2rh-65/20 — apărarea drepturilor la proprietatea intelectuala

Dosarul nr.2rh-65/20 Instanța de recurs : (jud. : T. Răducanu, I. Cimpoi, V. Macinskaia ) Î N C H E I E R E 16 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Victor Burduh Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Oleg Rotari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Tomai-Vinex” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Suvorov- Vin“ Societatea cu Răspundere Limitată „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția de Stat cu privire la anularea înregistrării mărcii și încasarea prejudiciului cauzat, acțiunea reconvențională a Societății cu Răspundere Limitată „Esmalda” împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru proprietatea intelectuală privind apărarea drepturilor la proprietatea intelectuală și acțiunea intervenientului principal Societatea pe Acțiuni „Driada Wine” împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind decăderea din drepturi asupra mărcii, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012, c o n s t a t ă : La 27 mai 2008, S.A.

„Tomai Vinex” s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov - Vin”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, concretizată ulterior solicitând anularea înregistrării mărcii și încasarea prejudiciilor. În motivarea acțiunii a indicat că, S.A.

„Tomai Vinex”, în baza Certificatelor de înregistrare a mărcii comerciale sub nr.8743, 13688, 14446, 14447, 17646, eliberate de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, este proprietarul volumului de mărci comerciale sub formă de ambalaje din sticlă originale cu sigiliul de timp „Twist-OfT de diferite volume ( 0, 75 litre, 1.0 litru și 1.5 litri ), înregistrate conform claselor 32 ( Bere, ape minerale și gazoase și alte băuturi nealcoolice, 1 băuturi din fructe și sucuri de fructe, siropuri și alte preparate pentru fabricarea băuturilor și 33 ( băuturi alcoolice ( cu excepția berii) a Clasificării Internaționale a mărfurilor și serviciilor. Dreptul exclusiv de utilizare a ambalajelor din sticlă conform claselor 32 și 33 a Clasificării Internaționale a mărfurilor și serviciilor a fost certificat de asemenea la nivel internațional, fapt confirmat prin Certificatele de înregistrare Internațională sub.

Nr.782126, 925563 și 1010173, eliberate de către Organizația Mondială pentru Proprietatea Intelectuală. Reclamantul a indicat că, pe parcursul a mai mult de 5 ani utilizează în mod activ respectivele mărci comerciale, pentru marcarea producției alcoolice, iar S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, pentru marcarea aceluiași grup de mărfuri ( producție alcoolică) utilizează ambalajul din sticlă, care este similar până la confuzie cu marca comercială a S.A. „Tomai Vinex”. La 19 noiembrie 2007, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a adoptat decizia nr.1224, potrivit căreia pe numele S.R.L.

„Esmalda“ a fost înregistrat desenul și modelul industrial sub formă de ambalaj din sticlă, număr de depozit f 2007 0016. Fiind contestată, Comisia Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a respins contestația, fără a se pronunța asupra argumentelor contestației în fond, menționând că nu au fost prezentate argumente care ar confirma că, ambalajul din sticlă înregistrat pe numele S.R.L. „Esmalda“, nu corespunde prevederilor legii privind inovația. Prin cererea de concretizare a cerințelor S.A. „Tomai Vinex” a solicitat : - interzicerea S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, să ofere spre vânzare, să vândă sau să păstreze băuturi alcoolice, pentru etichetarea ( marcarea ) cărora a fost utilizată sticla de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în registrul imaginilor și mostrelor industriale în folosul S.R.L.

„Esmalda “sub numărul DMI Nf 20070016 - de a importa sau exporta băuturi alcoolice pentru etichetarea ( marcarea ) cărora a fost utilizată sticla de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în registrul imaginilor și mostrelor industriale în folosul S.R.L. „Esmalda” sub numărul DMI N f 20070016 pentru etichetarea/marcarea băuturilor alcoolice, - a scoate din circulație toate băuturile alcoolice produse de către S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov -Vin” pentru etichetarea ( marcarea ) cărora a fost utilizată sticla de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectual în registrul imaginilor și mostrelor industriale în folosul S.R.L.

