2rh-65/20 — apărarea drepturilor la proprietatea intelectuala

2rh-65/20 — apărarea drepturilor la proprietatea intelectuala (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2rh-65/20

Instanța de recurs : (jud. : T. Răducanu, I. Cimpoi, V. Macinskaia )

Î N C H E I E R E

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Oleg

Rotari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Tomai-Vinex” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Suvorov-

Vin“ Societatea cu Răspundere Limitată „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția

de Stat cu privire la anularea înregistrării mărcii și încasarea prejudiciului cauzat,

acțiunea reconvențională a Societății cu Răspundere Limitată „Esmalda”

împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de

Stat pentru proprietatea intelectuală privind apărarea drepturilor la proprietatea

intelectuală și acțiunea intervenientului principal Societatea pe Acțiuni „Driada

Wine” împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind decăderea din drepturi

asupra mărcii,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012,

c o n s t a t ă :

La 27 mai 2008, S.A. „Tomai Vinex” s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov -

Vin”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală,

concretizată ulterior solicitând anularea înregistrării mărcii și încasarea

prejudiciilor.

În motivarea acțiunii a indicat că, S.A. „Tomai Vinex”, în baza Certificatelor

de înregistrare a mărcii comerciale sub nr.8743, 13688, 14446, 14447, 17646,

eliberate de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, este proprietarul

volumului de mărci comerciale sub formă de ambalaje din sticlă originale cu sigiliul

de timp „Twist-OfT de diferite volume ( 0, 75 litre, 1.0 litru și 1.5 litri ), înregistrate

conform claselor 32 ( Bere, ape minerale și gazoase și alte băuturi nealcoolice,

1

băuturi din fructe și sucuri de fructe, siropuri și alte preparate pentru fabricarea

băuturilor și 33 ( băuturi alcoolice ( cu excepția berii) a Clasificării Internaționale a

mărfurilor și serviciilor.

Dreptul exclusiv de utilizare a ambalajelor din sticlă conform claselor 32 și 33

a Clasificării Internaționale a mărfurilor și serviciilor a fost certificat de asemenea la

nivel internațional, fapt confirmat prin Certificatele de înregistrare Internațională

sub. Nr.782126, 925563 și 1010173, eliberate de către Organizația Mondială pentru

Proprietatea Intelectuală.

Reclamantul a indicat că, pe parcursul a mai mult de 5 ani utilizează în mod

activ respectivele mărci comerciale, pentru marcarea producției alcoolice, iar S.R.L.

„Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, pentru marcarea aceluiași grup de mărfuri

( producție alcoolică) utilizează ambalajul din sticlă, care este similar până la

confuzie cu marca comercială a S.A. „Tomai Vinex”.

La 19 noiembrie 2007, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

adoptat decizia nr.1224, potrivit căreia pe numele S.R.L. „Esmalda“ a fost

înregistrat desenul și modelul industrial sub formă de ambalaj din sticlă, număr de

depozit f 2007 0016.

Fiind contestată, Comisia Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

respins contestația, fără a se pronunța asupra argumentelor contestației în fond,

menționând că nu au fost prezentate argumente care ar confirma că, ambalajul din

sticlă înregistrat pe numele S.R.L. „Esmalda“, nu corespunde prevederilor legii

privind inovația.

Prin cererea de concretizare a cerințelor S.A. „Tomai Vinex” a solicitat :

- interzicerea S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, să ofere spre

vânzare, să vândă sau să păstreze băuturi alcoolice, pentru etichetarea ( marcarea )

cărora a fost utilizată sticla de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în registrul imaginilor și mostrelor

industriale în folosul S.R.L. „Esmalda “sub numărul DMI Nf 20070016

- de a importa sau exporta băuturi alcoolice pentru etichetarea ( marcarea )

cărora a fost utilizată sticla de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în registrul imaginilor și mostrelor

industriale în folosul S.R.L. „Esmalda” sub numărul DMI N f 20070016 pentru

etichetarea/marcarea băuturilor alcoolice,

- a scoate din circulație toate băuturile alcoolice produse de către S.R.L.

„Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov -Vin” pentru etichetarea ( marcarea ) cărora a fost

utilizată sticla de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectual în registrul imaginilor și mostrelor industriale în

folosul S.R.L. „Esmalda“ sub numărul DMI Nr. f 20070016 și a nimici toată marfa

confiscată.

- încasarea în mod solidar din contul S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L „Suvorov -

Vin” în beneficiul S.A. „Tomai Vinex” prejudiciile materiale în valoare de 3 lei

pentru fiecare sticlă de tip „Wine / trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în registrul imaginilor și mostrelor industriale

în folosul S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, pentru etichetarea băuturilor

alcoolice, în mărime de 8 732 010 lei și 100.000 lei pentru prejudiciu moral

2

- anularea hotărârii Comisiei Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

de examinare a obiecțiilor din 21 august 2008

-anulare hotărârii Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.1224 din

19noiembri 2007 , emise în folosul S.R.L. „Esmalda“ în privința înregistrării

imaginii și mostrei industriale în formă de sticlă cu număr de depozit Nr.f2007 0016

- obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să introducă în

registrul imaginilor și mostrelor industriale date cu privire la anularea imaginii sau

mostrei industriale sub formă de sticlă, număr de deposit Nr. f 2007 0016 ,

solicitantul S.R.L. „Esmalda“ publicând datele în Monitorul Oficial al Proprietății

Industriale a Republicii Moldova și încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul examinării cauzei S.R.L. „Esmalda“ a depus cerere reconvențională

împotriva S.A. „Tomai Vinex”, solicitând anularea mărcilor comerciale care aparțin

S.A. „Tomai Vinex” în baza Certificatelor de înregistrare nr.8743, 13688, 14447,

7646 și a modelului industrial care aparține S.A. „Tomai Vinex”, în baza

Certificatului de înregistrare nr.1135 din 05 mai 2009.

În motivare a indicat că, S.R.L. „Esmalda“ este proprietarul desenului

industrial sub formă de ambalaj din sticlă din 19 noiembrie 2007, fapt confirmat

prin certificatul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.l029, iar S.A.

„Tomai Vinex”, din 10 februarie 2009 și din 05 mai 2009 a devenit proprietarul

mărcii comerciale și a modelului industrial în forma de alt ambalaj din sticlă, fapt

confirmat prin Certificatele Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

nr.l7646 și 1135.

S.R.L. „Esmalda“ a solicitat mai devreme decât S.A. „Tomai Vinex”

înregistrarea dreptului de proprietate intelectuală asupra ambalajului din sticlă.

Înainte de înregistrarea pe numele S.A. „Tomai Vinex” a mărcilor comerciale

în baza Certificatelor 8743, 13688, 14446, 14447, 17646, mărci comerciale similare

au fost înregistrate și pe numele altor persoane fizice și juridice, fapt confirmat prin

rezultatele căutării din Registrul International al Mărcilor. Respectiv, mărcile

comerciale au fost înregistrate cu încălcarea legislației în vigoare.

Intervenientul principal S.A. „DRIADA Wine” s-a adresat cu cerere împotriva

S.A. „Tomai Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală solicitând decăderea din drepturile asupra mărcii.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012 acțiunea înaintată de

S.A. „Tomai Vinex” a fost admisă parțial.

S-a interzis S.R.L. „Esmalda“ și S.R.L „Suvorov-Vin”, personal sau prin

intermediul terțelor persoane utilizarea sub orice formă ( realizare, păstrare ) a

buteliei „WINE/trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală după S.R.L. „Esmalda” sub nr. DMI nr. f 2007 0016,

precum și importarea sau exportarea acestora.

S-a retras din rețeaua de comerț a băuturilor spirtoase ale S.R.L. „Esmalda” și

S.R.L. „Suvorov -Vin “ îmbuteliate în sticla „WINE / trade DRIADA marca

înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală după S.R.L.

