ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 20.05.2020

2rh-21/20 — încasarea datoriei

HOTĂRÂRE

20.05.2020

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: încasarea datoriei
Temei legal: temeiurile declarării revizuirii

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

2rh-21/20 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rh-21/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru,

D. Mardari, N. Craiu, G. Stratulat)

ÎNCHEIERE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Eugeniu Mogîldea și Rodica Gojan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ronil Grup”, Societății cu Răspundere Limitată „Ecogrup

Prim”, Societății cu Răspundere Limitată „Niroen-Com”, Societății cu Răspundere

Limitată „Intersinteza”, Societății cu Răspundere Limitată „Neocontact”, Ninei

Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui Eugeniu Mogîldea cu privire la încasarea datoriei,

la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „Moldindconbank”

Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ecogrup Prim”,

Societății cu Răspundere Limitată „Ronil Grup”, Societății cu Răspundere Limitată

„Niroen-Com”, Societății cu Răspundere Limitată „Intersinteza”, Societății cu

Răspundere Limitată „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui Eugeniu

Mogîldea cu privire la încasarea datoriei, la acțiunea reconvențională înaintată de

Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan împotriva Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la constatarea încetării

contractelor de fidejusiune,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 07 iunie 2017, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Ronil Grup”, SRL „Niroen-Com”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui

Eugeniu Mogîldea solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de

1755311,75 de lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă

de 50000 de lei.

La 06 iunie 2017, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Niroen-Com”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui

Eugeniu Mogîldea solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de

3532025,25 lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de

50000 de lei.

Prin încheierea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a dispus conexarea pentru examinare într-o singură procedură cauza

civile la cererile de chemare în judecată formulate de BC „Moldindconbank” SA

împotriva SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Niroen-Com”, SRL

„Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Ninei Mogîldea, Rodicăi Gojan și lui Eugeniu

Mogîldea cu privire la încasarea datoriei.

La 24 aprilie 2018, Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan,

reprezentați de avocatul stagiar Pavel Tarlev, au depus cerere reconvențională

împotriva BC „Moldindconbank” SA, prin care au solicitat constatarea încetării

contractelor de fidejusiune nr. 3-F din 15 mai 2015, nr. 1-F din 09 decembrie 2015,

nr. 4-F din 15 mai 2015, nr. 2-F din 09 decembrie 2015, nr. 10-F din 01 iunie 2015

și nr. 3-F din 09 decembrie 2015.

Prin încheierea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a acceptat spre examinare acțiunea reconvențională pentru examinare într-o

procedură cu cererile de chemare în judecată depuse de BC „Moldindconbank”

SA.

La 18 mai 2018, Rodica Gojan, reprezentată de avocatul stagiar, Pavel Tarlev,

a depus cerere reconvențională solicitând constatarea încetării contractelor de

fidejusiune nr. 10-F din 01 iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015.

Ulterior, Nina Mogîldea, Rodica Gojan și Eugeniu Mogîldea, reprezentați de

avocatul stagiar Pavel Tarlev, au depus o cerere reconvențională corectată referitor

la calitatea procesuală a părților, prin care au solicitat constatarea încetării

contractelor de fidejusiune: nr. 3-F din 15 mai 2015, nr. 1-F din 09 decembrie

2015, nr. 4-F din 15 mai 2015, nr. 2-F din 09 decembrie 2015, nr. 10-F din 01

iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015.

Prin încheierea protocolară din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a primit spre examinare cererea reconvențională depusă și de Rodia

Gojan pentru examinare într-o procedură cu acțiunea inițială.

La 05 iunie 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de concretizare a

acțiunii formulate în temeiul contractelor de credit nr. 96/4 din 24 septembrie 2014

și nr. 51/1 din 15 mai 2015, prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la SRL

„Ronil Grup”, SRL „Neocontact”, SRL „Intersinteza”, SRL „Ecogrup Prim”, Nina

Mogîldea, Rodica Gojan și Eugeniu Mogîldea SA a datoriei în mărime de

4519825,07 lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de

50000 de lei.

La 05 iunie 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de concretizare a

acțiunii formulate în temeiul contractelor de credit nr. 94/3 din 24 septembrie

2014, nr. 52/1 din 15 mai 2015 și nr. 121/2 din 09 decembrie 2015, prin care a

solicitat încasarea în mod solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL „Neocontact”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Ecogrup Prim”, Nina Mogîldea, Rodica Gojan și

Eugeniu Mogîldea a datoriei în mărime de 2110205,40 de lei și a cheltuielilor de

judecată constituite din taxa de stat în sumă de 50000 de lei.

