3ra-665/20 — contestarea actelor administrative si obligarea recalcularii vechimii in munca
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative si obligarea recalcularii vechimii in munca
- Temei legal
- calcularea vechimii în munca cu avantaje
3ra-665/20 — contestarea actelor administrative si obligarea recalcularii vechimii in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-665/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)
DECIZIE
5 august 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și
Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie împotriva Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea
actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă,
împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost casată în parte hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și emisă în această parte o nouă decizie de respingere a acțiunii, în rest
hotărârea a fost menținută,
c o n s t a t ă:
La 18 martie 2019, Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de
avocatul Pîcălău Dorian au depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Afacerilor Interne al RM, Inspectoratului General al Poliției al MAI și
Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative
și obligarea recalculării vechimii în muncă.
În motivarea acțiunii au indicat că au fost angajați ai organelor Ministerului
Afacerilor Interne cu dreptul de a primi pensia pe linia MAI, iar în perioada de timp
2004-2008, erau angajați ai Izolatorului de detenției provizorie al MAI.
Au menționat că până la reforma MAI, din anul 2013, angajatorul nemijlocit
era Ministerul Afacerilor Interne al RM, iar după reforma au devenit angajați ai
Inspectoratului General al Poliției al MAI.
Sunt de părere că activând în funcția nominalizată, anume în paza și escortarea
persoanelor deținute, arestate penal fie contravențional, precum și cele condamnate,
în cumul, precum și corelativ cu instituții cu cele de tip penitenciar, nu se iau în
considerare actele normative ce apără drepturile lor în cadrul activității în organele
1
afacerilor interne, ce la rândul său influențează și la eliberarea din serviciul MAI al
RM, la recalcularea eficientă a vechimii în muncă, ce influențează și poate influența
și asupra pensiei achitate și cuantumul acesteia.
Prin urmare, au opinat că nu s-au luat și nu se iau în considerare dispozițiile
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și art. 33 alin. (2) din Legea cu
privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la
21 martie 2008.
Au indicat că la data de 2 octombrie 2018, s-au adresat cu o cerere prealabilă
către Ministerul Afacerilor Interne al RM, Inspectoratul General al Poliției al MAI,
Casa Națională de Asigurări Sociale prin care au solicitat să le comunice care este
în totalitatea vechimea de muncă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM,
inclusiv subdiviziunile acesteia, să le fie recalculată vechimea în muncă cu avantaje,
să li se elibereze copiile de pe materialele dosarului de pensionare, a calculelor
vechimii în muncă, la fel au solicitat să li se comunice care este perioada de timp de
muncă și serviciu ce au efectuat-o în cadrul subdiviziunilor izolatorului de detenție
provizorie din subordinea MAI, care sunt supuse riscului sănătății și vieții, ca
rezultat al faptului că se aflau în contact direct cu persoanele reținute, arestate
contravențional și penal, condamnate, inclusiv ce sunt contagioase din punct de
vedere al maladiilor suportate, la care nu a primit nici un răspuns din partea
Ministerului Afacerilor Interne al RM, Inspectoratului General al Poliției al MAI și
Casei Naționale de Asigurări Sociale.
Având în vedere prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire
la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și
funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, au remarcat că colaboratorii care
efectuează serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate
în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au
dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime
în muncă pentru o lună de serviciu.
Astfel, au reiterat că Ministerul Afacerilor Interne al RM, Inspectoratul General
al Poliției al MAI și Casa Națională de Asigurări Sociale, urmau să efectueze
recalcularea vechimii în muncă, cu includerea a avantajelor, două luni vechime
pentru o lună în serviciu, pentru perioada activării lor în cadrul Izolatorului de
detenție provizorie.
Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție
și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la
sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie
2008), Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare
2
până la 1 aprilie 2019) și Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156
din 14 octombrie 1998.
Au solicitat de a considera nelegitimă, lipsa răspunsului Inspectoratului
General al Poliției al MAI și Casei Naționale de Asigurări Sociale la solicitarea
privind recalcularea vechimii în muncă a lui Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu
Vitalie cu avantaje, obligarea Ministerului Afacerilor Interne al RM, Inspectoratului
General al Poliției al MAI și Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze
recalcularea vechimii în muncă a reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu
Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor a două luni vechime pentru o lună în
serviciu, pe perioada activității acestora în cadrul Izolatorului de detenție provizorie.
Prin hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost
admisă acțiunea. A fost recunoscut ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne
al RM, Inspectoratului General al Poliției al MAI și Casei Naționale de Asigurări
Sociale, manifestat prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în
muncă a lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie. A fost obligat Ministerul
Afacerilor Interne al RM, Inspectoratul General al Poliției al MAI și Casa Națională
de Asigurări Sociale să recalculeze vechimea în muncă a reclamanților Manza
Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor a două luni
vechime în muncă pentru o lună în serviciu pentru perioada de activitate a
reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în Izolatorul de detenție
provizorie.
