ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 16.09.2020

2rh-61/20 — încasarea datoriei

HOTĂRÂRE

16.09.2020

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: încasarea datoriei
Temei legal: temeiurile declarării revizuirii

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

2rh-61/20 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rh-61/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru,

D. Mardari, N. Craiu, G. Stratulat)

ÎNCHEIERE

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Rodica Gojan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ronil Grup”, Societății cu Răspundere Limitată „Ecogrup

Prim”, Societății cu Răspundere Limitată „Niroen-Com”, Societății cu Răspundere

Limitată „Intersinteza”, Societății cu Răspundere Limitată „Neocontact”, Ninei

Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui Eugeniu Mogîldea cu privire la încasarea datoriei,

la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „Moldindconbank”

Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ecogrup Prim”,

Societății cu Răspundere Limitată „Ronil Grup”, Societății cu Răspundere Limitată

„Niroen-Com”, Societății cu Răspundere Limitată „Intersinteza”, Societății cu

Răspundere Limitată „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui Eugeniu

Mogîldea cu privire la încasarea datoriei, la acțiunea reconvențională înaintată de

Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan împotriva Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la constatarea încetării

contractelor de fidejusiune,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 07 iunie 2017, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Ronil Grup”, SRL „Niroen-Com”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui

Eugeniu Mogîldea solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de

1755311,75 de lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă

de 50000 de lei.

La 06 iunie 2017, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Niroen-Com”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui

Eugeniu Mogîldea solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de

3532025,25 lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de

50000 de lei.

Prin încheierea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a dispus conexarea pentru examinare într-o singură procedură cauza

civile la cererile de chemare în judecată formulate de BC „Moldindconbank” SA

împotriva SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Niroen-Com”, SRL

„Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui Eugeniu

Mogîldea cu privire la încasarea datoriei.

La 24 aprilie 2018, Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan,

reprezentați de avocatul stagiar Pavel Tarlev, au depus cerere reconvențională

împotriva BC „Moldindconbank” SA, prin care au solicitat constatarea încetării

contractelor de fidejusiune nr. 3-F din 15 mai 2015, nr. 1-F din 09 decembrie 2015,

nr. 4-F din 15 mai 2015, nr. 2-F din 09 decembrie 2015, nr. 10-F din 01 iunie 2015

și nr. 3-F din 09 decembrie 2015.

Prin încheierea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a acceptat spre examinare acțiunea reconvențională pentru examinare într-o

procedură cu cererile de chemare în judecată depuse de BC „Moldindconbank”

SA.

La 18 mai 2018, Rodica Gojan, reprezentată de avocatul stagiar, Pavel Tarlev,

a depus cerere reconvențională solicitând constatarea încetării contractelor de

fidejusiune nr. 10-F din 01 iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015.

Ulterior, Nina Mogîldea, Rodica Gojan și Eugeniu Mogîldea, reprezentați de

avocatul stagiar Pavel Tarlev, au depus o cerere reconvențională corectată referitor

la calitatea procesuală a părților, prin care au solicitat constatarea încetării

contractelor de fidejusiune: nr. 3-F din 15 mai 2015, nr. 1-F din 09 decembrie

2015, nr. 4-F din 15 mai 2015, nr. 2-F din 09 decembrie 2015, nr. 10-F din 01

iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015.

Prin încheierea protocolară din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a primit spre examinare cererea reconvențională depusă și de Rodia

Gojan pentru examinare într-o procedură cu acțiunea inițială.

La 05 iunie 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de concretizare a

acțiunii formulate în temeiul contractelor de credit nr. 96/4 din 24 septembrie 2014

și nr. 51/1 din 15 mai 2015, prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la SRL

„Ronil Grup”, SRL „Neocontact”, SRL „Intersinteza”, SRL „Ecogrup Prim”, Nina

Mogîldea, Rodica Gojan și Eugeniu Mogîldea SA a datoriei în mărime de

4519825,07 lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de

50000 de lei.