„Esmalda”, sub nr. DMI nr f 2007 0016.

S-a interzis S.R.L. „Suvorov-Vin“ și S.R.L. „Esmalda” personal s-au prin

intermediul terțelor persoane utilizarea sticlei „WINE / trade DRIADA marca

pentru băuturile alcoolice.

3

S-a obligat Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să anuleze

înregistrarea după S.R.L. „Esmalda” a desenului și modelului industrial „Butelie”

nr. depozitului f 20070016.

S-a încasat în mod solidar de la S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov -Vin “ în

beneficiul S.A. „Tomai Vinex” paguba materială în valoare de 2 910 670 lei și

cheltuieli de judecată în mărime de 3220 lei. În rest cerințele au fost respinse.

Cererea reconvențională înaintată de S.R.L. „Esmalda” împotriva S.A. „Tomai

Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

privind apărarea drepturilor la proprietate intelectuală s-a respins.

Acțiunea intervenientului principal SA „Driada Wine” împotriva S.A. „Tomai

Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

privind decăderea din drepturi asupra mărcii, s-a respins.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012, recursul

declarat de SA „Tomai-Vinex”, a fost respins.

S-au admis recursurile declarate de S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov-Vin”

S-a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012, în partea

admiterii acțiunii S.A. „Tomai-Vinex” referitor la interzicerea S.R.L. „Esmalda” și

S.R.L. „Suvorov-Vin“ personal sau prin intermediul terțelor persoane utilizarea sub

orice formă ( de realizare, păstrare ) a buteliei „WINE / trade DRIADA marca

înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală după S.R.L. „Esmalda

sub nr. DMI nr. f 2007 0016, precum și importarea sau exportarea acestora,

retragerea din rețeaua de comerț a băuturilor spirtoase ale S.R.L. „Esmalda” și

S.R.L. „Suvorov-Vin“ îmbuteliate în sticla „WINE / trade DRIADA marca

înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală după S.R.L.

„Esmalda”, sub nr. DMI nr f 2007 0016, interzicerea S.R.L. „Suvorov-Vin” și

S.R.L. „Esmalda” personal s-au prin intermediul terțelor persoane utilizarea sticlei

„WINE / trade DRIADA marca pentru băuturile alcoolice, obligarea Agenției de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală să anuleze înregistrarea după S.R.L. „Esmalda”

a desenului și modelului industrial „Butelie” nr. depozitului f 20070016, încasarea

în mod solidar de la S.R.L. „Esmalda” și S.R.L. „Suvorov-Vin “ în beneficiul S.A.

„Tomai Vinex” paguba materială în valoare de 2 910 670 lei și cheltuieli de

judecată în mărime de 3220 lei și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin

care ;

S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de S.A. „Tomai-Vinex”

împotriva S.R.L. „Suvorov -Vin“ și S.R.L. „Esmalda”, intervenient accesoriu

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu privire la anularea înregistrării

mărcii și încasarea prejudiciului cauzat, ca neîntemeiată.

În rest, hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012, a fost menținută.

La 26 aprilie 2013, S.A. „Tomai-Vinex” a depus cerere de revizuire prin care a

solicitat revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012, cu

menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2013, cerere de

revizuire depusă de S.A. „Tomai-Vinex”, s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La 30 iunie 2020, Agentul guvernamental, Oleg Rotari a depus cerere de

revizuire prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, recunoașterea expresă a

încălcării dreptului societății reclamante garantat de art. 6 § 1 din Convenție și de

4

art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție

din 22 noiembrie 2012 și rejudecarea recursurilor declarat de S.A. „Tomai-Vinex”,

S.R.L. „Suvorov -Vin“ și S.R.L. „Esmalda” în ședință publică, acordarea unei

satisfacții echitabile, în beneficiul companiei reclamante, pentru încălcările

constatate prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție în cuantum de 3600 de euro

în calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu moral și/sau material,

inclusiv costuri și cheltuieli de judecată de reprezentare în fața Curții, care vor fi

convertiți în lei moldovenești la cursul oficial de schimb al Băncii Naționale a

Moldovei la data transferului.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea S.A. „Tomai-Vinex”,

v. Moldova (nr. 17156/16).

Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și

fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate

de către Grefa Curții.

De asemenea, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord de

reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În temeiul art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din

30 iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă

a prezentei cauze, inițiind procedura în acest sens la 28 mai 2019, în timp ce

înaintarea prezentei cereri de revizuire constituie o condiție necesară pentru

soluționarea pe cale amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea dreptului

companiei reclamante garantat de către art. 6 din Convenție.

Revizuentul a afirmat că în fața Curții, societatea reclamantă a invocat

încălcarea art. 6 § 1 din Convenție în absența unor decizii referitoarea la respingerea

concluziilor celor patru expertize dispuse de către instanța de fond.

Decizia instanței de recurs fiind motivată insuficient și contrară art. 6 § 1 din

Convenție.

Reclamanta s-a plâns și de încălcarea dreptului la respectarea bunurilor sale în

baza art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție.

Agentul guvernamental a indicat că, prin decizia din 22 noiembrie 2012,

Curtea Supremă de Justiție a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie

2012 pronunțată în favoarea societății reclamante, respingând pretențiile acesteia, ca

fiind nefondate.

La adoptarea soluției respective, Curtea Supremă de Justiție s-a bazat în

exclusivitate pe concluziile raportului de expertiză din 21 februarie 2011 efectuat de

către ÎCS „SGS (Moldova)" S.A. la solicitarea ÎCS „Suvorov-Vin" S.R.L., care

figura în calitate de pârât în acest proces.

Concluziile respective stabileau existența unor elemente distinctive evidente

dintre buteliile din sticlă care aparțineau societății reclamante și cele ale

companiilor pârâte, iar riscul creării unor confuzii pentru consumatori ar fi lipsit.

În decizia sa, Curtea Supremă de Justiție nu s-a referit în mod expres la

concluziile celorlalte expertize anterioare, inclusiv la concluziile ultimei expertize

repetate în comisie efectuată de către Ministerul Afacerilor Interne, care fusese

dispusă de către Curtea de Apel Chișinău, anume în scopul elucidării contradicțiilor

existente între concluziile celor trei rapoarte de expertiză primară anterioare (printre

5

care figura și raportul de expertiză din 21 februarie 2011 a ÎCS „SGS (Moldova)"

SA).

Potrivit concluziilor raportului de expertiză repetată în comisie, exista riscul ca

buteliile din sticlă utilizate de către societatea reclamantă să fie confundate cu cele

utilizate de către companiile pârâte după aspectul exterior și după gâtul buteliei, iar

divergențele de dimensiuni și inscripțiile de pe butelii puteau fi greu memorizate și

percepute de către consumatori.

De asemenea, Curtea Supreme de Justiție în decizia din 22 noiembrie 2012 nu

argumentează nici faptul acordării unei ponderi atât de mari raportului de expertiză

efectuat de către ÎCS „SGS (Moldova)" SA, fiind de fapt singurul raport de

expertiză din cele cinci expertize efectuate, care concluziona despre lipsa oricăror

confuzii în rândul consumatorilor, stabilind niște elemente distinctive evidente între

buteliile din sticlă care aparțineau societății reclamante și cele ale companiilor

pârâte.

Ținând cont de faptul că efectuarea expertizei respective a fost solicitată de

către ÎCS „Suvorov-Vin" S.R.L., care era adversarul societății reclamante în cadrul

procesului judiciar respectiv, pot apărea dubii inclusiv în privința independenței

experților și a corectitudinii concluziilor expuse de către aceștia.

Agentul guvernamental a reiterat că, instanța de fond și-a bazat soluția

pronunțată în favoarea societății reclamante anume pe concluziile raportului de

expertiză a Centrului Național de Expertize Judiciare nr. 1093 din 23 mai 2011 și

ale raportului de expertiză repetată în comisie a Ministerului Afacerilor Interne nr.

