3ra-797/20 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-797/20 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-797/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

ÎNCHEIERE

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Ciorici,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Alexandru Ciorici împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-au respins cererile de apel depuse de către Alexandru Ciorici și Serviciul Fiscal

de Stat, s-a menținut hotărârea din data de 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

constată:

La 19 aprilie 2019 Alexandru Ciorici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Fiscal de Stat, prin care a solicitat anularea punctelor 1 și 2 din

decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 73 din 21 martie 2019, constatarea ca fiind ilegală

adăugarea în scop de impozitare, prin avizul de plată a impozitului pe avere pentru anul

2018 nr. 000171096 din 29 noiembrie 2018 la apartamentul aflat în devălmășie nr.

xxxxx din blocul nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, a cotei care aparține Patriciei

Ciorici în alt apartament, obligarea Serviciului Fiscal de Stat să emită aviz de plată a

impozitului pe avere pentru anul 2018 pe numele reclamantului, constatarea că acțiunea

întreprinsă de către Alexandru Ciorici privind achitarea la 20 decembrie 2018 a sumei

de 12 928,35 lei pentru impozitul pe avere este conformă și se consideră a fi legală,

anularea hotărârii Direcției generale Administrare Fiscală seria AH nr. 0012234 din 04

aprilie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului Patricia

Ciorici în sumă de 15 330,22 lei și obligarea Serviciului Fiscal de Stat să întreprindă

acțiuni în scopul restituirii supraplății pentru impozitul pe avere în sumă de 15 335,10

lei, inclusiv majorarea de întârziere de 488,45 lei ce constituie suma achitată solidar de

către coproprietarii apartenentului nr. xxxxx din blocul nr.xxxxx din str.xxxxx, mun.

Chișinău.

În motivarea cererii de chemare în judecată Alexandru Ciorici a indicat că în anul

2012 împreună cu soția, Cornelia Șcerbina și două fiice Cezara Ciorici și Patricia

Ciorici au privatizat apartamentul nr.xxxxx din blocul nr. xxxxx din str. xxxxx, mun.

Chișinău. În perioada anilor 2013-2018 Alexandru Ciorici a plătit impozitul pe avere

1

pentru apartamentul în cauză. În anul 2018, avizul pentru plata impozitului pe avere

privind apartamentul în litigiu a fost perfectat pe numele coproprietarei Patricia Ciorici.

La solicitarea lui Alexandru Ciorici de a i se elibera avizul de plată a impozitului

pe avere pentru anul 2018 pe numele său i s-a comunicat că acesta nu figurează în baza

de date cadastrală în calitate de coproprietar al apartamentului nr. xxxxx din blocul nr.

xxxxx, din str. xxxxx, mun. Chișinău.

La 12 decembrie 2018 reclamantul s-a adresat Serviciului cadastral teritorial

Chișinău cu solicitarea verbală de a fi examinat temeiul excluderii din baza de date a

acestuia ca coproprietar al apartamentului menționat. Serviciul cadastral teritorial

Chișinău a comunicat reclamantului că numele său a fost restabilit în baza de date în

calitate de coproprietar al apartamentului nr.xxxxx din blocul nr. xxxxx din str. xxxxx

mun. Chișinău.

Astfel, la 19 decembrie 2018 Alexandru Ciorici a înaintat o cerere Direcției

deservire fiscală Buiucani privind anularea avizului de plată a impozitului pe avere

nr.0000171096 din 29 noiembrie 2018 pentru anul 2018, perfectat pe numele fiicei,

Patricia Ciorici, coproprietar al apartamentului nominalizat, din motiv că Alexandru

Ciorici este responsabil ca subiect al impunerii fiscale privind imobilul vizat.

La 20 decembrie 2018 Alexandru Ciorici a achitat impozitul pe imobil pentru anul

2018 în mărime de 12 928,35 lei, ceea ce corespunde cotei legale de 0,8% din valoarea

cadastrală a apartamentului. Direcția generală de administrare fiscală Chișinău la data

de 30 ianuarie 2019 i-a oferit răspuns lui Alexandru Ciorici, prin care a refuzat în

admiterea cererii privind modificarea avizului nr. 0000171096 din 29 noiembrie 2018.

Drept urmare la 12 februarie 2019 Alexandru Ciorici s-a adresat cu o petiție către

Serviciul Fiscal de Stat, solicitând anularea avizului de plată emis pe numele Patriciei

Ciorici cu emiterea unui nou aviz de plată a impozitului pe avere pe numele lui

Alexandru Ciorici.

