefan Bumbu. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Cheltuielile pentru judecarea prezentei cauze a fost lăsată după părți. Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ștefan Bumbu și menținută hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul central. Instanțele de judecată au conchis că în cadrul examinării cauzei, Ștefan Bumbu nu a argumentat și nu a adus probe ce ar confirma faptul însușirii de către Svetlana Zotea a bunurilor enumerate în acțiune.

La 22 aprilie 2019, Ștefan Bumbu, reprezentat de avocatul Victor Furnică a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei 3 instanțe în partea respingerii pretențiilor din acțiune și în partea casată să fie emisă o nouă hotărâre, prin care lui să i se atribuie: 1 frigider de model „Indesit” de culoare albă, set mobilă – 1 masă cu patru scaune, 1 covor cu dimensiunile 1,8 x 1,6 m, 1 pat-dormitor, 1 masă suport pentru cărți, 1 dulap pentru haine, 1 antenă parabolică cu 3 transmițătoare, 1 cameră video de model „SONY”, 1 tumbă pentru televizor din metal și sticlă cu dimensiunile de 0,8/0,5/1 m, 1 fier de călcat special cu aburi, 1 mașină de cusut de model „Toyota”, 2 lămpi cu halogen cu puterea de 55Watt, ½ din lingeria de pat și ½ din veselă, cu obligarea pârâtei să-i transmită în natură aceste bunuri, precum și bunurile personale 6 pulovere bărbătești de iarnă la mâna a doua, 4 perechi de blugi bărbătești, 3 perechi de pantaloni de tip sport, 1 scurtă de iarnă, 6 cămeși bărbătești, 10 maiouri bărbătești, 1 costum sportiv și fotografiile personale.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au desconsiderat faptele constatate prin ordonanța procurorului în Procuratura Hîncești din 30 noiembrie 2016 prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale, și anume existența unui litigiu civil, bunurile indicate în plângere și care s-au aflat în XXXXX fiind transportate de Svetlana Bumbu la noua adresă de domiciliu: XXXXX, sunt obligatorii și au putere executorie.

În ordonanța procurorului în Procuratura Hîncești de neîncepere a urmării penale au fost indicate bunurile care se aflu în XXXXX și care au fost transportate de Svetlana Bumbu la noua adresă de domiciliu și anume XXXXX, și anume: 1 aragaz, 1 frigider de model „Indesit”, 1 mașină de spălat „Indesit” de culoare albă, set de mobilă – 1 masă cu patru scaune, 1 covor cu dimensiuni 1,8 x 1,6 m, veselă de bucătărie, 1 draperie cu dimensiuni 1,5 x 3 m, 1 cuptor cu microunde de model necunoscut, 1 pat cu dimensiuni 1,8 x 1,6 m, 1 noptieră din lemn presat cu dimensiuni 0,5/0,4/0,5 m, 1 draperie cu dimensiuni 3 x 2,2 m, 1 pat-dormitor, 1 masă suport pentru cărți, 1 dulap pentru haine, 1 scaun pentru calculator, 1 calculator de masă de model „Samsung”, 1 covor cu dimensiuni 1,8 x 1,6 m, 1 draperie cu dimensiuni 3 x 2,2 m, set de mobilă – 1 pat, 2 noptiere, 1 dulap pentru haine, 1 dulap cu oglindă, 2 draperii pentru ferestre cu dimensiuni 5 x 2,2 m, 1 antenă parabolică cu 3 transmițătoare, 1 cameră video de model „Sony”, 1 aparat de telefon staționar, 1 televizor de tip LED, model „LG” cu diagonala de 80 cm, 1 tumbă pentru televizor din metal și sticlă cu dimensiuni de 0,8/0,5/1 m, 1 tumbă pentru telefon formă rotundă din lemn, 1 draperie cu dimensiuni 2,5 x 2,2 m, 1 covor sub formă de semicerc cu dimensiuni 0,8 x 0,5 m, 1 aparat DVD, 1 TV-tuner,