479 din 10 februarie 2012, care confirmau existența unor similitudini dintre buteliile

din sticlă ale societății reclamante și cele ale companiilor pârâte, precum și riscurile

de confundare a acestora de către consumatori.

Rapoartele de expertiză au avut un rol decisiv atât pentru societatea reclamantă

în sprijinul înaintării pretențiilor sale față de companiile pârâte, cât și pentru instanța

de fond, la soluționarea cauzei respective.

Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție nu doar a eșuat să argumenteze

motivele pentru care a decis să acorde o pondere mai mare concluziilor raportului

de expertiză a ÎCS „SGS (Moldova)" SA din 21 februarie 2011, în detrimentul

concluziilor celor patru rapoarte de expertiză care susțineau pretențiile societății

reclamante, ci în general nu a făcut nicio referire la respectivele rapoarte, inclusiv la

ultimul raport de expertiză repetată în comisie din 10 februarie 2012, care fusese

dispusă anume în contextul concluziilor diametral opuse obținute în cadrul

expertizelor primare efectuate anterior.

Instanța de recurs a eșuat să ofere un răspuns clar și exhaustiv la un argument

esențial luat în considerare de către instanța de fond la pronunțarea unei hotărâri în

favoarea societății reclamante, a cărei respingere, în mod evident, necesita o

motivare specifică și explicită din partea instanței de recurs, în cazul în care Curtea

Supremă de Justiție ar fi luat în considerare concluziile celor patru rapoarte de

expertiză, exista probabilitatea respingerii recursurilor depuse de către S.R.L.

„Suvorov-Vin" și S.R.L. „Esmalda.

Agentul guvernamental a menționat că, instanța de recurs a eșuat să prezinte o

astfel de motivare, fiind imposibil de apreciat dacă, aceasta pur și simplu a ignorat

concluziile celor patru rapoarte de expertiză care stabileau similitudini între buteliile

6

din sticlă ale societății reclamante și cele ale companiilor adverse sau, pur și simplu,

a dorit, să le respingă.

Agentul guvernamental consideră că, o instanță de judecată internațională ar

putea ajunge la concluzia că în prezenta cauză civilă a avut loc a încălcarea a

dreptului societății reclamante la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din

Convenție, iar reclamanta ar continua să sufere repercusiuni negative ale acestei

încălcări.

Astfel, procedura judiciară desfășurată în fața Curții Supreme de Justiție nu a

oferit societății reclamante garanțiile procedurale necesare acesteia pentru a-și

valorifica dreptul său la respectarea bunurilor sale, prevăzut de Articolul 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție, deoarece, instanța de recurs a eșuat să prezinte motive

clare și pertinente care au determinat-o să caseze hotărârea pronunțată în favoarea

societății reclamante, bazându-se în exclusivitate pe concluziile unei singure

expertize, care fusese efectuată anume la solicitarea adversarilor societății

reclamante.

Pentru încălcările admise, societății reclamante trebuie să i se acorde

compensații pecuniare pentru prejudiciul moral, în mărime în care Curtea

Europeană a acordat în cauzele Lebedinschi v. Republica Moldova, nr. 41971/11,

16 iunie 2015, Consocivil S.A. v. Republica Moldova, nr. 25795/07, 3 decembrie

2019, sau, printre ultimele hotărâri de acest gen, Heross LTD v. Republica

Moldova, nr. 58982/12, 19 mai 2020) pentru încălcarea Articolului 6 § 1 din

Convenție și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Agentul guvernamental consideră rezonabilă acordarea unei satisfacții

echitabile în cuantum de 3600 de euro în calitate de despăgubire pentru prejudiciul

moral și pentru orice costuri si cheltuieli.

De asemenea, în scopul restabilirii situației existente anterior admiterii

eventualelor încălcări, trebuie examinată posibilitatea acordării, din contul

companiilor pârâte în beneficiul societății reclamante, a despăgubirilor pentru

prejudiciul material solicitate, eventual.