La 10 septembrie 2018, reclamanții în acțiunea reconvențională au depus

cerere de concretizare a pretențiilor, prin care au solicitat constatarea încetării

contractelor de fidejusiune: nr. 4-F din 24 septembrie 2014, nr. 3-F din 15 mai

2015, nr. 1-F din 09 decembrie 2015, nr. 7-F din 01 octombrie 2014, 4-F din 15

mai 2015, nr. 2-F din 09 decembrie 2015, nr. 3-F din 24 septembrie 2014, nr. 10-F

din 01 iunie 2015, nr. 3-F din 09 decembrie 2015, nr. 51/1 din 15 mai 2015, nr. 1-F

din 15 mai 2015, nr. 2-F din 15 mai 2015 și nr. 9-F din 15 mai 2015.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de BC

„Moldindconbank” SA și s-a încasat în mod solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL

„Ecogrup Prim”, SRL „Niroen-Com”, SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact” în

beneficiul BC „Moldindconbank” SA datoria rezultată din contractele de credit

bancar nr. 96/4 din 24 septembrie 2014 și nr. 51/1 din 15 mai 2015, în mărime

totală de 4519825, 07 lei; s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă

de BC „Moldindconbank” SA și s-a încasat, în mod solidar de la SRL „Ecogrup

Prim”, SRL „Ronil Grup”, SRL „Niroen-Com”, SRL „Intersinteza”, SRL

„Neocontact” în beneficiul BC „Moldindconbank” SA datoria rezultată din

contractele de credit nr. 94/3 din 24 septembrie 2014, nr. 52/1 din 15 mai 2015 și

nr. 121/2 din 09 decembrie 2015, în sumă totală de 2110205,40 lei; s-a încasat în

mod solidar de la SRL „Ecogrup Prim”, SRL „Ronil Grup”, SRL „Niroen-Com”,

SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact” în beneficiul BC „Moldindconbank” SA

cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în mărime de 100000 de lei și

cheltuielile pentru asigurarea acțiunii în sumă de 2300 de lei; în rest pretențiile BC

„Moldindconbank” SA au fost respinse ca fiind neîntemeiate; s-a admis acțiunea

reconvențională înaintată de Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan și

s-au încetat contractele de fidejusiune nr. 4-F din 24 septembrie 2014, încheiat

între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 15 mai 2015,

încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 1-F din 09

decembrie 2015, încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA;

nr. 6-F din 24 septembrie 2014, încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 1-F din 15 mai 2015 încheiat între Eugeniu Mogîldea și

BC „Moldindconbank” SA; nr. 7-F din 01 octombrie 2014, încheiat între Nina

Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 4-F din 15 mai 2015, încheiat între

Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 2-F din 09 decembrie 2015,

încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 2-F din 15 mai

2015 încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 8-F din 01

octombrie 2014, încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-

F din 24 septembrie 2014, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank”

SA; nr. 10-F din 01 iunie 2015, încheiat între Rodica Gojan și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 09 decembrie 2015, încheiat între Rodica

Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 5-F din 24 septembrie 2014, încheiat între

Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 9-F din 01 iunie 2015, încheiat

între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de BC „Moldindconbank” SA și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni și

s-a casat parțial decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și parțial

hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

partea admiterii acțiunii reconvenționale și în partea respingerii acțiunii de încasare

a datoriei în mod solidar de la Nina Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica Gojan și

a fost pronunțată o nouă hotărâre în această parte prin care s-a încasat în mod

solidar de la Nina Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC

„Moldindconbank” SA datoria rezultată din contractele de credit bancar nr. 96/4

din 24 septembrie 2014 și nr. 51/1 din 15 mai 2015, în sumă totală de 419825,07

lei; s-a încasat în mod solidar de la Nina Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica

Gojan în beneficiul BC „Moldindconbank” SA datoria rezultată din contractele de

credit nr. 94/3 din 24 septembrie 2014, nr. 52/1 din 15 mai 2015 și nr. 121/2 din 09

decembrie 2015 în sumă totală de 2110205,40 de lei; s-a încasat în mod solidar de

la Nina Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC

„Moldindconbank” SA cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în

sumă de 100000 de lei și cheltuielile pentru asigurarea acțiunii în sumă de 2300 de

lei; s-a încasat în mod solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup Prim”, SRL

„Niroen-Com”, SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Nina Mogîldea, Eugen

Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC „Moldindconbank” SA cheltuielile de

judecată suportate pentru achitarea taxei de stat în instanța de apel în sumă de

37500 de lei; s-a încasat în mod solidar de la SRL „Ronil Grup”, SRL „Ecogrup

Prim”, SRL „Niroen-Com”, SRL „Intersinteza”, SRL „Neocontact”, Nina

Mogîldea, Eugen Mogîldea și Rodica Gojan în beneficiul BC „Moldindconbank”

SA cheltuielile de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat în instanța de

recurs în sumă de 25000 de lei; s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea

reconvențională înaintată de Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan

împotriva BC „Moldindconbank” SA cu privire la constatarea încetării contractelor

de fidejusiune nr. 4-F din 24 septembrie 2014, încheiat între Eugeniu Mogîldea și

BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 15 mai 2015, încheiat între Eugeniu

Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 1-F din 09 decembrie 2015, încheiat

între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 6-F din 24 septembrie

2014, încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 1-F din

15 mai 2015 încheiat între Eugeniu Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 7-

F din 01 octombrie 2014, încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank”

SA; nr. 4-F din 15 mai 2015, încheiat între Nina Mogîldea și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 2-F din 09 decembrie 2015, încheiat între Nina

Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 2-F din 15 mai 2015 încheiat între

Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 8-F din 01 octombrie 2014,

încheiat între Nina Mogîldea și BC „Moldindconbank” SA; nr. 3-F din 24

septembrie 2014, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr. 10-

F din 01 iunie 2015, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank” SA; nr.

3-F din 09 decembrie 2015, încheiat între Rodica Gojan și BC „Moldindconbank”

SA; nr. 5-F din 24 septembrie 2014, încheiat între Rodica Gojan și BC

„Moldindconbank” SA; nr. 9-F din 01 iunie 2015, încheiat între Rodica Gojan și

BC „Moldindconbank” SA; în rest, au fost menținute decizia din 29 mai 2019 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

La 05 februarie 2020, Eugeniu Mogîldea și Rodica Gojan au depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție

solicitând admiterea revizuirii, casarea deciziei contestate cu trimiterea cauzei spre

rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că instanța de recurs la

examinarea cauzei nu s-a pronunțat în privința contractului de credit nr. 52/1 din

15 mai 2015, încheiat între BC „Moldindconbank” SA, în calitate de creditor și

SRL „Ecogrup Prim”, în calitate de debitor, circumstanță importantă pentru

soluționarea justă a cauzei și nu a luat în considerare faptul încetării contractelor de

fidejusiune nr. 3-F din 15 mai 2015 și nr. 1-F din 09 decembrie 2015, încheiate

între BC „Moldindconbank” SA și Eugeniu Mogîldea; nr. 4-F din 15 mai 2015, nr.

2-F din 09 decembrie 2015, încheiate între BC „Moldindconbank” SA și Nina

Mogîldea; nr. 10-F din 01 iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015, încheiate

între BC „Moldindconbank” SA și Rodica Gojan, ca urmare a modificării

obligației garantate fără acordul fidejusorilor. Acest fapt a dus la încălcarea

dreptului revizuenților la un proces echitabil, consacrat la art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 din Constituție și art. 5 Cod de procedură

civilă.

Totodată, au precizat că inițial contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015,

încheiat între BC „Moldindconbank” SA, în calitate de creditor și SRL „Ecogrup

Prim”, în calitate de debitor, la pct.6 (1) prevedea o rată a dobânzii la credit de

16% anuală. La data de 14 august 2015, între debitor SRL „Ecogrup Prim” și

creditorul BC „Moldindconbank” SA a fost încheiat acordul adițional nr. 1 din 14

august 2015 la contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015, acord prin care s-a

modificat pct. 1 al Capitolului 6 „Dobânda” al contractului de credit nr. 52/1 din 15

mai 2015: „Rata dobânzii la credit este flotantă și la data semnării acordului

adițional constituie 19% anual.” Această majorare a obligației garantate, fără

acordul fidejusorilor Nina Mogîldea, Eugeniu Mogîldea și Rodica Gojan, a avut

drept efect încetarea fidejusiunii, asumate prin contractele de fidejusiune nr. 3-F

din 15 mai 2015 și nr. 1-F din 09 decembrie 2015, încheiate între BC

„Moldindconbank” SA și Eugeniu Mogîldea; nr. 4-F din 15 mai 2015, nr. 2-F din

09 decembrie 2015, încheiate între BC „Moldindconbank” SA și Nina Mogîldea;

nr. 10-F din 01 iunie 2015 și nr. 3-F din 09 decembrie 2015, încheiate între BC

„Moldindconbank” SA și Rodica Gojan. Astfel, conform art. 1167 alin. (1) Cod

civil, în redacția în vigoare la momentul producerii evenimentului respectiv (19

septembrie 2016), fidejusiunea încetează în cazul modificării, fără acordul

fidejusorului, a obligației garantate când această modificare atrage mărirea

răspunderii sau alte consecințe nefavorabile pentru fidejusor.