„Esmalda“ sub numărul DMI Nr. f 20070016 și a nimici toată marfa confiscată. - încasarea în mod solidar din contul S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L „Suvorov - Vin” în beneficiul S.A. „Tomai Vinex” prejudiciile materiale în valoare de 3 lei pentru fiecare sticlă de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în registrul imaginilor și mostrelor industriale în folosul S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, pentru etichetarea băuturilor alcoolice, în mărime de 8 732 010 lei și 100.000 lei pentru prejudiciu moral 2 - anularea hotărârii Comisiei Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală de examinare a obiecțiilor din 21 august 2008 -anulare hotărârii Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.1224 din 19noiembri 2007 , emise în folosul S.R.L.

„Esmalda“ în privința înregistrării imaginii și mostrei industriale în formă de sticlă cu număr de depozit Nr.f2007 0016 - obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să introducă în registrul imaginilor și mostrelor industriale date cu privire la anularea imaginii sau mostrei industriale sub formă de sticlă, număr de deposit Nr. f 2007 0016 , solicitantul S.R.L. „Esmalda“ publicând datele în Monitorul Oficial al Proprietății Industriale a Republicii Moldova și încasarea cheltuielilor de judecată. În cadrul examinării cauzei S.R.L. „Esmalda“ a depus cerere reconvențională împotriva S.A. „Tomai Vinex”, solicitând anularea mărcilor comerciale care aparțin S.A. „Tomai Vinex” în baza Certificatelor de înregistrare nr.8743, 13688, 14447, 7646 și a modelului industrial care aparține S.A.

„Tomai Vinex”, în baza Certificatului de înregistrare nr.1135 din 05 mai 2009. În motivare a indicat că, S.R.L. „Esmalda“ este proprietarul desenului industrial sub formă de ambalaj din sticlă din 19 noiembrie 2007, fapt confirmat prin certificatul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.l029, iar S.A. „Tomai Vinex”, din 10 februarie 2009 și din 05 mai 2009 a devenit proprietarul mărcii comerciale și a modelului industrial în forma de alt ambalaj din sticlă, fapt confirmat prin Certificatele Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.l7646 și 1135. S.R.L. „Esmalda“ a solicitat mai devreme decât S.A. „Tomai Vinex” înregistrarea dreptului de proprietate intelectuală asupra ambalajului din sticlă.

Înainte de înregistrarea pe numele S.A. „Tomai Vinex” a mărcilor comerciale în baza Certificatelor 8743, 13688, 14446, 14447, 17646, mărci comerciale similare au fost înregistrate și pe numele altor persoane fizice și juridice, fapt confirmat prin rezultatele căutării din Registrul International al Mărcilor. Respectiv, mărcile comerciale au fost înregistrate cu încălcarea legislației în vigoare. Intervenientul principal S.A. „DRIADA Wine” s-a adresat cu cerere împotriva S.A. „Tomai Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală solicitând decăderea din drepturile asupra mărcii. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012 acțiunea înaintată de S.A.

„Tomai Vinex” a fost admisă parțial. S-a interzis S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L „Suvorov-Vin”, personal sau prin intermediul terțelor persoane utilizarea sub orice formă ( realizare, păstrare ) a buteliei „WINE/trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală după S.R.L. „Esmalda” sub nr. DMI nr. f 2007 0016, precum și importarea sau exportarea acestora. S-a retras din rețeaua de comerț a băuturilor spirtoase ale S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov -Vin “ îmbuteliate în sticla „WINE / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală după S.R.L. „Esmalda”, sub nr. DMI nr f 2007 0016. S-a interzis S.R.L. „Suvorov-Vin“ și S.R.L. „Esmalda” personal s-au prin intermediul terțelor persoane utilizarea sticlei „WINE / trade DRIADA marca pentru băuturile alcoolice.

3 S-a obligat Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să anuleze înregistrarea după S.R.L. „Esmalda” a desenului și modelului industrial „Butelie” nr. depozitului f 20070016. S-a încasat în mod solidar de la S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov -Vin “ în beneficiul S.A. „Tomai Vinex” paguba materială în valoare de 2 910 670 lei și cheltuieli de judecată în mărime de 3220 lei. În rest cerințele au fost respinse. Cererea reconvențională înaintată de S.R.L. „Esmalda” împotriva S.A. „Tomai Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind apărarea drepturilor la proprietate intelectuală s-a respins. Acțiunea intervenientului principal SA „Driada Wine” împotriva S.A.