La 21 martie 2019 Serviciul Fiscal de Stat prin decizia nr. 73 a respins petiția

reclamantului din data de 12 februarie 2019. În opinia reclamantului, decizia

Serviciului Fiscal de Stat nr. 73 este neîntemeiată și nu conține argumente întemeiate,

care ar explica în baza cărui temei coproprietarii apartamentului au fost lipsiți de

dreptul exclusiv de a-și determina coproprietarul care să fie considerat ca subiect al

impunerii fiscale, nu a fost argumentat faptul includerii în avizul de plată a impozitului

pentru apartamentul aflat în devălmășie nr. xxxxx, din blocul nr. xxxxxx, din str.

xxxxx, mun. Chișinău a cotei unui coproprietar din alt apartament.

Reclamantul a mai menționat că la 04 aprilie 2019 Patricia Ciorici a fost

informată de către inspectorul superior al Direcției gestionare arierate din cadrul

Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău că are restanță la plata

impozitului în sumă de 15 335,1 lei, inclusiv majorarea de întârziere în suma de 488,45

lei, urmând să fie aplicată executarea silită. Restanța la plata impozitului a fost achitată

la data de 05 aprilie 2019 de către toți coproprietarii apartamentului nr. xxxxx din

blocul nr. xxxxx, din str. xxxxx, mun. Chișinău.

Ulterior, la 13 aprilie 2019 Alexandru Ciorici a recepționat scrisoarea din data de

04 aprilie 2019 a Direcției gestionare arierate din cadrul Direcției generale administrare

fiscală mun. Chișinău și copia Hotărârii AH nr. 0012234 din 04 aprilie 2019 privind

executarea silită a obligației fiscale în sumă de 15 330 de lei și 22 de bani.

Alexandru Ciorici a mai menționat că prin certificatul eliberat de către Agenția

Servicii Publice la 12 februarie 2019 este indicat istoricul bunului imobil cu numărul

2

cadastral - xxxxx situat în mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. xxxxx, ap. xxxxx, potrivit

căruia din 13 decembrie 2012 dreptul de proprietate asupra bunului imobil a fost

deținut în proprietate în întregime (cota parte 1.0) de către Patricia Ciorici, acest drept

a fost radiat la 13 decembrie 2018 prin Decizia autorității competente în baza

Raportului de neconformitate nr.606 din 13 decembrie 2018. Astfel, la momentul

eliberării extrasului din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, sect. Buiucani, str.

xxxxx, ap. xxxxx este deținut de Alexandru Ciorici, Cezara Ciorici, Patricia Ciorici și

Cornelia Șcerbina.

În acest context, reclamantul a indicat că informația care se conține în extrasele

din Registrul bunurilor imobile privind excluderea a trei coproprietari ai imobilului

aflat în litigiu și introducerea în Registrul bunurilor imobile a înscrisului, precum că

Patricia Ciorici este unica proprietară a apartamentului menționat creează suspiciuni că

Serviciul Fiscal de Stat la emiterea pe numele Patriciei Ciorici a avizului privind

impozitul pe avere pentru anul 2018, cu privire la apartamentul aflat în devălmășie

nr.xxxxx din blocul nr. xxxxx, din str. xxxxx, mun. Chișinău s-a bazat pe date

cadastrale vădit false, neveridice, care nu corespundeau situației de fapt.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 octombrie 2019 s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru

Ciorici împotriva Serviciului Fiscal de Stat.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată, în termen, de către Alexandru Ciorici

împotriva Serviciului Fiscal de Stat.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 05 februarie 2020 a respins

cererile de apel depuse de către Alexandru Ciorici și Serviciul Fiscal de Stat, a menținut

hotărârea din data de 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanțele de judecată și-au argumentat soliuția de respingere a acțiunii prin faptul

că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, actualizate la 05 decembrie

2018, în calitate de proprietari ai apartamentului nr. xxxxx, din mun. Chișinău, str.

xxxxx, nr. xxxxx cu cota parte 1.0 sunt înscriși Cornelia Scerbina, Cezara Ciorici și

Patricia Ciorici. Totodată, s-a constatat că Serviciul Fiscal de Stat a calculat impozitului

pe avere în temeiul legislației fiscale pentru anul 2018, în baza informației privind

bunurile imobile, titularii de drepturi de proprietate, precum și valoarea estimată a

bunurilor în scopul impozitării, înregistrată în Registrul bunurilor imobile la situația

din 01 noiembrie 2018. Prin urmare, acest fapt nu poate duce la anularea avizului de

plată a impozitului pe avere contestat, or, răspunderea pentru îndeplinirea obligației

fiscale o poartă solidar toți coproprietarii bunului imobil vizat.