La 05 iunie 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de concretizare a

acțiunii formulate în temeiul contractelor de credit nr. 94/3 din 24 septembrie

2014, nr. 52/1 din 15 mai 2015 și nr. 121/2 din 09 decembrie 2015, prin care a

solicitat încasarea în mod solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL „Neocontact”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Ecogrup Prim”, Nina Mogîldea, Rodica Gojan și

Eugeniu Mogîldea a datoriei în mărime de 2110205,40 de lei și a cheltuielilor de

judecată constituite din taxa de stat în sumă de 50000 de lei.

La 10 septembrie 2018, reclamanții în acțiunea reconvențională au depus

cerere de concretizare a pretențiilor, prin care au solicitat constatarea încetării

contractelor de fidejusiune: nr. 4-F din 24 septembrie 2014, nr. 3-F din 15 mai

2015, nr. 1-F din 09 decembrie 2015, nr. 7-F din 01 octombrie 2014, 4-F din 15

mai 2015, nr. 2-F din 09 decembrie 2015, nr. 3-F din 24 septembrie 2014, nr. 10-F

din 01 iunie 2015, nr. 3-F din 09 decembrie 2015, nr. 51/1 din 15 mai 2015, nr. 1-F

din 15 mai 2015, nr. 2-F din 15 mai 2015 și nr. 9-F din 15 mai 2015.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de BC

„Moldindconbank” SA și s-a încasat în mod solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL

„Ecogrup Prim”, SRL „Niroen-Com”, SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact” în

beneficiul BC „Moldindconbank” SA datoria rezultată din contractele de credit

bancar nr. 96/4 din 24 septembrie 2014 și nr. 51/1 din 15 mai 2015, în mărime

totală de 4519825, 07 lei; s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă

de BC „Moldindconbank” SA și s-a încasat, în mod solidar de la SRL „Ecogrup

Prim”, SRL „Ronil Grup”, SRL „Niroen-Com”, SRL „Intersinteza”, SRL

„Neocontact” în beneficiul BC „Moldindconbank” SA datoria rezultată din

contractele de credit nr. 94/3 din 24 septembrie 2014, nr. 52/1 din 15 mai 2015 și

nr. 121/2 din 09 decembrie 2015, în sumă totală de 2110205,40 lei; s-a încasat în

mod solidar de la SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Ronil Grup”, SRL „Niroen-Com”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact” în beneficiul BC „Moldindconbank” SA

cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în mărime de 100000 de lei și

cheltuielile pentru asigurarea acțiunii în sumă de 2300 de lei; în rest pretențiile BC

„Moldindconbank” SA au fost respinse ca fiind neîntemeiate; s-a admis acțiunea

reconvențională înaintată de Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan și

s-au încetat contractele de fidejusiune nr. 4-F din 24 septembrie 2014, încheiat

între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 15 mai 2015,

încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 1-F din 09

decembrie 2015, încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA;

nr. 6-F din 24 septembrie 2014, încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 1-F din 15 mai 2015 încheiat între Eugeniu Mogîldea și

BC „Moldindconbank” SA; nr. 7-F din 01 octombrie 2014, încheiat între Nina

Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 4-F din 15 mai 2015, încheiat între

Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 2-F din 09 decembrie 2015,

încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 2-F din 15 mai

2015 încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 8-F din 01

octombrie 2014, încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-

F din 24 septembrie 2014, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank”

SA; nr. 10-F din 01 iunie 2015, încheiat între Rodica Gojan și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 09 decembrie 2015, încheiat între Rodica

Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 5-F din 24 septembrie 2014, încheiat între

Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 9-F din 01 iunie 2015, încheiat

între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de BC „Moldindconbank” SA și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de BC „Moldindconbank” SA și s-a casat parțial decizia din 29

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și parțial hotărârea din 13 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea admiterii acțiunii reconvenționale

și în partea respingerii acțiunii de încasare a datoriei în mod solidar de la Nina

Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica Gojan și a fost pronunțată o nouă hotărâre în

această parte prin care s-a încasat în mod solidar de la Nina Mogîldea, Eugen

Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC „Moldindconbank” SA datoria

rezultată din contractele de credit bancar nr. 96/4 din 24 septembrie 2014 și nr.