„Tomai Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind decăderea din drepturi asupra mărcii, s-a respins. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012, recursul declarat de SA „Tomai-Vinex”, a fost respins. S-au admis recursurile declarate de S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov-Vin” S-a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012, în partea admiterii acțiunii S.A. „Tomai-Vinex” referitor la interzicerea S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov-Vin“ personal sau prin intermediul terțelor persoane utilizarea sub orice formă ( de realizare, păstrare ) a buteliei „WINE / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală după S.R.L.

„Esmalda sub nr. DMI nr. f 2007 0016, precum și importarea sau exportarea acestora, retragerea din rețeaua de comerț a băuturilor spirtoase ale S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov-Vin“ îmbuteliate în sticla „WINE / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală după S.R.L. „Esmalda”, sub nr. DMI nr f 2007 0016, interzicerea S.R.L. „Suvorov-Vin” și S.R.L. „Esmalda” personal s-au prin intermediul terțelor persoane utilizarea sticlei „WINE / trade DRIADA marca pentru băuturile alcoolice, obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să anuleze înregistrarea după S.R.L. „Esmalda” a desenului și modelului industrial „Butelie” nr. depozitului f 20070016, încasarea în mod solidar de la S.R.L.

„Esmalda” și S.R.L. „Suvorov-Vin “ în beneficiul S.A. „Tomai Vinex” paguba materială în valoare de 2 910 670 lei și cheltuieli de judecată în mărime de 3220 lei și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care ; S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de S.A. „Tomai-Vinex” împotriva S.R.L. „Suvorov -Vin“ și S.R.L. „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu privire la anularea înregistrării mărcii și încasarea prejudiciului cauzat, ca neîntemeiată. În rest, hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012, a fost menținută. La 26 aprilie 2013, S.A. „Tomai-Vinex” a depus cerere de revizuire prin care a solicitat revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012, cu menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2013, cerere de revizuire depusă de S.A.

„Tomai-Vinex”, s-a respins ca fiind inadmisibilă. La 30 iunie 2020, Agentul guvernamental, Oleg Rotari a depus cerere de revizuire prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, recunoașterea expresă a încălcării dreptului societății reclamante garantat de art. 6 § 1 din Convenție și de 4 art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012 și rejudecarea recursurilor declarat de S.A. „Tomai-Vinex”, S.R.L. „Suvorov -Vin“ și S.R.L.

„Esmalda” în ședință publică, acordarea unei satisfacții echitabile, în beneficiul companiei reclamante, pentru încălcările constatate prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție în cuantum de 3600 de euro în calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu moral și/sau material, inclusiv costuri și cheltuieli de judecată de reprezentare în fața Curții, care vor fi convertiți în lei moldovenești la cursul oficial de schimb al Băncii Naționale a Moldovei la data transferului. În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea S.A. „Tomai-Vinex”, v. Moldova (nr. 17156/16). Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții.

De asemenea, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze. În temeiul art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze, inițiind procedura în acest sens la 28 mai 2019, în timp ce înaintarea prezentei cereri de revizuire constituie o condiție necesară pentru soluționarea pe cale amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea dreptului companiei reclamante garantat de către art. 6 din Convenție. Revizuentul a afirmat că în fața Curții, societatea reclamantă a invocat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție în absența unor decizii referitoarea la respingerea concluziilor celor patru expertize dispuse de către instanța de fond.

Decizia instanței de recurs fiind motivată insuficient și contrară art. 6 § 1 din Convenție. Reclamanta s-a plâns și de încălcarea dreptului la respectarea bunurilor sale în baza art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție. Agentul guvernamental a indicat că, prin decizia din 22 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012 pronunțată în favoarea societății reclamante, respingând pretențiile acesteia, ca fiind nefondate. La adoptarea soluției respective, Curtea Supremă de Justiție s-a bazat în exclusivitate pe concluziile raportului de expertiză din 21 februarie 2011 efectuat de către ÎCS „SGS (Moldova)" S.A. la solicitarea ÎCS „Suvorov-Vin" S.R.L., care figura în calitate de pârât în acest proces.