La 3 septembrie 2020, S.R.L. „Esmalda„ și S.R.L. „Suvorov-Vin” au depus

referință asupra cererii de revizuire depusă de Agentul guvernamental solicitând

respingerea acesteia.

Drept motivare au invocat că, instanța de recurs nu a dat apreciere celorlalte

rapoarte de expertiză deoarece au fost efectuate de specialiști în expertiza

criminalistică și nu în domeniul proprietății intelectuale, rapoarte ce nu era

relevante.

Criticii aduse deciziei instanței de recurs din 22 noiembrie 2012 sunt

neîntemeiate.

Expertiza tehnică efectuată de către Ministerul Afacerilor Interne la 10

februarie 2012 nu a fost o expertiză în comisie, ci de către un singur expert.

S.R.L. „Esmalda„ și S.R.L. „Suvorov-Vin”, au prezentat înscrisuri care

dovedesc protecția internațională și națională a dreptului S.R.L. „Esmalda„ asupra

desenului și modelului industrial utilizat în activitatea acestora.

Stabilirea arbitrară a mărimii prejudiciului material pentru pretinsa încălcare a

dreptului societății reclamante reprezintă un abuz de drept și o încălcare a dreptului

garantat de art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției. Argumentele Agentului

7

guvernamental sunt eronate și neîntemeiate și atentează la dreptul de proprietate a

S.R.L. „Esmalda„ și S.R.L. „Suvorov-Vin”.

Nici în instanța de fond și nici în instanța de recurs societatea reclamantă nu a

prezentat probe în legătură cu cuantificarea prejudiciului material sau moral pretins.

Instanța de fond a apreciat arbitrar cuantumul prejudiciu material ce ar fi datorat

societății reclamante de către pârâți ignorând în totalitate dispozițiile Legii privind

protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2002.

La fel, pretinderea prejudiciul moral este una inechitabilă.

Instanța de recurs a respectat toate rigorile Codului de procedură civilă la

momentul pronunțării deciziei.

La 14 septembrie 2020, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

depus referință invocând că, obiectele de proprietate intelectuală care au constituit

obiectul acțiunii și anume mărcile nr.1446, 14447 și desenele/modelele industriale

nr.1029și 1135 au expirat, la moment fiind valabile doar mărcile nr.R8743, R13688

și R17646. Soluția de admitere sau respingere a cererii de revizuire a lăsat-o la

discreția instanței.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire este

întemeiată și urmează a fi admisă din considerentele ce urmează.

Codul de procedară civilă prevede că, revizuirea unei hotărâri se cere pentru

înlăturarea consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a

Drepturilor Omului, consecințe care continua sa existe, produc efecte si nu pot fi

remediate decât prin revizuirea hotărârii.

În prezenta speță, toate aceste condiții sunt îndeplinite.

Din actele cauzei s-a constatat că, Curtea Supremă de Justiție examinând la 22

noiembrie 2012 prezenta cauză civilă a respins recursul depus de S.A. „Tomai-

Vinex”, a admis recursurile declarate de S.R.L. „Suvorov-Vin" și S.R.L. „Esmalda,

a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012 prin care acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial și a emis o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii.

Urmare a pronunțării acestei decizii, societatea reclamantă S.A. „Tomai-

Vinex” s-a adresat cu plângere Curții Europene a Drepturilor Omului, invocându-se

încălcarea de către statul Republica Moldova în privința sa, a art. 6 § 1, și art. 1 din

Protocolul nr.1 din Convenție, prin efectele generate de această decizie.

Cererea societății reclamante a fost înregistrată pe rolul Curții Europene a

Drepturilor Omului sub nr. 41719/13.

Prin cererea nr. 41719/13 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat

Guvernului Republicii Moldova cererea S.A. „Tomai-Vinex” v. Republica

Moldova.