Revizuenții au declarat că modificarea tipului dobânzii la contractul de credit

nr. 52/1 din 15/05/2015 s-a realizat în concordanță cu art. 1237 Cod civil care

prevede că, părțile contractului de credit bancar pot conveni asupra unei dobânzi

fixe sau flotante, iar în cazul în care părțile au convenit asupra unei dobânzi

flotante, mărimea acesteia poate fi modificată prin acordul părților. Ulterior, la 19

septembrie 2016, SRL „Ecogrup Prim” și BC „Moldindconbank” SA au încheiat

acordul adițional nr. 2 din 19 septembrie 2016 la contractul de credit nr. 52/1 din

15 mai 2015: „Punctul (1) din Capitolul 6 „Dobânda” al contractului de credit nr.

52/1 din 15 mai 2015 se modifică și se redă în următoarea redacție: (1) „Rata

dobânzii la credit este flotantă și începând cu data de 19 septembrie 2016 va

constitui 14,5% anual”. De fapt, inițial s-a realizat majorarea ratei dobânzii la

credite de la 16% la 19%, fără acordul fidejusorilor și ulterior a fost redusă rata

dobânzii la 14,5%. În acest sens, au considerat că atât instanța de fond, cât și

instanța de apel corect au constatat că inițial, în contractul de credit nr.52/1 din 15

mai 2015, era prevăzută o rată a dobânzii la credit de 16% anual, ulterior a fost

modificată, iar modificarea ratei dobânzii la credit, implicit a influențat obligația

garantată prin fidejusiune. Astfel, contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015 a

fost modificat fără acordul fidejusorilor Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și

Rodica Gojan, ceea ce a avut drept consecință încetarea fidejusiunii.

De asemenea, au opinat că instanța de recurs a ignorat argumentele referitor la

lipsa de diligență a BC „Moldindconbank” SA, care nu și-a exercitat obligațiile de

supraveghere și urmărire a bunurilor gajate și nu și-a pus în acțiune mecanismele

de asigurare a recuperării creanței. Or, în scopul garantării executării obligațiilor

asumate în temeiul contractelor de credit, debitorul SRL „Ronil Grup” și creditorul

BC „Moldindconbank” SA au încheiat contractul de gaj nr. l din 07 martie 2014,

modificat prin: acordul adițional nr. l din 09 iulie 2014; acordul adițional nr.2 din

15 mai 2015 și acordul adițional nr.3 din 09 decembrie 2015, prin care debitorul a

depus în gaj bunurile mobile constituite din universalitatea stocurilor de mărfuri

prezente și viitoare la valoarea totală de gaj în sumă de 2450000 de lei. Debitorul

SRL „Ecogrup Prim” a încheiat cu creditorul BC „Moldindconbank” SA contractul

de gaj nr.2 din 07 martie 2014, modificat prin: acordul adițional nr. l din 09 iulie

2014; acordul adițional nr.2 din 15 mai 2015 și acordul adițional nr.3 din 09

decembrie 2015, prin care debitorul a pus în gaj în favoarea BC „Moldindconbank”

SA bunurile mobile constituite din universalitatea stocurilor de mărfuri prezente și

viitoare la valoarea totală de gaj în sumă de 2450000 de lei. Conform dispozițiilor

contractului de gaj nr. 01 din 07 martie 2014 și nr.2 din 07 martie 2014, BC

„Moldindconbank” SA s-a obligat să prezinte la cererea debitorului gajist actele

respective care confirmă executarea totală sau parțială a angajamentelor asumate,

indicate în respectivele contracte de gaj și ale debitorului indicate în contracte. BC

„Moldindconbank” SA, în calitate de creditor gajist, urma să verifice folosirea

bunurilor gajate potrivit destinației, mărimea, cantitatea, starea și condițiile de

păstrare ale acestora, atât în baza actelor la vedere, cât și la fața locului de păstrare

(pct.9, lit.d). Or, BC „Moldindconbank” SA avea dreptul să purceadă la încasarea

(urmărirea) bunurilor gajate înainte de expirarea termenului de rambursare a

datoriei, în cazul în care debitorul nu îndeplinea condițiile contractelor de credit.