Concluziile respective stabileau existența unor elemente distinctive evidente dintre buteliile din sticlă care aparțineau societății reclamante și cele ale companiilor pârâte, iar riscul creării unor confuzii pentru consumatori ar fi lipsit. În decizia sa, Curtea Supremă de Justiție nu s-a referit în mod expres la concluziile celorlalte expertize anterioare, inclusiv la concluziile ultimei expertize repetate în comisie efectuată de către Ministerul Afacerilor Interne, care fusese dispusă de către Curtea de Apel Chișinău, anume în scopul elucidării contradicțiilor existente între concluziile celor trei rapoarte de expertiză primară anterioare (printre 5 care figura și raportul de expertiză din 21 februarie 2011 a ÎCS „SGS (Moldova)" SA).

Potrivit concluziilor raportului de expertiză repetată în comisie, exista riscul ca buteliile din sticlă utilizate de către societatea reclamantă să fie confundate cu cele utilizate de către companiile pârâte după aspectul exterior și după gâtul buteliei, iar divergențele de dimensiuni și inscripțiile de pe butelii puteau fi greu memorizate și percepute de către consumatori. De asemenea, Curtea Supreme de Justiție în decizia din 22 noiembrie 2012 nu argumentează nici faptul acordării unei ponderi atât de mari raportului de expertiză efectuat de către ÎCS „SGS (Moldova)" SA, fiind de fapt singurul raport de expertiză din cele cinci expertize efectuate, care concluziona despre lipsa oricăror confuzii în rândul consumatorilor, stabilind niște elemente distinctive evidente între buteliile din sticlă care aparțineau societății reclamante și cele ale companiilor pârâte.

Ținând cont de faptul că efectuarea expertizei respective a fost solicitată de către ÎCS „Suvorov-Vin" S.R.L., care era adversarul societății reclamante în cadrul procesului judiciar respectiv, pot apărea dubii inclusiv în privința independenței experților și a corectitudinii concluziilor expuse de către aceștia. Agentul guvernamental a reiterat că, instanța de fond și-a bazat soluția pronunțată în favoarea societății reclamante anume pe concluziile raportului de expertiză a Centrului Național de Expertize Judiciare nr. 1093 din 23 mai 2011 și ale raportului de expertiză repetată în comisie a Ministerului Afacerilor Interne nr. 479 din 10 februarie 2012, care confirmau existența unor similitudini dintre buteliile din sticlă ale societății reclamante și cele ale companiilor pârâte, precum și riscurile de confundare a acestora de către consumatori.

Rapoartele de expertiză au avut un rol decisiv atât pentru societatea reclamantă în sprijinul înaintării pretențiilor sale față de companiile pârâte, cât și pentru instanța de fond, la soluționarea cauzei respective. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție nu doar a eșuat să argumenteze motivele pentru care a decis să acorde o pondere mai mare concluziilor raportului de expertiză a ÎCS „SGS (Moldova)" SA din 21 februarie 2011, în detrimentul concluziilor celor patru rapoarte de expertiză care susțineau pretențiile societății reclamante, ci în general nu a făcut nicio referire la respectivele rapoarte, inclusiv la ultimul raport de expertiză repetată în comisie din 10 februarie 2012, care fusese dispusă anume în contextul concluziilor diametral opuse obținute în cadrul expertizelor primare efectuate anterior.

Instanța de recurs a eșuat să ofere un răspuns clar și exhaustiv la un argument esențial luat în considerare de către instanța de fond la pronunțarea unei hotărâri în favoarea societății reclamante, a cărei respingere, în mod evident, necesita o motivare specifică și explicită din partea instanței de recurs, în cazul în care Curtea Supremă de Justiție ar fi luat în considerare concluziile celor patru rapoarte de expertiză, exista probabilitatea respingerii recursurilor depuse de către S.R.L. „Suvorov-Vin" și S.R.L. „Esmalda. Agentul guvernamental a menționat că, instanța de recurs a eșuat să prezinte o astfel de motivare, fiind imposibil de apreciat dacă, aceasta pur și simplu a ignorat concluziile celor patru rapoarte de expertiză care stabileau similitudini între buteliile 6 din sticlă ale societății reclamante și cele ale companiilor adverse sau, pur și simplu, a dorit, să le respingă.