51/1 din 15 mai 2015, în sumă totală de 419825,07 lei; s-a încasat în mod solidar

de la Nina Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC

„Moldindconbank” SA datoria rezultată din contractele de credit nr. 94/3 din 24

septembrie 2014, nr. 52/1 din 15 mai 2015 și nr. 121/2 din 09 decembrie 2015 în

sumă totală de 2110205,40 de lei; s-a încasat în mod solidar de la Nina Mogîldea,

Eugen Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC „Moldindconbank” SA

cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 100000 de lei și

cheltuielile pentru asigurarea acțiunii în sumă de 2300 de lei; s-a încasat în mod

solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Niroen-Com”, SRL

„Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Nina Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica

Gojan în beneficiul BC „Moldindconbank” SA cheltuielile de judecată suportate

pentru achitarea taxei de stat în instanța de apel în sumă de 37500 de lei; s-a

încasat în mod solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup Prim”, SRL

„Niroen-Com”, SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Nina Mogîldea, Eugen

Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC „Moldindconbank” SA cheltuielile de

judecată suportate pentru achitarea taxei de stat în instanța de recurs în sumă de

25000 de lei; s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată

de Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan împotriva BC

„Moldindconbank” SA cu privire la constatarea încetării contractelor de

fidejusiune nr. 4-F din 24 septembrie 2014, încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 15 mai 2015, încheiat între Eugeniu Mogîldea

și BC „Moldindconbank” SA; nr. 1-F din 09 decembrie 2015, încheiat între

Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 6-F din 24 septembrie 2014,

încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 1-F din 15 mai

2015 încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 7-F din 01

octombrie 2014, încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 4-

F din 15 mai 2015, încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr.

2-F din 09 decembrie 2015, încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank”

SA; nr. 2-F din 15 mai 2015 încheiat între Nina Mogîldea și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 8-F din 01 octombrie 2014, încheiat între Nina

Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 24 septembrie 2014, încheiat

între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 10-F din 01 iunie 2015,

încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 09

decembrie 2015, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 5-F

din 24 septembrie 2014, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA;

nr. 9-F din 01 iunie 2015, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank”

SA; în rest, au fost menținute decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 05 februarie 2020, Eugeniu Mogîldea și Rodica Gojan au depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție

solicitând admiterea revizuirii, casarea deciziei contestate cu trimiterea cauzei spre

rejudecare.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Eugeniu Mogîldea și Rodica

Gojan împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

La 27 mai 2020, Nina Mogîldea a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și transmiterea cauzei spre rejudecare.

Prin încheierea din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nina Mogîldea împotriva deciziei

din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

La 03 iulie 2020, Rodica Gojan a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că în cadrul examinării cauzei nu

au fost examinate probele care demonstrează stingerea obligației garantate de către

fidejusori, probe care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată.

În continuare, revizuenta a menționat că unul din motivele de revizuire

constituie ignorarea probelor care vădesc stingerea obligației garantate de către

fidejusori. Or, la dosar sunt înscrisuri care nu au fost examinate de către instanța de

recurs și instanța nu le-a oferit o apreciere în contextul motivării soluției sale. Mai

exact, înscrisurile care fac dovada stingerii obligației principale garantate de către

fidejusori, fapt care face aplicabile speței dispozițiile art. 1167 alin. (1) Cod civil.

Odată cu stingerea datoriei pecuniare față de bancă, născute în temeiul contractelor

de credit, fidejusiunea a încetat.

De asemenea, a precizat că Nina Mogîldea, în calitate de debitor gajist a

depus în gaj două depozite bancare și anume: contractul de depozit nr.

23753498794973 din 24 septembrie 2014, în suma de 2659376,75 de lei, și

contractul de depozit nr. 23756498794970 din 24 septembrie 2014, în sumă de

3651001, 21 de lei (Vol.II, f.d. 222-223, 227). Aceste contracte de depozit garantau

executarea obligațiilor SRL „Ecogrup Prim” față de BC „Moldindconbank” SA,

asumate prin contractul de credit nr. 94/3 fin 24 septembrie 2014 și ale SRL „Ronil

Grup” față aceeași Bancă, asumate prin contractul de credit nr. 96/4 din 24

septembrie 2014. La dosar sunt anexate avizele de executare a gajului nr. 00/02/3-

07-652, nr. 00/02/3-07-653 din 30 martie 2017 transmise de BC

„Moldindconbank” SA în adresa celor doi debitori: SRL „Ronil Grup”, SRL

„Ecogrup Prim”. Prin avizele respective a fost efectuată stingerea datoriei

principale, aferente contractelor de credit nr. 96/4 din 24 septembrie 2014 și nr.