La fel, în cazul nerambursării datoriilor de către debitor în termenul stabilit de

contractele de credit, banca trebuia să pună sub urmărire bunurile gajate,

rezervându-și dreptul de comercializare a acestora în modul stabilit de legislația în

vigoare (pct. 9 lit. f din contractul de gaj nr. 02 din 07 martie 2014).

Citând prevederile art. 486 Cod civil, în vigoare în perioada de referință,

revizuenții au considerat corectă constatarea instanței de apel că nu există dovezi

pertinente nici cu privire la întreprinderea unor măsuri pentru urmărirea bunurilor

gajate în scopul recuperării datoriilor SRL „Ecogrup Prim” și SRL „Ronil Grup”

și, după caz, ce ar confirma eventual imposibilitatea exercitării unor asemenea

drepturi sau urmăriri. Or, în temeiul contractului de gaj, BC „Moldindconbank” SA

era împuternicită să întreprindă orice acțiune necesară cu obiectul gajului prin

intermediul gestionarului bunurilor gajate. BC „Moldindconbank” SA odată cu

încheierea contractelor de gaj, a devenit direct responsabilă de executarea acestora

și avea o multitudine de posibilități, rezervate prin încheierea contractelor de gaj,

pentru asigurarea executării și satisfacerea creanțelor proprii.

Cu referire la prevederile art. 476 alin.(2) Cod civil, revizuenții au remarcat că

prin instituirea acestei clauze în contract și asumarea unei atare posibilități BC

„Moldindconbank” SA este împuternicită să dețină controlul absolut asupra

situației bunului gajat, având disponibilitatea de a-1 gestiona cum consideră

necesar. BC „Moldindconbank” SA era abilitată să acționeze în cunoștință de

cauză și să-și asigure rambursarea creditului și a dobânzilor, dar aceasta nu a depus

diligența necesară spre atingerea scopului dat. Astfel, prin omisiunea băncii de a

întreprinde acțiunile cuvenite în vederea exercitării dreptului de gaj, aceasta este

direct responsabilă de înrăutățirea situației fidejusorilor, a căror răspundere s-a

majorat în acest fel, deoarece aceștia nu mai puteau să conteze pe protecția oferită

de contractele de gaj.

La fel, au evidențiat că în temeiul contractelor de gaj, BC „Moldindconbank”

SA era împuternicită să pună sub urmărire bunurile gajate în vederea asigurării

executării creanței sale. Prin contractul de gaj nr. 02 din 07 martie 2014 și prin

acordul adițional nr. 2 la contractul de gaj nr. 01 din 07 martie 2014, BC

„Moldindconbank” SA și-a rezervat dreptul de a pune sub urmărire bunurile gajate,

în cazurile în care: debitorul gajist nu a respectat obligațiile de păstrare, întreținere

a bunurilor gajate; debitorul gajist se eschivează de la înlocuirea bunurilor gajate în

caz de înstrăinare sau deteriorare a gajului (pct. 9 lit. i) din contractul de gaj nr. 02

din 07 martie 2014, pct. 2.6.4. din acordul adițional nr. 2 la contractul de gaj nr. 01

din 07 martie 2014); nu se află în posesiunea bunurilor gajate, în alte cazuri

prevăzute în legislația cu privire la gaj și de condițiile contractului de credit.

Contrar prevederilor contractuale stipulate în favoarea BC „Moldindconbank” SA

ultima nu și-a exercitat drepturile respective la momentul survenirii

circumstanțelor ce justifică exercitarea drepturilor în scopul recuperării creanței

sale.