La 18 iunie 2019, Inspectoratul General al Poliției al MAI a declarat apel
împotriva hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 3 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva
hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 6 august 2019, Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat apel împotriva
hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin încheierea din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost repusă în
termen cererea de apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne al RM împotriva
hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată
hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea
admiterii pretenției cu privire la recunoașterea ca ilegal refuzul Ministerului
Afacerilor Interne al RM și Inspectoratului General de Poliție al MAI, manifestat
prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui
Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie și obligarea Inspectoratului General de
Poliție al MAI și Ministerului Afacerilor Interne să recalculeze vechimea în muncă
lui Victor Manza, Ion Teleșcu și Vitalie Sandu, cu includerea în ea a avantajelor a
două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu pentru perioada activității lui
Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în izolatorul de detenție provizorie, și în
această parte a fost emisă o nouă decizie cu privire la respingerea pretențiilor, ca
neîntemeiate. În rest hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani a fost menținută.
La 16 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
3
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare pe motiv că circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin,
fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.
A obiectat că prima instanță și instanța de apel, în lipsa temeiului legal a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze vechimea în muncă cu înlesniri
pentru perioada activității lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în cadrul
Izolatorului de detenție provizorie.
A remarcat că Casa Națională de Asigurări Sociale nu este organul abilitat în
calcularea/recalcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei pentru vechime
în muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului
General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993.
Având în vedere prevederile art. 49 alin. (3) din Legea sus-menționată, a
accentuat că Casei Naționale de Asigurări Sociale îi revine atribuția de stabilire,
calculare, recalcularea a pensiei pentru vechime în muncă, cât și controlul asupra
autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate
de organele abilitate, și nicidecum nu este investită cu atribuții de recalculare a
vechimii în muncă.
În aceste circumstanțe, a evidențiat că atribuția de calculare/recalculare
(eliberarea calculului vechimii în muncă și a soldei) este în sarcina angajatorului.
A explicat că Casa Națională de Asigurări Sociale în urma controlului efectuat
asupra actelor suplimentare eliberate de către Inspectoratul de Poliție Bender
(Certificatul nr. 2/1956 din 25 aprilie 2018, nr. 2/1955 din 25 aprilie 2018 și
nr. 2/1971 din 25 aprilie 2018), ce confirmă vechimea în muncă a intimaților
calculată cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu efectuată
în cadrul Izolatorului de detenție provizorie conform Ordinului Ministerului
Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, a refuzat în recalcularea pensiei
stabilite anterior intimaților.
Recurentul a solicitat admiterea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii.
La 21 martie 2020, Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de
avocatul Pîcălău Dorian au depus recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2019
a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului au invocat dezacordul cu hotărârea instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și susceptibilă de casare.
Au menționat că instanța de apel nu a luat în considerație prevederile Hotărârii
Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție
și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994 și art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la
sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie
2008).
4
Recurenții sunt de părere că urmează să le fie calculată vechimea în muncă cu
avantaje calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru
perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, deoarece
pe perioada activității în subdiviziunile sus-menționate, au fost supuși riscului
sănătății și vieții având contact direct cu persoanele reținute și contagioase.
Au precizat că riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție pe parcursul
serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a fost reflectat și de instanțele
de judecată prin hotărârile similare adoptate anterior.
Recurenții au solicitat admiterea recursului depus de Manza Victor,
Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian, casarea deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,
reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat
Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 1 aprilie 2019.
În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la
18 decembrie 2019. Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată
reprezentantului recurenților Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, avocatului
Pîcălău Dorian în data de 17 martie 2020, iar recurentului Casei Naționale de
Asigurări Sociale la data de 12 martie 2020, fapte ce se confirmă prin avize de
recepție a scrisorilor recomandate (f. d. 196, f. d. 201).
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale și
recurenții Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, s-au conformat prevederilor
legale și a depus recursul la 16 ianuarie 2020, și respectiv la 21 martie 2020, în
termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.
Prin referințe din 25 iunie 2020 și 29 iunie 2020, Inspectoratul General al
Poliției al MAI a solicitat respingerea recursurilor ca inadmisibile sau ca
neîntemeiate.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
5
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin încheierea din 15 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită
examinarea recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și
Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian
în complet de 5 judecători.
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral
decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce
urmează.
Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea
Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia
instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite
de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.
În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21
și art. 36 din Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs,
hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței
greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
Actele cauzei denotă că Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați
de avocatul Pîcălău Dorian înaintând acțiunea în judecată împotriva Ministerului
Afacerilor Interne al RM, Inspectoratului General al Poliției al MAI și Casei
Naționale de Asigurări Sociale, au solicitat de a considera nelegitimă lipsa
răspunsului Inspectoratului General al Poliției al MAI și Casei Naționale de
Asigurări Sociale la solicitare privind recalcularea vechimii în muncă a lui
Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie cu avantaje, obligarea Ministerului
Afacerilor Interne al RM, Inspectoratului General al Poliției al MAI și Casei
Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea vechimii în muncă a
reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, cu includerea în ea a
avantajelor a două luni vechime pentru o lună în serviciu, pe perioada activității
acestora în cadrul Izolatorului de detenție provizorie.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admisă acțiunea, fiind
recunoscut ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al RM, Inspectoratului
General al Poliției al MAI și Casei Naționale de Asigurări Sociale, manifestat prin
lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui Manza Victor,
Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, și obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM,
Inspectoratului General al Poliției al MAI și Casa Națională de Asigurări Sociale să
recalculeze vechimea în muncă a reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion și
Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor a două luni vechime în muncă pentru
o lună în serviciu pentru perioada de activitate a reclamanților Manza Victor,
Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în Izolatorul de detenție provizorie.