94/3 din 24 septembrie 2014, prin exercitarea gajului transmis de Nina Mogîldea în

favoarea BC „Moldindconbank” SA, anume depozitele bancare menționate

anterior. Având în vedere faptul stingerii obligației garantate prin transmiterea

depozitelor bancare în favoarea reclamantului, a operat de drept, în temeiul art.

1167 alin. (1) Cod civil, încetarea fidejusiunii născute în baza contractelor de

fidejusiune nr 3-F din 24 septembrie 2014, nr. 4-F din 24 septembrie 2014, nr. 5-F

din 24 septembrie 2014, nr. 6-F din 24 septembrie 2014, nr. 7-F din 01 octombrie

2014, nr. 8-F din 01 octombrie 2014, aferente contractelor de credit nr. 94/3 și nr.

96/4 din 24 septembrie 2014.

Citând prevederile art. 539, art. 1153, 1167 alin. (1) Cod civil, precum și cu

referire la circumstanțele redate, revizuenta a opinat că fidejusiunea sa, a lui

Eugeniu Mogîldea și Ninei Mogîldea a încetat și prin urmare nu au anumite

obligații de plată față de bancă în temeiul contractelor de fidejusiune, motiv pentru

care decizia din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi casată și

cauza transmisă spre rejudecare.

Revizuenta a afirmat că un alt motiv de revizuire este și faptul că instanța de

recurs nu s-a pronunțat asupra efectului încetării contractelor de fidejusiune

încheiate cu banca, ca urmare a majorării obligației garantate, asumate prin

contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015. Instanța de recurs la examinarea

cauzei nu s-a pronunțat în privința contractului de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015,

încheiat între BC „Moldindconbank” SA, în calitate de creditor și SRL „Ecogrup

Prim”, în calitate de debitor, circumstanță importantă pentru soluționarea justă a

cauzei și nu a luat în considerare faptul încetării contractelor de fidejusiune nr. 3-F

din 15 mai 2015 și nr. 1-F din 09 decembrie 2015, încheiate între BC

„Moldindconbank” SA și Eugeniu Mogîldea; nr. 4-F din 15 mai 2015, nr. 2-F din

09 decembrie 2015, încheiate între BC „Moldindconbank” SA și Nina Mogîldea;

nr. 10-F din 01 iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015, încheiate între BC

„Moldindconbank” SA și Rodica Gojan, ca urmare a modificării obligației

garantate fără acordul fidejusorilor. Acest fapt a dus la încălcarea dreptului

revizuenților la un proces echitabil, consacrat la art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, art. 20 din Constituție și art. 5 Cod de procedură civilă.

Totodată, a precizat că inițial contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015,

încheiat între BC „Moldindconbank” SA, în calitate de creditor și SRL „Ecogrup

Prim”, în calitate de debitor, la pct.6 (1) prevedea o rată a dobânzii la credit de

16% anuală. La data de 14 august 2015, între debitor SRL „Ecogrup Prim” și

creditorul BC „Moldindconbank” SA a fost încheiat acordul adițional nr. 1 din 14

august 2015 la contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015, acord prin care s-a

modificat pct. 1 al Capitolului 6 „Dobânda” al contractului de credit nr. 52/1 din 15

mai 2015: „Rata dobânzii la credit este flotantă și la data semnării acordului

adițional constituie 19% anual.” Această majorare a obligației garantate, fără

acordul fidejusorilor Nina Mogîldea, Eugeniu Mogîldea și Rodica Gojan, a avut

drept efect încetarea fidejusiunii, asumate prin contractele de fidejusiune nr. 3-F

din 15 mai 2015 și nr. 1-F din 09 decembrie 2015, încheiate între BC

„Moldindconbank” SA și Eugeniu Mogîldea; nr. 4-F din 15 mai 2015, nr. 2-F din

09 decembrie 2015, încheiate între BC „Moldindconbank” SA și Nina Mogîldea;

nr. 10-F din 01 iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015, încheiate între BC

„Moldindconbank” SA și Rodica Gojan. Astfel, conform art. 1167 alin. (1) Cod

civil, în redacția în vigoare la momentul producerii evenimentului respectiv (19

septembrie 2016), fidejusiunea încetează în cazul modificării, fără acordul

fidejusorului, a obligației garantate când această modificare atrage mărirea

răspunderii sau alte consecințe nefavorabile pentru fidejusor.