Curtea a solicitat Guvernului Republicii Moldova prezentarea observațiilor cu

privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în

circumstanțele de fapt. Totodată, a propus Guvernului să ajungă la un acord de

reglementare amiabilă a prezentei cauzei.

Astfel, la 28 mai 2020, Agentul guvernamental al Republicii Moldova a inițiat

procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

8

Efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se constată

violarea de către instanțele naționale a drepturilor omului, consfințite în Convenție,

cu ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile după epuizarea tuturor căilor

de atac prevăzute de legislația națională - operează asupra acestor hotărâri prin

intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii prevăzută de articolul 449 din

Codul procedură civilă.

Art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă stabilește că, revizuirea se declară

în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova.

Conform art. 5 alin. (4) lit. b) al Legii cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la nivel național a

Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege, intervine sau

participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora.

În temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă Agentul guvernamental

a depus cerere de revizuire.

Art. 450 lit. e) din Codul de procedură civilă, stipulează că cererea de revizuire

se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale

amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul prevăzut la art. 449 lit.

g).

Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire în temeiul 449 lit. g) din

Codul de procedură civilă, întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat că, acțiunea companiei reclamante S.A. „Tomai-Vinex” a fost respinsă de

către instanța de recurs în absența unor explicații referitoare la respingerea

concluziilor celor patru rapoarte de expertiză, dispuse de către instanța de fond,

decizia instanței de recurs fiind motivată insuficient, arbitrară și contrară art. 6 § 1

din Convenție.

Art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, reglementează că, orice persoană are dreptul la judecarea

cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Curtea Europeană în jurisprudența sa a notat că, principiul conform căruia

Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci

concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului

securității raporturilor juridice cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie, doar cu scopul de a

obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

Așadar, adoptarea unei soluții noi de respingere a acțiunii reclamantului de

către instanța de recurs, fără a fi luate în considerare concluziile celor patru rapoarte

de expertiză, în lipsa unor răspunsuri clare și exhaustive și o motivare insuficientă,

bazată în exclusivitate pe concluziile unei singure expertize, instanța a admis

încălcarea dispoziției art. 6 § 1 din Convenție.

Astfel, S.A. „Tomai-Vinex”, nu a beneficiat de o examinare corectă în fața

Curții Supreme de Justiție.

9

Instanța nu a oferit reclamantului garanțiile procedurale necesare pentru a-și

valorifica dreptul său la respectarea bunurilor sale, prevăzut de Articolul 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție, fapt ce a determinat societatea reclamantă să suporte

o povară excesivă, fiind încălcat dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale,

garantat de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Ca urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a

drepturilor și liberalităților fundamentale prin hotărârea judecătorească a cărei

revizuire s-a solicitat, ale cărei efecte grave continuă să se producă și în prezent și

nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii respective.

Deci, faptul inițierii unei proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei,

aspect redat în cererea de revizuire, impune admiterea cererii de revizuire, cu

reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare în ordine

de recurs a recursurilor depuse de S.A. „Tomai-Vinex”, S.R.L. „Suvorov-Vin" și

S.R.L. „Esmalda” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012.

Or, atunci când Curtea constată că un reclamant nu a avut parte de un proces

echitabil în instanțele naționale, redeschiderea procedurii de recurs cu respectarea

cerințelor prevăzute de art. 6 § 1 din Convenția este obligatorie pentru înlăturarea

consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a Drepturilor

Omului.

Cu privire la solicitarea Agentului guvernamental de acordare a unei satisfacții

echitabile pentru violarea constatată, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În baza art. 41 din Convenție, dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a

Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți

Contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei

încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.

Satisfacția echitabilă poate fi acordată dacă dreptul intern nu permite sau

permite doar în mod imperfect, prin repunerea lucrurilor în situația anterioară,

înlăturarea consecințelor măsurii incriminate.

Mecanismul de control instituit prin Convenție are un caracterul subsidiar,

ceea ce presupune, conform art.1 din Convenție, că drepturile si libertățile garantate

de Convenție sa fie protejate mai întâi prin dreptul intern si aplicate de autoritățile

naționale.