set covoare pentru baie – covor cu dimensiuni 1 x 0,6 m și 0,5 x 0,6 m, 1 ladă de depozitare a hainelor, 1 uscător de păr, 1 fier de călcat special cu aburi, 1 fier de călcat simplu, 1 suport pentru călcat haine cu dimensiuni 1,5 x 0,4 m, 1 mașină de cusut de model „Toyota” 2 seturi de jaluzele pentru geam cu dimensiuni 1,5 x 1,6 m, 5 scaune pentru bucătărie, 1 suport pentru uscat haine cu dimensiuni 0,8 x 2 m, 1 set de șurubelnițe, 2 lămpi cu halogen cu puterea de 55 Watt, bunuri personale ale lui Ștefan Bumbu – 6 pulovere bărbătești de iarnă la mâna a doua, 4 perechi de blugi bărbătești, 3 perechi de pantaloni de tip sport, 1 scurtă de iarnă, 6 cămeși bărbătești, 10 maiouri bărbătești, 1 costum sportiv, livretul militar, atestatul pentru studiile de lemnar, atestatul de 12 clase și fotografiile personale.

4 A evidențiat că instanțele fără careva temei au supus partajării doar bunurile care au fost recunoscute de Svetlana Zotea. De asemenea, a susținut că identificarea și existența în natură a bunurilor mobile, pe lângă constatările făcute de procuror, se confirmă și prin declarațiile Svetlanei Zotea, care nu a negat existența în natură a bunurilor mobile, cu excepția 1 cuptor cu microunde, tumbă pentru telefon, 2 lămpi cu halogen. În cadrul examinării cauzei nu a fost dovedită afirmația Svetlanei Zotea precum că dânsul a luat careva lucruri din apartamentul comun.

A mai precizat că instanța de fond, la emiterea soluției de partaj a bunurilor a reținut aleatoriu doar declarațiile Svetlanei Zotea, și anume că aceasta a recunoscut că din bunurile invocate în cererea de chemare în judecată la ea sunt draperiile, scaunul pentru calculator, 1 draperie pentru fereastră cu dimensiuni 5 x 2,2 m, 1 suport pentru călcat haine cu dimensiuni 1,5 x 0,4 m, 1 set de șurubelnițe și aceste bunuri urmează să fie transmise în folosință lui Ștefan Bumbu. Instanța de apel a preluat concluzia instanței de fond referitor numai la aceste bunuri, nefiind luate în considerație că prin hotărârea din 19 aprilie 2018 au fost reținute parțial declarațiile Svetlanei Zotea precum că bunurile indicate în cerere sunt la ea, însă ce ține de mobilă, încă un an și jumate în urmă a spus să o ia și să o lase în pace.

Prin urmare, Svetlana Zotea a recunoscut că la dânsa se află și mobila. În acest context, instanțele au omis faptul că în cererea de chemare în judecată au fost indicate spre partajare și multe articole, care fac parte din mobilă. Faptul că Svetlana Zotea deține în natură bunurile mobile în litigiu supuse partajului, se confirmă și prin aceea că intimata a solicitat un termen pentru a încheia cu el o tranzacție de împăcare, cerință care a fost admisă de instanța de apel, însă la termenul acordat părțile nu au ajuns la un acord de împăcare pe cazul dat. Totodată, a considerat că constatarea instanței de fond precum că Svetlana Zotea la data de 24 septembrie 2015 s-a adresat cu o plângere la organul de poliție, urmează a fi calificată conform prevederilor art. 94 alin. (4) CPP, ca fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o plângere și a fost adoptată o hotărâre.

A menționat că hotărârile instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt arbitrare și părtinitoare, care urmează a fi casate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 28 decembrie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 126), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 22 aprilie 2019 în termenul legal.

La 11 iunie 2019, Svetlana Zotea a depus referință la recursul declarat de Ștefan Bumbu, prin care a solicitat respingerea acestuia. Examinând temeiurile recursului declarat de Ștefan Bumbu, reprezentat de avocatul Victor Furnică, completul Colegiului civil, comercial și de contencios 5 administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ștefan Bumbu, reprezentat de avocatul Victor Furnică nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția 6 Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Ștefan Bumbu, reprezentat de avocatul Victor Furnică urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ștefan Bumbu, reprezentat de avocatul Victor Furnică împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 7