Agentul guvernamental consideră că, o instanță de judecată internațională ar putea ajunge la concluzia că în prezenta cauză civilă a avut loc a încălcarea a dreptului societății reclamante la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, iar reclamanta ar continua să sufere repercusiuni negative ale acestei încălcări. Astfel, procedura judiciară desfășurată în fața Curții Supreme de Justiție nu a oferit societății reclamante garanțiile procedurale necesare acesteia pentru a-și valorifica dreptul său la respectarea bunurilor sale, prevăzut de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, deoarece, instanța de recurs a eșuat să prezinte motive clare și pertinente care au determinat-o să caseze hotărârea pronunțată în favoarea societății reclamante, bazându-se în exclusivitate pe concluziile unei singure expertize, care fusese efectuată anume la solicitarea adversarilor societății reclamante.

Pentru încălcările admise, societății reclamante trebuie să i se acorde compensații pecuniare pentru prejudiciul moral, în mărime în care Curtea Europeană a acordat în cauzele Lebedinschi v. Republica Moldova, nr. 41971/11, 16 iunie 2015, Consocivil S.A. v. Republica Moldova, nr. 25795/07, 3 decembrie 2019, sau, printre ultimele hotărâri de acest gen, Heross LTD v. Republica Moldova, nr. 58982/12, 19 mai 2020) pentru încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenție și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Agentul guvernamental consideră rezonabilă acordarea unei satisfacții echitabile în cuantum de 3600 de euro în calitate de despăgubire pentru prejudiciul moral și pentru orice costuri si cheltuieli.

De asemenea, în scopul restabilirii situației existente anterior admiterii eventualelor încălcări, trebuie examinată posibilitatea acordării, din contul companiilor pârâte în beneficiul societății reclamante, a despăgubirilor pentru prejudiciul material solicitate, eventual. La 3 septembrie 2020, S.R.L. „Esmalda„ și S.R.L. „Suvorov-Vin” au depus referință asupra cererii de revizuire depusă de Agentul guvernamental solicitând respingerea acesteia. Drept motivare au invocat că, instanța de recurs nu a dat apreciere celorlalte rapoarte de expertiză deoarece au fost efectuate de specialiști în expertiza criminalistică și nu în domeniul proprietății intelectuale, rapoarte ce nu era relevante. Criticii aduse deciziei instanței de recurs din 22 noiembrie 2012 sunt neîntemeiate.

Expertiza tehnică efectuată de către Ministerul Afacerilor Interne la 10 februarie 2012 nu a fost o expertiză în comisie, ci de către un singur expert. S.R.L. „Esmalda„ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, au prezentat înscrisuri care dovedesc protecția internațională și națională a dreptului S.R.L. „Esmalda„ asupra desenului și modelului industrial utilizat în activitatea acestora. Stabilirea arbitrară a mărimii prejudiciului material pentru pretinsa încălcare a dreptului societății reclamante reprezintă un abuz de drept și o încălcare a dreptului garantat de art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției. Argumentele Agentului 7 guvernamental sunt eronate și neîntemeiate și atentează la dreptul de proprietate a S.R.L.

„Esmalda„ și S.R.L. „Suvorov-Vin”. Nici în instanța de fond și nici în instanța de recurs societatea reclamantă nu a prezentat probe în legătură cu cuantificarea prejudiciului material sau moral pretins. Instanța de fond a apreciat arbitrar cuantumul prejudiciu material ce ar fi datorat societății reclamante de către pârâți ignorând în totalitate dispozițiile Legii privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2002. La fel, pretinderea prejudiciul moral este una inechitabilă. Instanța de recurs a respectat toate rigorile Codului de procedură civilă la momentul pronunțării deciziei. La 14 septembrie 2020, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus referință invocând că, obiectele de proprietate intelectuală care au constituit obiectul acțiunii și anume mărcile nr.1446, 14447 și desenele/modelele industriale nr.1029și 1135 au expirat, la moment fiind valabile doar mărcile nr.R8743, R13688 și R17646.