Colegiul constată că, societatea reclamantă a suferit un prejudiciu moral prin

faptul că, instanța de recurs examinând acțiunea reclamantului nu a dat apreciere

tuturor rapoartelor de expertiză existente la materialele dosarului, care aveau un rol

decisiv pentru reclamantă.

Deci, în speță, fiind constatată existența unei violări, statul are obligația

juridică din perspectiva Convenției de a pune capăt violării și de a-i înlătura

consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât posibil, situația anterioară

violării prin repararea prejudiciului sub formă pecuniară.

Astfel, prejudiciul moral se acordă în raport cu consecințele negative suferite

de parte, măsura în care au fost lezate acest și afectată situația socială și materială,

iar în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, aceste criterii se aplică

prin necesitatea ca partea lezată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral suferit.

10

În hotărârea din 31 octombrie 1995, în cazul Papanicholopoulos și alții contra

Greciei, CEDO a afirmat cu claritate principiul conform căruia „restitutio in

integrum” constituie modul adecvat de reparare a prejudiciului și reprezintă o

obligație juridică izvorâtă din art. 46.

O hotărâre constatând existența unei violări, antrenează pentru statul pârât

obligația juridică din perspectiva Convenției de a pune capăt violării și de a-i

înlătura consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât posibil, situația

anterioară violării.

Repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a

încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând

prin modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații

pecuniare.

Prin urmare, suma de 3600 euro cu titlu de prejudiciu moral solicitată de

Agentul guvernamental reprezintă o satisfacție echitabilă pentru nerespectare de

către instanța de recurs a garanțiilor procesuale și a dreptului la un proces echitabil

și e o evaluare corectă a acestor suferințe.

Or, daunele morale nu pot avea un caracter simbolic, ci trebuie să reprezinte o

recompensă serioasă pentru repercusiunile negative ale încălcării societății

reclamante.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire în limita

susținută de Agentul guvernamental, a constata încălcarea dreptului S.A. „Tomai-

Vinex” garantate de art. 6 § 1, și de art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, a casa

decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012 și de a acorda satisfacție

morală, inclusiv costuri și cheltuieli reclamantului, și a reține cauza civilă în instanța

de recurs, pentru examinarea cererilor de recurs.

În conformitate cu art. 269-270, art. 449 lit. g), art. 452 și art. 453 alin. (1) lit.

b) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii

Moldova, Oleg Rotari.

Se constată încălcarea dreptului S.A. „Tomai-Vinex” garantate de art. 6 § 1, și

de art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Tomai-Vinex” împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Suvorov-Vin“ Societatea cu Răspundere Limitată „Esmalda”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat cu privire la anularea înregistrării mărcii și

încasarea prejudiciului cauzat, acțiunea reconvențională a Societății cu Răspundere

Limitată „Esmalda” împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex”, intervenient

accesoriu Agenția de Stat pentru proprietatea intelectuală privind apărarea

drepturilor la proprietatea intelectuală și acțiunea intervenientului principal

Societatea pe Acțiuni „Driada Wine” împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-

11

Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

privind decăderea din drepturi asupra mărcii.

Se acordă Societății pe Acțiuni „Tomai-Vinex” satisfacția echitabilă pentru

încălcările constatate, prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenției în

cuantum de 3600 euro (trei mii șase sute euro), în calitate de despăgubire pentru

prejudiciu moral, inclusiv costuri și cheltuieli.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul S.A. „Tomai-Vinex” suma de 3600 (trei mii șase sute euro), convertiți în

lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data

transferului.

Se casează decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012.

Se reține prezenta cauza civilă în procedura Curții Supreme de Justiție pentru

examinare în ordine de recurs a recursurilor declarate S.A. „Tomai-Vinex”, S.R.L.

„Suvorov-Vin" și S.R.L. „Esmalda” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

29 iunie 2012.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Dumitru Mardari

12