6
Judecând apelul depus de către Ministerul Afacerilor Interne al RM,
Inspectoratul General al Poliției al MAI și Casa Națională de Asigurări Sociale,
instanța de apel a considerat necesar de a casa hotărârea din 17 iunie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției cu privire la
recunoașterea ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al RM și
Inspectoratului General de Poliție al MAI, manifestat prin lipsa răspunsului la
cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui Victor Manza, Ion Teleșcu și Vitalie
Sandu și a obliga Inspectoratul General de Poliție al MAI și Ministerul Afacerilor
Interne să recalculeze vechimea în muncă lui Manza Victor, Teleșcu Ion și
Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor a două luni vechime în muncă pentru
o lună în serviciu pentru perioada activității lui Manza Victor, Teleșcu Ion și
Sandu Vitalie în izolatorul de detenție provizorie, și în această parte fiind emisă o
nouă decizie cu privire la respingerea pretențiilor, ca neîntemeiate. În rest hotărârea
din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost menținută.
În susținerea poziției sale, instanța de apel a conchis că Ministerul Afacerilor
Interne al RM și Inspectoratului General al Poliției al MAI, nu pot fi obligați la
stabilirea pensiei, această competență revenind în exclusivitate Casei Naționale de
Asigurări Sociale, iar la stabilirea cuantumului pensiei urmau a fi luate în calcul
avantajele funcțiilor deținute.
Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de concluzie este una pripită, fapt
ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care
presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele.
În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169–171.
Prin prisma art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii
de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în
primă instanță.
Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din
specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor
prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra
motivelor invocate în apel, circumstanțelor cauzei și cadrului legal, fără a da o
apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul
probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.
Astfel, la caz, este de principiu că Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie,
prin cererea de chemare în judecată, au solicitat recalcularea vechimii în muncă, cu
includerea în ea a avantajelor a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu
pentru perioada activării în izolatorul de detenție provizorie, în acest sens invocând
prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și
art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din
17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie 2008).
7
Ca consecință, având în susținere prevederile art. 240 alin. (3) CPC, instanța
judecătorească urma să adopte hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de
reclamanți.
Cu toate acestea, judecând cauza, instanța de apel, într-un mod confuz au supus
examinării acțiunea lui Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, prin prisma
stabilirii pensiei pentru vechimea în muncă, și nu a solicitărilor de
calculare/recalculare a vechimii în muncă, reținând că Casa Națională de Asigurări
Sociale are atribuții de calculare a vechimii în muncă (f. d. 187, f. d. 188).
Mai mult, în decizia instanței pe de o parte se menționează faptul că Ministerul
Afacerilor Interne al RM și Inspectoratul General al Poliției al MAI au efectuat
recalcularea vechimii în muncă cu avantaje fapt ce se confirmă prin certificatele
anexate la materialele cauzei (f. d. 52-54), iar pe de altă parte reține că Casa
Națională de Asigurări Sociale urmează să recalculeze vechimea în muncă a lui
Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, respectiv concluziile instanței de apel
sunt contradictorii.
Or, este inadmisibil, prin prisma art. 390 Cod de procedură civilă, ca instanța
de apel să adopte o decizie contradictorie.
Ca urmare, reieșind din specificul acțiunii deduse judecării la caz și în scopul
stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor formulate, era indispensabil,
alături de cele constatate, de a verifica cerințele formulate prin prisma pretențiilor
formulate în prezentul litigiu în raport cu normele de drept invocate în acțiune de
către Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie.
Pe când, instanța de apel nu a intrat în esență și nu a supus aprecierii cuvenite
pretențiilor prezentului litigiu în raport cu prevederile legale sub imperiul căror
urmează a fi judecată prezenta cauză.
Aici, instanța de recurs ține să menționeze că, în sensul art. 6 §1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și
întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,
să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse judecării.
Sub aspectul celor relatate se constată că decizia instanței de apel nu conține o
soluție clară la care s-a ajuns, fiind contradictorie în același timp, astfel instanță de
recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea
soluții și să verifice legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele
prevăzute de lege.
Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare
în instanța de apel.
La rejudecarea cauzei instanță de apel urmează să țină cont de cele menționate
și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
8
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se admit recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și
Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian.
Se casează integral decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie împotriva Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor
administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă, cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
9