Revizuenta a declarat că, modificarea tipului dobânzii la contractul de credit

nr. 52/1 din 15/05/2015 s-a realizat în concordanță cu art. 1237 Cod civil care

prevede că, părțile contractului de credit bancar pot conveni asupra unei dobânzi

fixe sau flotante, iar în cazul în care părțile au convenit asupra unei dobânzi

flotante, mărimea acesteia poate fi modificată prin acordul părților. Ulterior, la 19

septembrie 2016, SRL „Ecogrup Prim” și BC „Moldindconbank” SA au încheiat

acordul adițional nr. 2 din 19 septembrie 2016 la contractul de credit nr. 52/1 din

15 mai 2015: „Punctul (1) din Capitolul 6 „Dobânda” al contractului de credit nr.

52/1 din 15 mai 2015 se modifică și se redă în următoarea redacție: (1) „Rata

dobânzii la credit este flotantă și începând cu data de 19 septembrie 2016 va

constitui 14,5% anual”. De fapt, inițial s-a realizat majorarea ratei dobânzii la

credite de la 16% la 19%, fără acordul fidejusorilor și ulterior a fost redusă rata

dobânzii la 14,5%. În acest sens, au considerat că atât instanța de fond, cât și

instanța de apel corect au constatat că inițial, în contractul de credit nr.52/1 din 15

mai 2015, era prevăzută o rată a dobânzii la credit de 16% anual, ulterior a fost

modificată, iar modificarea ratei dobânzii la credit, implicit a influențat obligația

garantată prin fidejusiune. Astfel, contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015 a

fost modificat fără acordul fidejusorilor Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și

Rodica Gojan, ceea ce a avut drept consecință încetarea fidejusiunii.

Revizuenta a mai invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat

de art. 6 parag. (1) CEDO, care include și accesul liber la justiție, garantat și de art.

20 al Constituției RM, drept ce le-a fost încălcat prin emiterea deciziei contestate

cu revizuire. Conform jurisprudenței CtEDO, „dreptul de acces constituie un

element inerent dreptului enunțat în articolul 6 parag 1. Curtea a conchis că fără a

mai trebui să recurgă la „mijloace complementare de interpretare” în sensul

articolului 32 al Convenției de la Viena, că articolul 6 parag. 1 garantează fiecărei

persoane dreptul de a sesiza o instanță judecătorească în vederea soluționării

plângerilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Astfel, articolul

consacră „dreptul la o instanță judecătorească”, din care dreptul de acces, adică

dreptul de a se adresa instanței judecătorești în materie civilă, este doar un aspect.

La acesta se adaugă garanțiile prevăzute de articolul 6 paragr. 1 referitor atât la

organizarea și compunerea instanțelor, cât și la desfășurarea proceselor. Astfel,

întregul acestora formează dreptul la un proces echitabil (Golder vs Regatul Marii

Britanii și Irlandei de Nord, 21.02.1975).

Revizuenta a menționat că nepronunțarea instanței de recurs asupra efectului

încetării contractelor de fidejusiune ca urmare a modificării obligației din

contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015 garantate, fără acordul fidejusorilor,

reprezintă o gravă încălcare a dreptului la un proces echitabil. De asemenea,

ignorarea argumentelor din referințele prezentate, a reprezentat o gravă omisiune în

exercițiul motivării deciziei instanței de recurs din 29 ianuarie 2020. De altfel, art.

6 CEDO implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen

efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel

puțin pentru a le aprecia pertinența (Parez împotriva Franței, Van der Hurk

împotriva Olandei). Se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în

speță lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că, hotărârea trebuie să

fie motivată, astfel încât justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care

l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul

prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii

judiciare, punând în pericol dreptul la un proces echitabil (Kaufland împotriva

Belgiei).