Art. 483 alin.(2) Cod civil prevede executarea înainte de termen a obligației

garantate prin gaj. Astfel, BC „Moldindconbank” SA a dispus de posibilitatea de a

cere diferența sumei din alte bunuri ale debitorului în cazurile în care suma

încasată de la vânzarea gajului ar fi fost insuficientă. Conform dispozițiilor

contractului de gaj nr. 02 din 07 martie 2014, BC „Moldindconbank” SA avea

dreptul să primească diferența sumei din alte bunuri ale debitorului în cazul în care

suma încasată de la vânzarea bunurilor gajate va fi insuficientă pentru acoperirea

datoriei conform contractului(elor) de credit. Respectiv, BC „Moldindconbank”

SA a avut asigurată executarea creanței sale atât prin constituirea gajului, cât și

prin dreptul de a cere diferența sumei din alte bunuri în cazul depistării neajunsului

după ce gajul este executat. Faptul că BC „Moldindconbank” SA nu a acționat cu

diligență, având atâtea împuterniciri și drepturi în legătură cu asigurarea executării

creanței sale și stingerii creanței sale prin exercitării dreptului de gaj, a influențat

direct asupra situației fidejusorilor, făcând-o mai dificilă. Prin aplicarea art.1167

alin. (2) Cod civil, a dus la încetarea fidejusiunii între BC „Moldindconbank” SA și

Eugeniu Mogîldea, Nina Mogîldea și Rodica Gojan. În aceste circumstanțe,

revizuenții au considerat absolut întemeiate concluziile instanței de apel precum că

apelanta cunoștea despre micșorarea obiectului gajului (universalitatea de stocuri

de marfă și materiale) nu a prezentat probe care ar confirma luarea măsurilor de

prevenire împotriva micșorării/pierderii garanțiilor și implicit pentru neagravarea

situației pentru intimații/reclamanți, chiar dacă legislația în vigoare prevedeau

asemenea îndatoriri. Aceste circumstanțe confirmă că creditorul gajist prin

neexercitarea propriilor îndatoriri, a admis afectarea situației fidejusorilor în caz de

subrogare, creând condiții nefavorabile acestora și implicit făcând imposibilă în

orice formă substituirea fidejusorilor cu drepturi asupra garanțiilor inexistente în

caz de executarea a obligațiilor principale. Or, anume neexecutarea obligațiilor

asumate de către debitorii principali prin contractele de credit și prin cele de gaj, se

acordă BC „Moldindconbank” SA, în calitate de creditor și creditor gajist, dreptul

de a trece la urmărirea bunurilor gajate de la prima abatere/încălcare din partea

debitorilor, ceea ce nu s-a întâmplat. BC „Moldindconbank” SA trebuia să

desemneze un gestionar al bunurilor gajate, care să acționeze în numele său și care

să întreprindă orice acțiune în legătură cu obiectul gajului, în limitele drepturilor

acordate prin contractele de gaj, obligație care nu a fost executată de către bancă.

Or, BC „Moldindconbank” SA, în calitate de creditor și creditor gajist, nu poate fi

absolvită de orice responsabilitate în situația nerambursării creditului de către

debitorii principali. BC „Moldindconbank” SA va suporta consecințele inacțiunii

sale efective în raporturile cu debitorii principali și debitorii gajiști. Deși, avea

toate mijloacele necesare de executare a gajului și încasarea datoriei de la debitorii

principali, BC „Moldindconbank” SA nu acționat, majorând în acest mod

răspunderea patrimonială a fidejusorilor. BC „Moldindconbank” SA s-a bazat în

mod neîntemeiat și cu rea-credință pe rambursarea totală a datoriilor de la

fidejusori. Or, BC „Moldindconbank” SA urmărește rambursarea unor

datorii/credite a debitorilor principali care au devenit neperformante ca urmare a

inacțiunii sale, ceea ce denotă reaua-credință a BC „Moldindconbank” SA. La fel,

a avut oportunitatea să urmărească (să încaseze) nu doar însuși bunul gajat, ci și

fructele, veniturile, produsele acestuia, de asemenea, putea să urmărească pentru

satisfacerea propriei creanțe despăgubirea datorată debitorului gajist și bunurile de

înlocuire (pct. 1.9 contracte). Inacțiunea BC „Moldindconbank” SA, în cazul în

care se impunea trecerea la acțiune pentru satisfacerea creanței și pentru asigurarea

acesteia, a însemnat o împovărare a fidejusorilor și, drept urmare, în condițiile art.

1167 alin. (2) Cod civil a creării condițiilor nefavorabile fidejusorilor care au ca

efect încetarea fidejusiunii. Drept urmare, revizuenții au considerat nemotivat

argumentul BC „Moldindconbank” SA precum că a întreprins toate măsurile

necesare și a făcut uz de toate instrumentele legale posibile în vederea urmăririi

bunurilor gajate, prin depunerea unei plângeri penale privind acțiunile comise de

Eugeniu Mogîldea și Nina Mogîldea privind înstrăinarea obiectului gajului, nu pot

fi apreciate drept măsuri necesare, or, depunerea unei plângeri a avut loc post-

factum. Mai mult, netemeinicia plângerii penale în baza art. 190 și art. 251 Cod

penal, a fost constatată atât de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău,

oficiul Centru, Iana Daranuța, prin ordonanța din 26 aprilie 2018 de clasare a

procesului penal, cât și de instanțele de judecată prin încheierea din 24 august 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, dosar nr. 10-371/18 și decizia din 18

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, dosarul nr. 10r-810/18).

