2ra-1251/20 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1251/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A.Bragaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.A.Danilov, Iu.Cotruță, I.Secrieru)

Î N C H E I E R E

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Lefter Tudor, Lefter Olga,

Lefter Igor, reprezentați de avocatul Bot Alexandru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Colibaba Radu

împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Ecodar”, Lefter Igor, Lefter Olga și

Lefter Tudor cu privire la încasarea datoriei conform contractului de împrumut și

compensarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 11 iunie 2018, Colibaba Radu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Ecodar”, Lefter Igor,

Lefter Olga și Lefter Tudor cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei

împrumutului și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, conform contractului de

credit nr.37104536/37023895 din 12 noiembrie 2012, BC „ProCredit Bank” SA

a acordat SRL ,,Ecodar”, un credit în sumă de 137 200,00 dolari SUA, cu termenul

de rambursare la 15 noiembrie 2017, conform planului de rambursare.

A relatat că, în scopul asigurării rambursării creditului, au fost încheiate

contracte de fidejusiune din 12 noiembrie 2012 cu Lefter Igor, Lefter Olga și

Lefter Tudor, care au garantat pentru SRL ,,Ecodar” față de Banca să execute

obligațiile acestuia în mod solidar, cu întreg patrimoniul.

A susținut că, la data de 05 martie 2018 între BC „ProCredit Bank” SA, în

calitate de cedent și Colibaba Radu, în calitate de cesionar a fost încheiat

Contractul de cesiune, prin care cesionarul a preluat creanța BC „Procredit Bank”

SA față de debitor SRL ,,Ecodar”, conform contractului de credit

nr.37104536/37023895 din 12 noiembrie 2012, împreună cu garanțiile și alte

drepturi accesorii.

1

Astfel, datoria conform contractului de credit nr.37104536/37023895 din 12

noiembrie 2012 și a contractului de cesiune a creanțelor nr. 05/03/2018 din

05.03.2018, cu situația la 05 martie 2018, constituie 23 580,00 dolari SUA.

A invocat reclamantul că, a expediat în adresa pârâților notificare din 21

martie 2018, prin care a informat despre scadența contractului de credit nr.

37104536/37023895 din 12 noiembrie 2012 și a solicitat achitarea tuturor plăților

restante, acordând un termen rezonabil de 15 zile.

Totodată, înștiințarea pârâților privind înlocuirea creditorului și acordarea

termenului pentru stingerea obligațiunilor asumate, a avut loc și prin anunțul

plasat în Monitorul Oficial RM nr. 126-132 din 20.04.2018 însă, pârâții până în

prezent nu s-au conformat cerințelor reclamantului și nu au achitat datoria

existentă.

A solicitat reclamantul încasarea în mod solidar din contul pârâților SRL

,,Ecodar”, Lefter Igor, Lefter Olga și Lefter Tudor a datoriei în mărime de 23

580,00 dolari SUA, a cheltuielilor pentru servicii poștale și anunțul în Monitorul

Oficial al RM, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10 000,00 lei și a

taxei de stat achitate la depunerea acțiunii în mărime de 11 964,38 lei.

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,sediul Centru

acțiunea a fost admisă. S-a încasat în mod solidar de la SRL ,,Ecodar”, Lefter

Igor, Lefter Olga și Lefter Tudor în beneficiul lui Colibaba Radu datoria

împrumutului în mărime de 23 580,00 Dolari SUA (douăzeci și trei mii cinci sute

optzeci Dolari SUA) în monedă națională cu aplicarea cursului oficial al leului

moldovenesc valabil la data executării obligației, cheltuielile pentru servicii

poștale în mărime de 427,80 lei și cheltuieli de judecată formate din plata taxei de

stat în mărime de 11 967,38 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de

10 000 lei.

Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Lefter Tudor, Lefter Olga, Lefter Igor, reprezentați de avocatul

Bot Alexandru și s-a menținut hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău,sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 556 alin.(1)

Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), o creanță transmisibilă și sesizabilă

poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din

momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în

drepturile ce decurg din creanță.

Conform art. 558 alin. (1), (2) Cod civil, drepturile de creanță se transmit

cesionarului așa cum există în momentul transmiterii. O dată cu cesiunea creanței,

asupra cesionarului trec garanțiile și alte drepturi accesorii, iar art. 565 Cod civil,

stabilește că regulile privind cesiunea creanței se aplică în modul corespunzător

și în cazul cesiunii altor drepturi.

În același timp, instanța de apel a menționat că sunt relevante și dispozițiile

art. 514 și 572 alin. (1) ale Codului civil, care reglementează că obligațiile se nasc

din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le

produce în condițiile legii. Temeiul executării rezidă în existența unei obligații.

Potrivit art. 1146 alin. (1) Codul civil, prin contract de fidejusiune, o parte

(fidejusor) se obligă față de cealaltă parte (creditor) să execute integral sau parțial,

gratuit sau oneros obligația debitorului.

2

Conform art. 1156 alin. (1) Codul civil, în cazul neexecutării obligației

principale, fidejusorul și debitorul sînt obligați solidar în fața creditorului dacă în

contract nu este prevăzut altfel.

Astfel, avînd în vedere circumstanțele de fapt stabilite în cadrul cercetării

judecătorești prin prisma normelor de drept enunțate supra, instanța de apel a

reținut ca fiind întemeiată soluția instanței de fond cu privire la admiterea acțiunii.

Or, apelanții n-au confirmat careva probe care să confirme stingerea datoriei în

mărime de 23 580,00 Dolari SUA.

La 04 iulie 2020, Lefter Tudor, Lefter Olga, Lefter Igor, reprezentați de

avocatul Bot Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

S-a invocat că conform art.432 alin.(2) lit.a) și c) Cod de procedură civilă,

instanțele ierrahic inferioare au aplicat o lege care nu trebuia aplicată și au

interpretat eronat legea.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 03

decembrie 2019 și a fost expediată participanților la proces la 13 ianuarie 2020

(f.d.160), însă date de recepționare a deciziei recurate la materialele cauzei

lipsesc. Astfel, cererea de recurs declarată la 04 iulie 2020 se consideră depusă

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 31 iulie

2020 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d.175), iar potrivit avizelor de recepție recursul

a fost recepționat de către Colibaba Radu la 04 august 2020 (f.d.176).

Prin referința depusă la 04 septembrie 2020 Colibaba Radu, reprezentat de

avocatul Lunga Dmitri a solicitat respinegerea recursului ca fiind inadmisibil.

La 09 septembrie 2020 Lefter Tudor, Lefter Olga, Lefter Igor, reprezentați

de avocatul Bot Alexandru a depus cerere de amânare a ședinței de judecată pe

motivul studierii suplimentare a materialelor dosarului. Până la data examinării

recursului dosarul civil nu a fost solicitat pentru studiere suplimentară.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de amânare este neîntemaiată deoarece, cererea de

recurs a fost depusă la 04 iulie 2020, ședința de judecată a fost numită pentru data

3

de 16 sepetmebrie 2020, prin urmare, avocatul Bot Alexandru a avut suficient

termen de a face cunoștință cu materialele cauzei.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

4

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Lefter Tudor, Lefter Olga, Lefter Igor,

reprezentați de avocatul Bot Alexandru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lefter Tudor, Lefter Olga, Lefter

Igor, reprezentați de avocatul Bot Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5