Copia cererii de revizuire a fost expediată în adresa intimaților conform

scrisorii de însoțire datate cu 06 iulie 2020 (Vol.VI, f.d.79).

La 21 iulie 2020, prin intermediul poștei (Vol.VI, f.d.99), BC

„Moldindconbank” SA a depus referință la cererea de revizuire, solicitând

respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Rodica Gojan, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –

34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Or, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize

stricte.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În temeiul art. 446 alin. (1) Cod de procedură civilă pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În sensul art. 447 lit. a) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.

În virtutea art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Inițial Colegiul precizează că, revizuenta, la înaintarea cererii de revizuire,

deși, a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă ca temei de

revizuire, la termenul de declarare a cererii de revizuire, s-a referit la prevederile

art. 450 lit.c) Cod de procedură civilă.

Or, în conformitate cu art. 450 lit.c) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat

cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c).

Pornind de la temeiul de drept inserat în cererea de revizuire, art.449 lit. b)

Cod de procedură civilă, care se deduce din textul cererii ca fiind temeiul de

înaintare revizuirii, Colegiul consideră necesar de a evoca conținutul acestei

prevederi legale: revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La acest capitol, Colegiul arată că prin circumstanțele nou-descoperite se

înțelege, totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile; care au o importanță

esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă

asupra concluziei instanței de judecată; care nu au fost cunoscute și nici nu puteau

fi cunoscute revizuenților anterior, dar care existau la momentul examinării și

soluționării cauzei civile; care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească

devine irevocabilă și dacă dovedesc că au întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Totodată, obiectul probațiunii la examinarea cererilor de revizuire pot fi

circumstanțe importante atât în sens material, cât și în sens procesual. În sens

material, obiect al probațiunii este totalitatea presupunerilor despre existența sau

inexistența faptelor juridice, care duc la anumite consecințe material-juridice,

precum și presupunerile cu privire la existența faptelor, care asigură obținerea de

cunoștințe despre faptele material-juridice. Prin obiect al probației în sens

procesual, se înțelege presupunerile cu privire la existența sau inexistența faptelor

juridice, de care normele dreptului procesual civil leagă apariția, suspendarea sau

încetarea procesului civil, precum și realizarea drepturilor procesuale ale

persoanelor participante în cauza civilă.

Deși, o condiție obligatorie care urmează a fi respectată de către revizuentă la

declararea revizuirii prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este

confirmarea faptului că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, la caz se pretinde

nepronunțarea de către instanța de recurs asupra unor circumstanțe esențiale și

ignorarea unor probe ce atestă stingerea obligației garantate de fidejusori.

Or, în motivele indicate de revizuentă ce ar determina, în opinia sa, admiterea

cererii de revizuire și, în consecință, rejudecarea cauzei, se identifică precum că

instanța de recurs ar fi ignorat probele care vădesc stingerea obligației garantate de

către fidejusori, nu s-ar fi pronunțat asupra efectului încetării contractelor de

fidejusiune încheiate între BC „Moldindconbank” SA și fidejusori, ca urmare a

majorării obligației asumate conform contractului de credit nr. 52/1 din 15 mai

2015 și încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Sub acest aspect, Colegiul relevă că argumentele revizuentei nu constituie

decât niște critici aduse actului judecătoresc al cărui revizuire se cere, or, din

conținutul acestora este evident că revizuenta analizează decizia instanței de recurs

în raport cu hotărârea primei instanței și a deciziei instanței de apel, ultimele

considerându-le întemeiate.

Colegiul învederează că art. 449 Cod de procedură civilă stipulează exhaustiv

temeiurile de declarare a revizuirii, respectiv dezacordul revizuentei cu decizia

instanței de recurs nu cade sub incidența prevederilor art. 449 Cod de procedură

civilă.

Deși, revizuenta a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit.b) Cod

de procedură civilă, citate supra, nu a aratat în ce constau circumstanțele sau

faptele esențiale ale cauzei care i-au devenit cunoscute ulterior, precum și că ar fi

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei. Or, alegațiile revizuentei nu constituie decât niște

critici aduse deciziei instanței de recurs pronunțată la 29 ianuarie 2020.