Revizuenții au mai invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat

de art. 6 parag. (1) CEDO, care include și accesul liber la justiție, garantat și de art.

20 al Constituției RM, drept ce le-a fost încălcat prin emiterea deciziei contestate

cu revizuire. Conform jurisprudenței CtEDO, „dreptul de acces constituie un

element inerent dreptului enunțat în articolul 6 parag 1. Curtea a conchis că fără a

mai trebui să recurgă la „mijloace complementare de interpretare” în sensul

articolului 32 al Convenției de la Viena, că articolul 6 parag. 1 garantează fiecărei

persoane dreptul de a sesiza o instanță judecătorească în vederea soluționării

plângerilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Astfel, articolul

consacră „dreptul la o instanță judecătorească”, din care dreptul de acces, adică

dreptul de a se adresa instanței judecătorești în materie civilă, este doar un aspect.

La acesta se adaugă garanțiile prevăzute de articolul 6 paragr. 1 referitor atât la

organizarea și compunerea instanțelor, cât și la desfășurarea proceselor. Astfel,

întregul acestora formează dreptul la un proces echitabil (Golder vs Regatul Marii

Britanii și Irlandei de Nord, 21.02.1975).

Or, nepronunțarea instanței de recurs asupra efectului încetării contractelor de

fidejusiune ca urmare a modificării obligației din contractul de credit nr. 52/1 din

15 mai 2015 garantate, fără acordul fidejusorilor, reprezintă o gravă încălcare a

dreptului la un proces echitabil. De asemenea, ignorarea argumentelor din

referințele prezentate, a reprezentat o gravă omisiune în exercițiul motivării

deciziei instanței de recurs din 29 ianuarie 2020. De altfel, art. 6 CEDO implică

mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al

mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a

le aprecia pertinența (Parez împotriva Franței, Van der Hurk împotriva Olandei).

Se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să

fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că, hotărârea trebuie să fie motivată, astfel

încât justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe

judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o

cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare,

punând în pericol dreptul la un proces echitabil (Kaufland împotriva Belgiei).

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Eugeniu Mogîldea și Rodica Gojan, din motivele ce

succed.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –

34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Or, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize

stricte.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În temeiul art. 446 alin. (1) Cod de procedură civilă pot fi supuse revizuirii

hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În sensul art. 447 lit. a) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.

În virtutea art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Inițial Colegiul precizează că revizuenții, la înaintarea cererii de revizuire,

deși, a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă ca temei de

revizuire, la termenul de declarare a cererii de revizuire, s-au referit la prevederile

art. 450 lit.c) Cod de procedură civilă.

Pornind de la temeiul de drept inserat în cererea de revizuire, art.449 lit. b)

Cod de procedură civilă, care se deduce din textul cererii ca fiind temeiul de

înaintare revizuirii, Colegiul consideră necesar de a evoca conținutul acestei

prevederi legale: revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La acest capitol, Colegiul notează că prin circumstanțele nou-descoperite se

înțelege, totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile; care au o importanță

esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă

asupra concluziei instanței de judecată; care nu au fost cunoscute și nici nu puteau

fi cunoscute revizuenților anterior, dar care existau la momentul examinării și

soluționării cauzei civile; care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească

devine irevocabilă și dacă dovedesc că au întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Totodată, obiectul probațiunii la examinarea cererilor de revizuire pot fi

circumstanțe importante atât în sens material, cât și în sens procesual. În sens

material, obiect al probațiunii este totalitatea presupunerilor despre existența sau

inexistența faptelor juridice, care duc la anumite consecințe material-juridice,

precum și presupunerile cu privire la existența faptelor, care asigură obținerea de

cunoștințe despre faptele material-juridice. Prin obiect al probației în sens

procesual, se înțelege presupunerile cu privire la existența sau inexistența faptelor

juridice, de care normele dreptului procesual civil leagă apariția, suspendarea sau

încetarea procesului civil, precum și realizarea drepturilor procesuale ale

persoanelor participante în cauza civilă.