Soluția de admitere sau respingere a cererii de revizuire a lăsat-o la discreția instanței. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire este întemeiată și urmează a fi admisă din considerentele ce urmează. Codul de procedară civilă prevede că, revizuirea unei hotărâri se cere pentru înlăturarea consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, consecințe care continua sa existe, produc efecte si nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii. În prezenta speță, toate aceste condiții sunt îndeplinite. Din actele cauzei s-a constatat că, Curtea Supremă de Justiție examinând la 22 noiembrie 2012 prezenta cauză civilă a respins recursul depus de S.A.

„Tomai- Vinex”, a admis recursurile declarate de S.R.L. „Suvorov-Vin" și S.R.L. „Esmalda, a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012 prin care acțiunea reclamantului a fost admisă parțial și a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. Urmare a pronunțării acestei decizii, societatea reclamantă S.A. „Tomai- Vinex” s-a adresat cu plângere Curții Europene a Drepturilor Omului, invocându-se încălcarea de către statul Republica Moldova în privința sa, a art. 6 § 1, și art. 1 din Protocolul nr.1 din Convenție, prin efectele generate de această decizie. Cererea societății reclamante a fost înregistrată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului sub nr. 41719/13. Prin cererea nr. 41719/13 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea S.A.

„Tomai-Vinex” v. Republica Moldova. Curtea a solicitat Guvernului Republicii Moldova prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt. Totodată, a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauzei. Astfel, la 28 mai 2020, Agentul guvernamental al Republicii Moldova a inițiat procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze. 8 Efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se constată violarea de către instanțele naționale a drepturilor omului, consfințite în Convenție, cu ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile după epuizarea tuturor căilor de atac prevăzute de legislația națională - operează asupra acestor hotărâri prin intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii prevăzută de articolul 449 din Codul procedură civilă.

Art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă stabilește că, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. Conform art. 5 alin. (4) lit. b) al Legii cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la nivel național a Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege, intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora. În temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire.

Art. 450 lit. e) din Codul de procedură civilă, stipulează că cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul prevăzut la art. 449 lit. g). Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire în temeiul 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, acțiunea companiei reclamante S.A. „Tomai-Vinex” a fost respinsă de către instanța de recurs în absența unor explicații referitoare la respingerea concluziilor celor patru rapoarte de expertiză, dispuse de către instanța de fond, decizia instanței de recurs fiind motivată insuficient, arbitrară și contrară art. 6 § 1 din Convenție.

Art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reglementează că, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Curtea Europeană în jurisprudența sa a notat că, principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie, doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

Așadar, adoptarea unei soluții noi de respingere a acțiunii reclamantului de către instanța de recurs, fără a fi luate în considerare concluziile celor patru rapoarte de expertiză, în lipsa unor răspunsuri clare și exhaustive și o motivare insuficientă, bazată în exclusivitate pe concluziile unei singure expertize, instanța a admis încălcarea dispoziției art. 6 § 1 din Convenție. Astfel, S.A. „Tomai-Vinex”, nu a beneficiat de o examinare corectă în fața Curții Supreme de Justiție. 9 Instanța nu a oferit reclamantului garanțiile procedurale necesare pentru a-și valorifica dreptul său la respectarea bunurilor sale, prevăzut de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, fapt ce a determinat societatea reclamantă să suporte o povară excesivă, fiind încălcat dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale, garantat de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Ca urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor și liberalităților fundamentale prin hotărârea judecătorească a cărei revizuire s-a solicitat, ale cărei efecte grave continuă să se producă și în prezent și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii respective. Deci, faptul inițierii unei proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspect redat în cererea de revizuire, impune admiterea cererii de revizuire, cu reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare în ordine de recurs a recursurilor depuse de S.A. „Tomai-Vinex”, S.R.L. „Suvorov-Vin" și S.R.L.

„Esmalda” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012. Or, atunci când Curtea constată că un reclamant nu a avut parte de un proces echitabil în instanțele naționale, redeschiderea procedurii de recurs cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 6 § 1 din Convenția este obligatorie pentru înlăturarea consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Cu privire la solicitarea Agentului guvernamental de acordare a unei satisfacții echitabile pentru violarea constatată, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În baza art. 41 din Convenție, dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți Contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.