Faptul că la data de 13 decembrie 2018 Alexandru Ciorici a fost introdus în lista

coproprietarilor bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx nu are relevanță, deoarece

toate modificările efectuate în Registrul bunurilor imobile după data de 01 noiembrie

2018 nu pot influența suma obligației fiscale calculate sau subiectul impunerii la

determinarea impozitului pe avere conform parametrilor înregistrați la situația din 01

noiembrie 2018 or, prevederile Codului fiscal stabilesc în mod expres obligația

autorității fiscale de a calcula impozitul pe avere pentru situația existentă la data de 01

noiembrie a anului de gestiune, iar rectificarea din Registrul bunurilor imobile la 13

decembrie 2018 are incidență doar pentru viitor la calcularea impozitului pe avere.

Instanțele de judecată au respins critica lui Alexandru Ciorici precum că, conform

înțelegerii dintre membrii familiei, acesta este considerat responsabil pentru achitarea

3

tuturor impozitelor pentru imobilul menționat, or, la situația din 01 noiembrie 2018,

Alexandru Ciorici nu figura ca coproprietar al imobilului menționat și care este obiect

al impozitării cu impozit pe avere. Mai mult, la materialele cauzei nu se atestă un acord

comun, potrivit căruia coproprietarii apartamentului din municipiul Chișinău, str.

xxxxx, ap. xxxxx, l-ar fi delegat pe Alexandru Ciorici în vederea achitării facturilor

pentru imobilul aflat în devălmășie.

În final instanțele de judecată au concluzionat în temeiul normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios că cererea de chemare în judecată

depusă de către Alexandru Ciorici nu este neîntemeiată și pe motiv că acesta a contestat

avizul de plată eliberat pe numele Patriciei Ciorici, care este un act administrativ în

care acesta nu este vizat. Totodată, Alexandru Ciorici nu a prezentat instanței o procură,

care ar atesta faptul, că acesta era un reprezentant împuternicit al subiectului obligației

fiscale Patricia Ciorici.

Împotriva deciziei instanței de apel, a depus recurs Alexandru Ciorici, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu soluția adoptată, reiterând

circumstanțele de fapt menționate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel,

suplimentar indicând că avizul de plată a impozitului pe avere pe anul 2018 a fost emis

de către Serviciul fiscal de stat în baza informației cadastrale neveridice cu privire la

deținerea de către Patricia Ciorici în proprietate de 1,0 a imobilului cu numărul

cadastral xxxxxx.

Mai mult, prin aplicarea la calcularea impozitului pe avere privind imobilul

menționat a prevederilor art.2872, alin. (l) și art. 2873, alin.(l) din Codul fiscal a condus

la majorarea cotei impozitului pe avere, iar prin neaplicarea (ignorarea) prevederilor

art. 2872, alin.(3) din Codul fiscal, coproprietarii imobilului inclusiv coproprietarul

Alexandru Ciorici au fost lipsiți de dreptul la determinarea subiectului impunerii fiscale

care este considerat unul din coproprietari în baza acordului comun. Totodată

coproprietarii imobilului inclusiv coproprietarul Alexandru Ciorici au fost lipsiți de

dreptul de a-și onora obligația fiscală conform prevederii art. 2872, alin.(3) din Codul

fiscal, care stabilește că toți proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară

pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale, obligație care totodată corespunde și prevederii

art.58 alin.(l) din Constituție, care stabilește că cetățenii au obligația sa contribuie prin

impozite la cheltuielile publice.

Prin urmare, au fost încălcate drepturile și interesele ocrotite de lege ale lui

Alexandru Ciorici, coproprietar al imobilului menționat și a celorlalți coproprietari ai

imobilului.

În întâmpinarea recursului, la 10 august 2020 a depus referință Serviciul Fiscal de

Stat, prin care a solicitat declararea recursului depus de către Alexandru Ciorici

inadmisibil, ori acesta nu se încadrează în temeiurile de admisibilitate a recursului,

deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

4

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 05 februarie 2020, în prezența

recurentului. Decizia motivată a instanței de apel a fost notificată lui Alexandru Ciorici,

prin intermediul poștei electronice la 11 martie 2020.

Prin hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 s-a declarat stare de

urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

Prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a

căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a

curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență și anume 16

mai 2020.

Astfel, pentru Alexandru Ciorici termenul de depunere a recursului împotriva

deciziei instanței de apel a fost întrerupt și care după întrerupere a expirat la 09 iunie

2020.

Alexandru Ciorici s-a conformat prevederilor legale și în termen, la 05 iunie 2020,

a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel din 05 februarie 2020.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

5

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Alexandru Ciorici, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Alexandru Ciorici, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

6