Deși, o condiție obligatorie care urmează a fi respectată de către revizuenți la

declararea revizuirii prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este

confirmarea faptului că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, la caz se pretinde

nepronunțarea de către instanța de recurs asupra unor circumstanțe esențiale.

Or, din argumentele revizuenților ce ar determina, în opinia lor, rejudecarea

cauzei, se distinge faptul precum că instanța de recurs nu s-ar fi pronunțat asupra

efectului încetării contractelor de fidejusiune încheiate între BC

„Moldindconbank” SA și fidejusori, ca urmare a modificării obligației din

contractul de credit nr. 52/1 din 15 mai 2015 garantate, fără acordul fidejusorilor

și, în final, ar reprezenta o gravă încălcare a dreptului la un proces echitabil,

precum și asupra faptului că BC „Moldindconbank” SA nu a acționat cu diligență,

având împuterniciri și drepturi în legătură cu asigurarea executării creanței și

stingerii creanței prin exercitarea dreptului de gaj.

Sub acest aspect, Colegiul relevă că alegațiile revizuenților nu constituie decât

niște critici aduse actului judecătoresc al cărui revizuire se cere, or, din conținutul

acestora este evident că revizuenții analizează decizia instanței de recurs în raport

cu hotărârea primei instanței și a deciziei instanței de apel.

Mai mult, Colegiul învederează că art. 449 Cod de procedură civilă statuează

exhaustiv temeiurile de declarare a revizuirii, respectiv dezacordul revizuenților cu

decizia instanței de recurs nu cade sun incidența prevederilor art. 449 Cod de

procedură civilă.

Deși, revizuenții au invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit.b)

Cod de procedură civilă, citate supra, nu au redat în ce constau circumstanțele sau

faptele esențiale ale cauzei care le-au devenit cunoscute ulterior, precum și că ar fi

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Colegiul reiterează că aserțiunile revizuenților vizează, în esență, dezacordul

lor cu decizia instanței de recurs din 29 ianuarie 2020.

Concomitent Colegiul iterează că la judecarea anterioară a cauzei civile, în

baza suportului probatoriu, precum și a normelor de drept pertinente speței, a

pretențiilor părților reclamante, precum și a obiecțiilor, referințelor părților pârâte

formulate, cu referire atât în acțiunea inițială cât și cea reconvențională, instanța de

recurs a luat în considerare momentele decisive ale litigiului, punctând asupra

acestora.

Respectiv au fost aduse contraargumente și referitor la circumstanțele

invocate în cererea de revizuire, în situația în care instanța de recurs s-a pronunțat

în ceea ce vizează poziția revizuenților referitor la încetarea contractelor de

fidejusiune.

Mai mult, instanța de recurs a învederat că diminuarea dobânzii a dus și la

diminuarea răspunderii patrimoniale a fidejusorilor, iar prevederile art. 1167

alin.(2) Cod civil nu sunt incidente speței, iar contractele de fidejusiune au rămas

în vigoare și produc efecte juridice până la stingerea integrală a obligațiilor

conform contractelor de credit, inclusiv în virtutea prevederilor art. 1167 alin.(1)

Cod civil.

De asemenea, instanța de recurs a accentuat și despre diligența BC

„Moldindconbank” SA referitor la măsurile necesare întreprinse și pârghiile legale

admise de legislației în sensul urmăririi bunurilor gajate, punctând asupra

înstrăinării frauduloase a acestora de către factorii de decizie.

Or, în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Însă,

circumstanțele invocate de către revizuenți ca temei de revizuire, nu pot influenta

soluția adoptată, în condițiile în care instanța de recurs a analizat toate punctele

decisive.

În temeiul art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Instanța de recurs, chiar și în condițiile în care a examinat litigiul în

conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, fără participarea părților la

proces, a asigurat participanților creat participanților la proces, condiții obiective și

echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și

asigurat prin art.6 al CEDO.

Totodată, Colegiul precizează că revizuirea este o cale de atac de retractare și

nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de

lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea

numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449

Cod de procedură civilă.

Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

(cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul fată de principiul lucrului

judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în

drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în

scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența

Curții Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției,

și nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un

recurs în anulare, și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate

servi temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în

care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și

obligatorii. Astfel, admiterea cererii de revizuire în circumstanțele reținute va

constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice

(Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Eugeniu Mogîldea și Rodica Gojan împotriva

deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Eugeniu

Mogîldea și Rodica Gojan împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu