3ra-785/20 — contestarea actului administrativ

3ra-785/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-785/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Cernolev Veaceslav împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 25 iunie 2018, Cernolev Veaceslav, reprezentat de avocatul

Pavalachi Vadim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în cadrul organelor Ministerului

Afacerilor Interne începând cu 5 aprilie 1999 până la 13 iulie 2007, deținând funcții

de polițist al Batalionului special de escortă și pază al Comisariatului General de

Poliției al mun. Chișinău al Ministerului Afacerilor Interne.

În contextul dat a menționat că în perioada de la 1 martie 2010 până la 24 mai

2017 a activat în cadrul Departamentului instituțiilor penitenciare al Ministerului

Justiției, și anume în perioada 26 februarie 2010 până la 20 mai 2012 în Batalionul

de escortă al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, iar în perioada de timp de la

20 mai 2012 până la 24 mai 2017 în cadrul Penitenciarului nr. 11 din mun. Bălți.

A relatat că acumulând vechimea în muncă calculată cu avantaje stabilită de

actele normative, a demisionat din sistemul penitenciar cu dreptul de a primi pensia

pentru vechime în muncă.

A explicat că recent au fost revizuite calculele vechimii în muncă cu avantajele

incluse, prin ce s-a constatat că vechimea în muncă în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne a dânsului este de 8 ani 3 luni 8 zile, pentru perioada efectuării serviciului în

cadrul Batalionului serviciului escortă și pază al Ministerului Afacerilor Interne, în

1

perioada de activitate de la 5 aprilie 1999 până la 13 iulie 2007, care constituie cu

înlesniri 16 ani 06 luni și 16 zile.

A precizat, în acest sens că de către Direcția de politie a mun. Chișinău i-a fost

eliberată confirmarea nr. P321/18 din 10 aprilie 2018 pentru a fi prezentată la Casa

Națională de Asigurări Sociale.

La 4 mai 2018, a expediat către Casa Națională de Asigurări Sociale, o cerere

prealabilă cu anexarea confirmării nr. P321/18 din 10 aprilie 2018, prin care a

solicitat dispunerea recalculării mărimii pensiei reieșind din recalculul vechimii în

muncă cu avantaje, cu achitarea diferenței de pensie pentru 12 luni anterioare, cu

expedierea în adresa avocatului a copiei confirmate a deciziei de modificare a

mărimii pensiei, cât și eliberarea legitimației de pensionar de tip nou.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 11-03/04-2763 din

25 mai 2018, i s-a refuzat în soluționarea cererii privind recalcularea pensiei

reclamantului, invocându-se lipsa de temei. La fel, s-a făcut referire la prevederile

art. 48 al Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993,

precum că pensiile se stabilesc de Casa Națională de Asigurări Sociale în modul

stabilit de Guvern (redacția Legii nr. 282 din 28 decembrie 2016, în vigoare de la

1 anuarie 2017). Totodată, s-a mai specificat, că în baza ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 potrivit căruia s-a recalculat vechimea

în muncă, se prevede eliberarea confirmărilor pentru stabilirea pensiei pentru

funcționarilor publici cu statut special și militari care și-au îndeplinit serviciul în

cadrul serviciilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), dar nu

recalcularea acesteia.

Este de părere că refuzul Casei Națională de Asigurări Sociale este unul ilegal,

fapt ce a servit drept temei de a se adresa în instanța de judecată în scopul apărării

drepturilor sale.

A mai remarcat că a demisionat din serviciu cu o vechime în muncă de 23 ani,

pe baza căreia i s-a stabilit o pensie în mărime de 50% din suma soldei. Potrivit

adeverinței Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 942 din 22 februarie 2018, se

atestă că primește pensie pentru vechime în muncă în mărime de 3 155,29 lei,

stabilită de la 25 mai 2017, dosar de pensionar nr. 21764.

Iar, potrivit confirmării Direcției de poliție a mun. Chișinău nr. P321/18 din

10 aprilie 2018 se constată, că vechimea în muncă în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne este de 8 ani 3 luni 8 zile, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Batalionului serviciului escortă și pază al Ministerului Afacerilor Interne în perioada

de activitate de la 5 aprilie 1999 până la 13 iulie 2007, care constituie cu înlesniri

16 ani 6 luni 16 zile.

Astfel fiind, vechimea în muncă totală a reclamantului constituie peste 31 ani,

ceea ce constituie o pensie în mărime de nu mai mult de 75%.

A afirmat că dispune de dreptul la recalcularea mărimii pensiei (în scopul

majorării) ca efect al măririi calcului vechimii în muncă, drept care a fost încălcat de

către pârâtă prin refuzul nr. 11-03/04-2763 din 25 mai 2018 de a soluționa cererea cu

privire la acest drept legal.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 13, 14, 61 din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

2

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din

23 iunie 1993.

A solicitat a declara ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. 11-03/04-2763 din 25 mai 2018, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

de a efectua recalcularea mărimii pensiei lui Cernolev Veaceslav reieșind din

recalculul vechimii în muncă (cu avantaje), cu achitarea diferenței de pensie pentru

12 luni anterioare (perioada 4 mai 2017-4 mai 2018).

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost anulat ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. II - 03/04-

2763 din 25 mai 2018 în recalcularea cuantumului pensiei. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea mărimii pensiei lui

Cernolev Veaceslav reieșind din recalcularea vechimii în muncă (cu avantaje) în

baza Confirmării nr. P-321/18 din 10 aprilie 2018 eliberată de Direcția de Poliție a

mun. Chișinău, începând cu data de 25 mai 2017, cu achitarea lui

Cernolev Veaceslav a diferenței.

La 29 noiembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu referire pct. 8 al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 aprilie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticipație, a reținut că

subdiviziunile menționate în care a activat Cernolev Veaceslav sunt entități destinate

pentru deținerea persoanelor, și care cad sub incidența legii ce permite calcularea a 2

luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, exercitând-și serviciul nemijlocit

în izolatoarele de urmărire penală (anterior izolatoare de detenție provizorie).

Instanța de apel a notat că, din norma sus-menționată rezultă că la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, Colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Ca urmare, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere

a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie), au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje,

calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea

prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Consecință a celor expuse, instanța de apel a reținut ca justă și întemeiată

concluzia primei instanțe.

La 19 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

3

La 24 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele

normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au

fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind

stabilite.

Cu referire la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, a remarcat că Ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 depășește prevederile actului normativ

în temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărârea Guvernului suscitată, nu conține prevederile indicate în Ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, și anume perioada de

activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute

și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie).

Prin urmare, a obiectat că două luni pentru vechime în muncă pentru o lună de

serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu

provizoriu după cum este indicat în Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96

din 20 martie 2018.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la data de 19 iunie 2020 (f. d. 136), și respectiv

24 iunie 2020 (f. d.137) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la

3 iunie 2020 (f. d.123) și recepționată de recurent la 13 iulie 2020 (f. d.141).

Prin referința din 30 iulie 2020, Cernolev Veaceslav, reprezentată de avocatul

Mîrzîncu Aurelia a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

4

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

5

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont

de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

6