2r-349/20 — obligarea avizarii actelor

Dosar nr. 2r-349/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Bagrin

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci

DECIZIE

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de APLP 51/309, prin intermediul avocatului

Chetrușcă Viorel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Smarjevschi Ana

împotriva APLP nr. 51/309, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău,

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral

Teritorial Chișinău privind obligarea pârâtului de a participa și semna procesul-

verbal de recepție finală,

împotriva încheierii din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de APLP 51/309, prin intermediul avocatului

Chetrușcă Viorel, împotriva hotărârii din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

a con st at at:

La 01 aprilie 2019, Smarjevschi Ana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva APLP nr. 51/309, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău,

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral

Teritorial Chișinău privind obligarea pârâtului de a participa și semna procesul-

verbal de recepție finală.

Prin hotărârea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Smarjevschi Ana împotriva APLP nr.

51/309, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial

Chișinău privind obligarea pârâtului de a participa și semna procesul-verbal de

recepție finală, a fost admisă. S-a obligat președintele APLP nr. 51/309 de a participa

și semna procesul-verbal de recepție finală privind replanificarea apartamentului și

construirea anexei cu subsol la apartamentul nr. 5 din strada Burebista nr. 66/2, mun.

1

Chișinău. S-a încasat din contul APLP nr. 51/309 în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 100 lei.

La 27 februarie 2020, reprezentantul apelantei APLP nr. 51/309, avocatul

Chetrușcă Viorel, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

Prin încheierea din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a constatat că apelul

înaintat nu conține motivele de fapt și de drept, respectiv nu s-a dat curs cererii de

apel depusă de reprezentantul apelantei APLP nr. 51/309, avocatul Chetrușcă Viorel,

împotriva hotărârii din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și

s-a comunicat apelantului și reprezentantului său, că necesită să prezinte apelul

motivat și dovada de plată a taxei de stat în mărime de 75 (șaptezeci și cinci) lei,

acordându-i pentru aceasta un termen de 10 zile din momentul primirii copiei de pe

încheierea în cauză pentru înlăturarea neajunsurilor.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de APLP 51/309, prin intermediul avocatului Chetrușcă Viorel,

împotriva hotărârii din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 13 iulie 2020, APLP 51/309, prin intermediul avocatului Chetrușcă Viorel, a

declarat recurs asupra încheierii din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia, cu restituirea cauzei în instanța de apel la etapa primirii

cererii de apel în procedură.

În motivarea cererii de recurs a indicat că încheierea instanței de apel urmează a

fi casată, deoarece recurenta și avocatul acesteia nu au recepționat încheierea prin

care nu s-a dat curs cererii de apel, dat fiind faptul că atât avocatul, cât și președintele

APLP 51/309 se aflau în afara teritoriului țării în perioada când instanța de apel le-a

expediat încheierea pentru cunoștință.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către APLP 51/309,

prin intermediul avocatului Chetrușcă Viorel, este neîntemeiat și necesită a fi respins

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 17 iunie 2020, fiind expediată spre

cunoștință participanților la proces la 25 iunie 2020 (f.d. 1103), însă la materialele

cauzei nu există înscrisuri care să certifice momentul recepționării acesteia de către

participanții la proces. Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost

înregistrată la 13 iulie 2020, Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă în

termen.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că, prin încheierea din 19 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, s-a constatat că apelul înaintat nu conține motivele de fapt și de drept,

respectiv nu s-a dat curs cererii de apel depusă de reprezentantul apelantei APLP nr.

51/309, avocatul Chetrușcă Viorel, împotriva hotărârii din 21 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a comunicat apelantului și reprezentantului

său, că necesită să prezinte apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat în mărime

de 75 (șaptezeci și cinci) lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 10 zile din

momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru înlăturarea neajunsurilor.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de APLP 51/309, prin intermediul avocatului Chetrușcă Viorel,

împotriva hotărârii din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 19 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, a fost recepționată de APLP 51/309 la 02 iunie 2020 (f.d. 107), iar

încheierea expediată în adresa avocatului Chetrușcă Viorel, a fost restituită în adresa

instanței de apel cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 106). Dat fiind faptul că încheierea

prin care nu s-a dat curs cererii de apel a fost recepționată de către apelantă, totuși

ultima nu a înlăturat neajunsurile din cererea de apel în termenul stabilit prin

încheierea respectivă.

Colegiul nu poate reține argumentul avocatului recurentei cu privire la faptul că

atât acesta, cât și președintele APLP 51/309, în perioada emiterii și expedierii spre

cunoștință a încheierii din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu se aflau pe

teritoriul Republicii Moldova și, respectiv, nu au avut posibilitatea de a o recepționa.

Or, această afirmație nu a fost probată, nefiind anexate la cererea de recurs înscrisuri

confirmative. Totodată, în sensul respectiv, este inacceptabilă trimiterea avocatului

la normele cu privire la protecția datelor cu caracter personal, cât și se constată o

interperetare eronată de către acesta a prevederilor art. 123 alin. (6) din Codul de

procedură civilă.

Mai mult, la materialele cauzei este prezentă dovada de recepție a încheierii din

19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău de către apelantă, iar accentuarea faptului că

avocatul a indicat expres „adresa de contact”, este inoportună în acest caz, dat fiind

faptul că instanța de apel și-a exercitat pe deplin obligația pozitivă de a comunica

actul de procedură participanților la proces la toate adresele de corespondență care

se regăsesc la materialele cauzei. Astfel, nerecepționarea corespondenței de către

avocatul Chetrușcă Viorel, nu poate fi pusă pe seama instanței de apel.

În așa mod, omiterea termenului acordat de către instanța de apel pentru

înlăturarea neajunsurilor cererii de apel este interpretată de către Colegiu drept un

comportament de rea-voință din partea recurentei, dat fiind faptul că a fost citată

legal, i s-au comunicat actele de procedură, iar odată cu depunerea la 27 februarie

2020 a cererii de apel nemotivate, nu s-a interesat de soarta dosarului, nu și-a

3

îndeplinit obligațiile procedurale, nu a manifestat diligență și nu a înlăturat

neajunsurile cererii de apel, fiind obligată să se informeze de soarta dosarului și să

întreprindă măsurile necesare în scopul de a-și proteja drepturile sale de acces la

instanță.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și

normele dreptului internațional, instanța de judecată la fixarea termenului limită de

înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a părților în ședința de

judecată urmează să țină cont de proporționalitatea raporturilor juridice legate de

disponibilitatea părților și rolul judecătorului în procesul civil. Importanța acestui

fapt este determinată de echilibrul care trebuie menținut între puterea pe care o deține

partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice

aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea

sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

La fel, Colegiul reține că actul judecătoresc de procedură implică cert obligația

pozitivă a apelantului de a prezenta apelul motivat și a achita taxa de stat la

depunerea cererii de apel, iar nerealizarea acestei sarcini procedurale denotă

întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru restituirea cererii de apel.

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate

cu art. 368 alin. (1).

În conformitate cu prevederile art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă

cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de

la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților

la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

4

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de APLP 51/309, prin intermediul avocatului Chetrușcă Viorel, împotriva încheierii

din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel

împotriva hotărârii din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, este neîntemeiat, iar

actul de discreție al instanței de apel este întemeiat și urmează a fi menținut de către

instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de APLP 51/309, prin intermediul avocatului

Chetrușcă Viorel.

Se menține încheierea din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Smarjevschi Ana împotriva APLP

nr. 51/309, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial

Chișinău privind obligarea pârâtului de a participa și semna procesul-verbal de

recepție finală.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul

Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5