Colegiul reiterează că criticile revizuentei vizează, în esență, dezacordul ei cu

decizia instanței de recurs din 29 ianuarie 2020, precum și invocă omisiunea

instanței de recurs de a lua în considerare argumentele aduse în referințele depuse,

ignorarea probelor care atestă stingerea obligațiilor garantate de către fidejusori și

nepronunțarea asupra efectului încetării contractelor de fidejusiune.

Concomitent Colegiul iterează că la judecarea cauzei civile în ordine de

recurs, în baza suportului probatoriu, precum și a normelor de drept pertinente

speței, a pretențiilor părților reclamante, precum și a obiecțiilor, referințelor

părților pârâte formulate, cu referire atât în acțiunea inițială cât și cea

reconvențională, instanța de recurs a luat în considerare momentele decisive ale

litigiului, punctând asupra acestora.

Respectiv au fost aduse contraargumente și referitor la circumstanțele

invocate în cererea de revizuire.

Inițial, Colegiul consideră necesar de a reitera că motivul invocat de

revizuentă cu argumentele aduse în susținerea acestui, precum că instanța de recurs

nu s-a pronunțat asupra efectului încetării contractelor de fidejusiune încheiate cu

banca, ca urmare a majorării obligației garantate, asumate prin contractul de credit

nr. 52/1 din 15 mai 2015, deja, a servit ca temei de declare a revizuirii anterioare.

Or, în data de 05 februarie 2020, revizuenta Rodica Gojan, doar că împreună

cu Eugeniu Mogîldea, au mai depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 29

ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în care unul din motivele declarării

revizuirii, a constituit și nepronunțarea instanței de recurs asupra efectului încetării

contractelor de fidejusiune încheiate cu banca, ca urmare a majorării obligației

garantate, asumate prin contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015 (Vol.V,

f.d.94-95) și prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire (Vol.V, f.d.203-215).

De altfel, în temeiul art. 451 alin. (4) Cod de procedură civilă, nu se admite

depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

Deși, norma de drept este certă și clară la acest capitol, revizuenta aduce în

fața instanței de revizuire unul din motive care deja a fost examinat în ordine de

revizuire.

Implicit, Colegiul precizează că instanța de recurs s-a pronunțat în ceea ce

vizează poziția revizuentei referitor la încetarea contractelor de fidejusiune.

Mai mult, instanța de recurs a învederat că diminuarea dobânzii a dus și la

diminuarea răspunderii patrimoniale a fidejusorilor, iar prevederile art. 1167

alin.(2) Cod civil nu sunt incidente speței, iar contractele de fidejusiune au rămas

în vigoare și produc efecte juridice până la stingerea integrală a obligațiilor

conform contractelor de credit, inclusiv în virtutea prevederilor art. 1167 alin.(1)

Cod civil.

Cu referire la motivul de revizuire, invocat de revizuenta Rodica Gojan,

precum că instanța de recurs ar fi ignorat probele ce atestă stingerea obligațiilor

garantate de fidejusori, precum și argumentele aduse în susținerea acestui, inclusiv

cu referire la gajarea de către Nina Mogîldea a două depozite bancare conform

contractului de depozit nr. 23753498794973 din 24 septembrie 2014, în suma de

2659376,75 de lei și contractului de depozit nr. 23756498794970 din 24

septembrie 2014, în sumă de 3651001, 21 de lei, precum și că prin avizele de

executare a gajului nr. 00/02/3-07-652, nr. 00/02/3-07-653 din 30 martie 2017 a

fost efectuată stingerea datoriei principale, aferente contractelor de credit nr. 96/4

din 24 septembrie 2014 și nr. 94/3 din 24 septembrie 2014, prin exercitarea gajului

transmis de Nina Mogîldea în favoarea BC „Moldindconbank” SA, instanța de

revizuire accentuează că la examinarea cauzei în ordine de recurs, aceste aspecte

au fost verificate. În acest instanța de recurs a relevat că, în vederea neonorării

obligațiilor pecuniare asumate de către SRL „Ronil Grup” și SRL „Ecogrup Prim”

conform contractelor de credit nominalizate, la data de 30 martie 2017 banca a

expediat în adresa debitorului gajist/ fidejusor Nina Mogîldea avizele de executare

a gajului asupra mijloacelor financiare cu nr. 00/02/3-07-653 și nr. 00/02/3-07-652

și în acest context la 30 mai 2017 ca urmare a executării dreptului de gaj asupra

mijloacelor bănești datoria pe contractele de credit nr. 96/4 din 24 septembrie 2014

și nr. 94/3 din 24 septembrie 2014 a fost stinsă parțial […] (Vol.V, f.d.77).