Satisfacția echitabilă poate fi acordată dacă dreptul intern nu permite sau permite doar în mod imperfect, prin repunerea lucrurilor în situația anterioară, înlăturarea consecințelor măsurii incriminate. Mecanismul de control instituit prin Convenție are un caracterul subsidiar, ceea ce presupune, conform art.1 din Convenție, că drepturile si libertățile garantate de Convenție sa fie protejate mai întâi prin dreptul intern si aplicate de autoritățile naționale. Colegiul constată că, societatea reclamantă a suferit un prejudiciu moral prin faptul că, instanța de recurs examinând acțiunea reclamantului nu a dat apreciere tuturor rapoartelor de expertiză existente la materialele dosarului, care aveau un rol decisiv pentru reclamantă.

Deci, în speță, fiind constatată existența unei violări, statul are obligația juridică din perspectiva Convenției de a pune capăt violării și de a-i înlătura consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât posibil, situația anterioară violării prin repararea prejudiciului sub formă pecuniară. Astfel, prejudiciul moral se acordă în raport cu consecințele negative suferite de parte, măsura în care au fost lezate acest și afectată situația socială și materială, iar în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, aceste criterii se aplică prin necesitatea ca partea lezată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

10 În hotărârea din 31 octombrie 1995, în cazul Papanicholopoulos și alții contra Greciei, CEDO a afirmat cu claritate principiul conform căruia „restitutio in integrum” constituie modul adecvat de reparare a prejudiciului și reprezintă o obligație juridică izvorâtă din art. 46. O hotărâre constatând existența unei violări, antrenează pentru statul pârât obligația juridică din perspectiva Convenției de a pune capăt violării și de a-i înlătura consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât posibil, situația anterioară violării. Repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare.

Prin urmare, suma de 3600 euro cu titlu de prejudiciu moral solicitată de Agentul guvernamental reprezintă o satisfacție echitabilă pentru nerespectare de către instanța de recurs a garanțiilor procesuale și a dreptului la un proces echitabil și e o evaluare corectă a acestor suferințe. Or, daunele morale nu pot avea un caracter simbolic, ci trebuie să reprezinte o recompensă serioasă pentru repercusiunile negative ale încălcării societății reclamante. Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire în limita susținută de Agentul guvernamental, a constata încălcarea dreptului S.A.

„Tomai- Vinex” garantate de art. 6 § 1, și de art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, a casa decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012 și de a acorda satisfacție morală, inclusiv costuri și cheltuieli reclamantului, și a reține cauza civilă în instanța de recurs, pentru examinarea cererilor de recurs. În conformitate cu art. 269-270, art. 449 lit. g), art. 452 și art. 453 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, Oleg Rotari. Se constată încălcarea dreptului S.A.

„Tomai-Vinex” garantate de art. 6 § 1, și de art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Tomai-Vinex” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Suvorov-Vin“ Societatea cu Răspundere Limitată „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția de Stat cu privire la anularea înregistrării mărcii și încasarea prejudiciului cauzat, acțiunea reconvențională a Societății cu Răspundere Limitată „Esmalda” împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru proprietatea intelectuală privind apărarea drepturilor la proprietatea intelectuală și acțiunea intervenientului principal Societatea pe Acțiuni „Driada Wine” împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai- 11 Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind decăderea din drepturi asupra mărcii.

Se acordă Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex” satisfacția echitabilă pentru încălcările constatate, prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenției în cuantum de 3600 euro (trei mii șase sute euro), în calitate de despăgubire pentru prejudiciu moral, inclusiv costuri și cheltuieli. Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul S.A. „Tomai-Vinex” suma de 3600 (trei mii șase sute euro), convertiți în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului. Se casează decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012. Se reține prezenta cauza civilă în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare în ordine de recurs a recursurilor declarate S.A.

„Tomai-Vinex”, S.R.L. „Suvorov-Vin" și S.R.L. „Esmalda” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Victor Burduh Dumitru Mardari 12