Subsecvent, la judecarea cauzei în ordine de recurs, instanța a conchis că

afirmațiile instanței de fond, menținute de instanța de apel, precum că în urma

executării dreptului de gaj asupra mijloacelor bănești fidejusiunea instituită de

către Nina Mogîldea ar fi încetat, deoarece obligația ar fi fost stinsă integral, este

greșită și în contradicție directă cu materialele și probele cauzei, ceea ce denotă că

instanțele nu au elucidat pe deplin toate circumstanțele esențiale ale cauzei și au

dat o apreciere arbitrară probelor din dosar, or, conform art. 1167 alin. (1) Cod

civil, fidejusiunea încetează odată cu stingerea (integrală) a obligației garantate

(Vol.V, f.d.77-78).

Concomitent Colegiul precizează că în cadrul revizuirii nu se verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, însă în baza unor temeiuri strict

prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie

obiective, reale și legale. Însă circumstanțele invocate de către revizuentă ca temei

de revizuire, nu pot influenta soluția adoptată, în condițiile în care instanța de

recurs a analizat toate punctele decisive.

În temeiul art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Instanța de recurs, chiar și în condițiile în care a examinat litigiul în

conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, fără participarea părților la

proces, a asigurat participanților creat participanților la proces, condiții obiective și

echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și

asigurat prin art.6 § 1 al CEDO. Respectiv nu poate fi invocat încălcarea dreptului

la un proces echitabil, precum și dreptul de acces liber la justiție, or, instanța de

recurs a examinat efectiv argumentele, mijloacele și elementele de probă ale

părților prezentate la etapele corespunzătoare, precum și s-a pronunțat și prin

prisma pertinenței acestor litigiului dedus judecății.

De altfel, textul deciziei instanței de recurs a cărei revizuire se cere infirmă

poziția revizuentei precum că nu au fost examinate probele și apreciate înscrisurile

care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile și care ar

avea putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, în situația în care

instanța de recurs a soluționat litigiul dedus judecății inclusiv prin prisma

probelor/înscrisurilor precum și argumentelor invocate în revizuire, ipoteze

reflectate în decizia instanței de recurs.

Totodată, Colegiul notează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu

reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de

lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea

numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449

Cod de procedură civilă.

Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

(cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului

judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în

drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în

scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Simpla

eventualitate de existență a două opinii asupra subiectului nu constituie un temei

pentru reexaminare. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar

atunci cînd este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și

obligatorii (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

Subsidiar, Colegiul arată că, în cauza „Sfinx-Impex” SA c. Republicii

Moldova, hotărârea din 25 septembrie 2012, definitivă din 25 decembrie 2012,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului reiterează că deciziile de redeschidere a

unui proces trebuie să fie conforme prevederilor naționale pertinente și că folosirea

abuzivă a unei astfel de proceduri poate fi contrară Convenției. Principiul

securității raporturilor juridice și preeminența dreptului impune Curtea să fie

vigilentă în acest domeniu (Eugenia și Doina Duca c. Republicii Moldova, nr.

75/07, § 33, 3 martie 2009). Sarcina Curții este de a determina dacă procedura de

revizuire a fost aplicată în mod compatibil cu articolul 6 din Convenție, permițând

totodată de a asigura respectarea principiului securității raporturilor juridice.

Astfel, Curtea trebuie să ia în considerare faptul că interpretarea prevederilor

legislației naționale ține în primul rând de competența autorităților naționale, și

anume instanțelor judecătorești (Waite și Kennedy c. Germaniei [MC], nr.

26083/94, § 54, CEDO 1999-I).

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Rodica Gojan împotriva deciziei din 29 ianuarie

2020 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rodica Gojan

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Ronil Grup”, Societății cu Răspundere Limitată „Ecogrup Prim”,

Societății cu Răspundere Limitată „Niroen-Com”, Societății cu Răspundere